Archive by Author

Premieră GEN.EU, la Sala Parking

Teatru 3G şi Teatrul Naţional Târgu-Mureş anunţă premiera spectacolului GEN.EU ce va avea loc luni 13 noiembrie 2017, ora 19.00,  la SALA PARKING. Regia spectacolului GEN.EU este semnată de Olga Macrinici şi Andi Gherghe, iar din echipa artistică fac parte şi Kovács Károly (sound design) şi Annamária Szabó. Din distribuţie fac parte actorii: Anca Loghin, Loredana Dascălu, Laura Mihalache, Carmen Ghiurco, Luchian Pantea şi Radu Anastas.

GEN.EU este o co-producţie TEATRU 3G şi Teatrul Naţional Târgu-Mureş şi are la bază şase piese semnate de: Antonia Petra Binder, Alexandra Felseghi, Iustina Cornelia Iordache, Vero Nica, Ioana Sileanu şi Elise Wilk, desemnate câştigătoare în urma concursului eurOpinions. Tema concursului eurOpinions a fost “Tinerii în societate”, în urma căruia au fost alese şase piese scurte de teatru. GEN.EU este un spectacol despre noi. Un spectacol relevant, care explorează problemele tinerilor în societatea de astăzi şi felul în care se raportează aceştia la realitatea din jurul lor.

Acest proiect cultural este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, UNITER şi Municipiul Târgu-Mureş. Următoarele reprezentaţii ale spectacolului GEN.EU sunt programate marţi 14 şi duminică 26 noiembrie 2017, ora 19.00, la Sala Parking!!! (R.N.)

LIVADA DE VIŞINI, o cronică de familie spusă cu un umor ce-ţi frânge inima

Teatrul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti anunţă premiera, la sediu, a spectacolului “Livada de vişini” de A. P. Cehov, în regia lui David Doiashvili, spectacol a cărui premieră internaţională a avut loc în cadrul ediţiei 2017 a Festivalului Internaţional de Teatru din Tbilisi.

Regizor georgian de prim rang, David Doiashvili – aflat la a doua colaborare cu TNB după impresionantul Rege Lear din stagiunea precedentă – propune o construcţie barocă spectaculoasă, un cocktail expansiv de umor, pasiune, muzică, disperare de a trăi şi de a nu şti cum, o permanentă nevoie de a schimba şi de a nu şti ce, în căutarea unui nou adevăr teatral, de o cruzime poetică.

Cu această piesă Cehov a inovat arta dramatică, propunând tehnica „acţiunii indirecte” – evenimentele importante se petrec în afara scenei, iar noi suntem martorii reacţiilor personajelor la ce se întâmplă. Iar David Doiashvili a surprins chiar această convenţie a “martorilor în acţiune” – de la felul în care sunt dispuse gradenele pe scena Sălii Mari, până la compoziţia plastică a spaţiului şi arhitectura luminilor. Totul este construit în aşa fel încât spectatorii să privească printr-un colţ de fereastră în casa şi sufletele acestor oameni, mai mult sau mai puţin pregătiţi pentru a prinde timpul din urmă.

Pentru rolurile principale din Livada de vişini alegerea lui Doiashvili s-a oprit la Monica Davidescu şi Irina Movilă(jucând alternativ rolul Ranevskaia), pentru Lopahin la Ioan Andrei Ionescu, iar Mihai Constantin este memorabilul Firs, cel uitat de toţi cei pe care i-a slujit cu credinţă o viaţă întreagă. Celelalte roluri, la fel de bine reliefate temperamental şi artistic, sunt interpretate de: Crina Semciuc, Raluca Aprodu, Gavril Pătru, Rareş Andrici, Vitalie Bichir, Istvan Teglas, Idris Clate, Ana Covalciuc, Silviu Mircescu. Muzica spectacolului este compusă de colaboratorul statornic al regizorului, renumitul muzician Nikoloz Rachveli Memanishvili, scenografia ingenioasă şi plină de poezie este semnată, în colaborare, de Tamara Kvesitadze (Georgia) şi Gabi Albu, iar coregrafia aparţine artistului Florin Fieroiu.

“Acest spectacol nu are voie să fie o melodramă, precizează regizorul David Doiashvili, trebuie doar să ne deschidă ochii asupra unor adevăruri: sunt momente în care crezi că eşti tânăr, că ai puterea să muţi din loc munţii, dar îţi dai seama că ai îmbătrânit, că nimeni nu mai are nevoie de tine. Atunci înţelegi că ai avut viaţa în mâini, dar că, fără să simţi, ai rămas de partea cealaltă a timpului, în afara vremurilor pe care le trăieşti şi că nu mai eşti de folos nimănui. Să râdem aşadar!”.

