Târgul de Crăciun București se deschide pe 26 noiembrie, în Piața Universității

În perioada 26 noiembrie – 26 decembrie 2021, pe esplanada cu statui din Piața Universității, Primăria Municipiului București, prin CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție, va deschide târgul simbol al Capitalei – Bucharest Christmas Market, eveniment care își propune să readucă spiritul sărbătorilor de iarnă în inima orașului.

Crăciunul aduce în fiecare an bucurie creștinilor de pretutindeni, simbolizând lumină, speranță și iubire. Păstrăm tradițiile, valorile și magia, având grijă