Nu rataţi această Livadă, veţi descoperi caractere, situaţii şi înţelesuri nebănuite, chiar dacă piesa este pentru dumneavoastră una din cele mai cunoscute creaţii ale literaturii universale.

Următoarele reprezentaţii sunt programate pentru zilele de 8 şi 9 decembrie 2017, de la ora 19.00. (R.N.)

Festivalul Filmului Francez la Cluj (16 – 19 noiembrie)

Festivalul Filmului Francez prezintă cinematografia franceză sub toate formele sale. 

Secţiunea Panorama adună cele mai bune filme franceze contemporane, care au cunoscut succesul criticilor în festivaluri importante sau în faţa publicului francez, precum Django care a deschis anul acesta Festivalul de film de la Berlin sau Souvenir cu Isabelle Huppert.

Săptămâna Cahiers du cinéma continuă colaborarea cu cea mai faimoasă revistă de film francez. Anul acesta, sunteţi invitaţi să reflectaţi la legăturile între arta cinematografică şi arhitectură, așa cum sunt prezentate în filmele unor cineaști clasici care au marcat istoria celei de-a şaptea arte precum Jean Luc Godard, Alain Resnais, Agnès Vardasau Jacques Tati dar și în filme mai noi care prezintă arhitectura și societatea periferiilor precum Swagger.

Creaţiile tinerilor regizori sunt la loc de cinste în Competiţia Festivalului de Film Francez, care reunește şase filme de debut, şase producţii surprinzătoare ce anunţă apariţia unor cineaşti de mare talent.

Unul dintre ei, Morgan Simon, ni se va alătura la Cluj, pentru a-și prezenta filmul Compte tes blessures. Dumneavoastră, spectatorilor, vă revine misiunea de a alege filmul preferat şi de a decerna Premiul publicului.

Ne vedem la film! Intrarea este liberă! (R.N.)

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti

Festivalul de Muzică Veche Bucureşti este unul dintre cele mai importante evenimente de muzică cultă din România şi este cotat pe locul patru între “cele mai frecventate festivaluri din Bucureşti” (conform Barometrului de consum cultural pe anul 2014 realizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală). De asemenea, Festivalul este considerat cel mai important eveniment de muzică veche din Sud-Estul Europei iar în 2015 a devenit membru al prestigioasei Reţele Europene de Muzică Veche (REMA). 

Festivalul este dedicat muzicii vechi europene, de la piese medievale până la muzica renascentistă, barocă, bizantină. Concertele festivalului îmbină muzica, vizualul şi teatrul, angrenând publicul într-o serie de poveşti culturale născute din timpuri vechi.

Concertele Festivalului de Muzică Veche Bucureşti propun o muzică interpretată autentic, exclusiv cu instrumente istorice sau cu replici moderne ale acestora. Artiştii invitaţi sunt specializaţi în interpretarea documentată din punct de vedere istoric a muzicii vechi.

Din 2006, festivalul a reunite peste 150 de artişti din 14 ţări care au concertat în aproximativ 50 de spectacole, au susţinut masterclass-uri, conferinţe şi prezentări de instrumente istorice. Ediţia din acest an va avea loc în perioada 13 – 28 noiembrie, concertele fiind găzduite de Teatrul Evreiesc de Stat, Muzeul Naţional de Artă şi Biserica Anglicană. (R.N.)

Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei, Bucureşti, Sibiu, Braşov

Acesta este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de PostModernism Museum, beneficiind de co-finanţare din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi de parteneriate strategice cu Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul de Artă Braşov.

Expoziţia este deschisă în perioada 8 noiembrie 2017- 28 februarie 2018. Din martie 2018 este găzduită de Muzeul de Artă Braşov.

“Fenomenele culturale şi artistice au cunoscut încă de la începutul secolului XX o largă participare artistică nu doar din partea bărbaţilor, ci şi a femeilor. Absenţa remarcării şi creditării rolului acestora a întârziat aproape mai bine de un secol, din pricina societăţilor patriarhale cu o puternică influenţă machistă. Recuperarea istorică a prezenţelor feminine şi a rolului lor a depăşit faza activistă a feminismului şi încearcă restabilirea firească a unor echilibre sociale şi culturale de o mare importanţă istorică.”, a declarat Cosmin Nasui, curator şi istoric de artă.

“Expoziţia îşi propune să prezinte strategia Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal în documentarea creaţiei artistice a zilelor noastre. De asemenea, cu acest prilej se doreşte deschiderea unor noi căi de colaborare şi crearea unei platforme de cercetare pentru colecţiile de artă contemporană şi proiecţia dezvoltării lor în viitor.”, a completat Robert Ştrebeli, curator al Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal

Expoziţia-cercetare “Centenarul femeilor din arta românească” este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, memorabilia, cataloage, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării şi două proiecţii video: una care cuprinde o generoasă selecţie de interviuri video cu artiste contemporane şi o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada centenarului.

Expoziţia include lucrări de artă de la peste treizeci de artiste: Cecilia Cuţescu-Stork (1879-1969), Elena Popea (1879-1941), Rodica Maniu (1890-1958), Miliţa Petraşcu (1892-1976), Nutzi Acontz (1894-1957), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Margareta Sterian (1897-1992), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Magdalena Rădulescu (1902-1983), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Maria Gropa Sion (1910-1992), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuţ (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoş (1914-2014), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniţă (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Vera Marcu, (1924), Olga Smolenschi (1924-2012), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Lia Szasz (1928-2006), Cornelia Daneţ (1929-2015), Doina Lie (1929), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Georgeta Năpăruş (1930-1997), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955) şi interviuri video de la artiste contemporane (Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihalea Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc).

Latura inedită a expoziţiei este prezentarea, ca index şi ca arhivă digitală, a peste 850 de artiste din România, dintre care unele mai puţin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare şi reevaluare istorică. Lucrările din expoziţie fac parte din colecţia Muzeului de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, Colecţia George Şerban şi Nasui Collection & Gallery. Itinerarea la Muzeul de Artă Braşov în 2018 va aduce expoziţiei lucrări din colecţia acestuia.

Expoziţia “Centenarul femeilor din arta românească” de la Muzeul Naţional Brukenthal este realizată în cadrul programului “Invitaţi la Muzeul de Artă Contemporană” şi face parte din Agenda culturală a aniversării Bicentenarului Brukenthal 2017. De asemenea, expoziţia marchează şi lansarea programului naţional al Centenarului.

Marţi 28 noiembrie 2017, cu ocazia lansării programului naţional al Centenarului, are loc masa rotundă cu tema “Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul de Artă Contemporană din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal. Această masă rotundă îi are ca invitaţi pe Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Radu Popică, Victor Sămărtinean, Robert Ştrebeli.

Publicaţia “Centenarul femeilor din arta românească”, în curs de apariţie la editura PostModernism Museum, 2017, ISBN 978-606-93751-8-1, este alcătuită din studiile autorilor: Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean, un studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), nepublicat până acum, acompaniate de reproducerile lucrărilor de artă realizate de artiste. De asemenea, publicaţia conţine un index de peste 850 de nume de artiste şi o secţiune de bibliografie.

Proiectul expoziţional va fi itinerat la Muzeul de Artă Braşov, începând cu luna martie 2018, unde se va organiza o secţiune dedicată artistelor braşovene sau reprezentate în colecţia muzeului. De asemenea, odată cu această itinerare, va exista o serie nouă de studii ale unor autori şi cercetători ce vor fi comunicaţi cu această ocazie. (R.N.)

Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti aniversează 80 de ani de existenţă

În luna noiembrie, bucureştenii sunt întâmpinaţi cu o serie de evenimente culturale

Perioada studenţiei este, poate, cea mai ferventă perioadă din viaţa unui tânăr: perioada când se desăvârşeşte pentru profesie, perioada în care se maturizează, perioada în care leagă prietenii care îi vor rămâne toată viaţa. Iar Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti este acel loc unic în Bucureşti, deschis tuturor studenţilor.

Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti se află la ceas aniversar în acest an: 80 de ani de existenţă şi activitate continuă păstrând aceeaşi menire: de  a contribui la educaţia non formală a tinerilor. În toate formele de manifestări cultural artistice şi educative pe care le organizează Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti nu a dărâmat tradiţii culturale ci a reuşit să fructifice experienţa generaţiilor trecute adaptându-se vremurilor şi transformărilor intervenite în societatea românească după anul 1989.

Cu acest prilej, Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti propune publicului larg în luna noiembrie 2017 momente artistice variate, îmbinând evenimentele de tradiţie cu cele din prezent.

Marţi, 14 noiembrie 2017, ora 18:30 – vernisajul expoziţiei şi prezentarea celui de-al 10-lea catalog intitulat “Dobrogea la răscrucea timpurilor” din cadrul proiectului Romania Student Tour -program naţional de redescoperire şi promovare a valorilor patrimoniului natural şi cultural;

Miercuri, 15 noiembrie 2017, ora 19:00 – Open-Mic de idei, poezie şi dichis  – eveniment cultural de revitalizare a poeziei, fabulei, povestirii, zicătorilor, vorbelor de duh;

Joi, 16 noiembrie 2017, ora 19:00 – Spectacol muzical-literar, un spectacol-remember al intensei scene muzicale a anilor 1956-2017 reprezentată de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, “Preoteasa” cum o ştiu cei mai mulţi, în cei 80 de ani de existenţă;

Sâmbătă, 18 noiembrie 2017, ora 19:30 – Muzică live “Soft & Hard” –  un spectacol susţinut de un grup de tineri artişti a căror colaborare a început de la pasiunea comună pentru muzică;

Luni, 20 noiembrie 2017, ora 18:00 – retrospectivă de muzică folk, rock, jazz, pop concepută de Doru Ionescu, realizator TVR, un show multimedia, o seară aniversară dedicată artei care constituit dintotdeauna primul şi cel mai simplu şi eficace cârlig în educaţia culturală a tinerilor – muzica pop-rock, folk şi jazz. Foarte multe fotografii de epocă în legătură directă cu activităţile muzicale din CCS Bucureşti sunt din arhiva Cineclubului StudFilm coordonat de Emilian Urse, cineclub care a împlinit în acest an 60 de ani de la înfiinţare;

Miercuri, 22 noiembrie 2017, ora 19:00 – concert de muzică canto şi chitară cu elevii cursului coordonat de Ana Pop – Nicola şi Bebe Astur de la Casa de Cultură a Studenţilor din Bucureşti;

Joi, 23 noiembrie 2017, ora 19:30– spectacol de folclor cu unul dintre primele ansambluri folclorice de amatori din ţară, ansamblul folcloric ”Doina”, înfiinţat în anul 1963 la CCS Bucureşti;

Vineri sâmbătă şi duminică, 24-26 noiembrie 2017 – Festivalul Naţional Studenţesc de Teatru al Absurdului “Eugène Ionesco” –  la care vor participa trupe de teatru studenţesc care activează în casele de cultură ale studenţilor;

Intrarea publicului este liberă în limita locurilor disponibile. (R.N.)

11 nominalizări pentru Tărâmul binecuvântat / God’s Own Country la British Independent Film Awards (BIFA)

Actorul român Alec Secăreanu, nominalizat la categoria Cel mai bun actor în rol principal la premiile BIFA, în Marea Britanie

Tărâmul binecuvântat / God’s Own Country, multipremiatul film britanic în care actorul român Alec Secăreanu joacă unul dintre cele două roluri principale, a fost nominalizat la British Independent Film Awards, cele mai importante premii ale industriei independente de film din Marea Britanie.

11 nominalizări la 10 categorii, printre care şi cea pentru Cel mai bun actor, unde Alec Secăreanu concurează alături de Jamie Bell (Liverpool), Josh O’Connor (partenerul lui Alec în God’s Own Country), Johnny Harris (Jaebone) şi Paddy Considine (Journeyman).

Tărâmul binecuvântat / God’s Own Country a mai fost nominalizat la categoriile: Cel mai bun film idependent, Cel mai bun scenariu (Francis Lee), Cea mai bună regie (Francis Lee), Cel mai bun actor în rol secundar (Ian Hart), Premiul pentru cel mai bun regizor la debut, Cel mai bun scenariu de debut, Cea mai bună producţie, Cel mai bun casting, Cel mai bun sunet.

Tărâmul binecuvântat / God’s Own Country este unul dintre cele mai discutate şi premiate filme ale anului 2017 şi va fi lansat în România pe 17 noiembrie. Lansat în Marea Britanie la începutul lunii septembrie unde a fost considerat “unul dintre cele mai promiţătoare debuturi britanice din ultimii ani” (Sight&Sound) şi în SUA la finalul săptămânii trecute, filmul a cucerit în egală măsură publicul şi presa internaţională, înregistrând succese de box office şi cronici elogiante.

Comparat în presa internaţională cu Brokeback Mountain, Tărâmul binecuvântat / God’s Own Country spune povestea de dragoste emoţionantă, dar lipsită de sentimentalisme, dintre un tânărul fermier britanic Johnny Saxby (Josh O’Connor) şi muncitorul român Gheorghe (Alec Secăreanu). Johnny îşi îneacă frustrările zilnice cu beţii straşnice şi sex la întâmplare, la ferma părinţilor săi din Yorkshire. Până într-o zi, când la fermă îşi face apariţia un zilier român, venit pentru sezonul mieilor. Între cei doi se dezvoltă o relaţie intensă ce-l aruncă pe Johnny pe un nou drum. (R.N.)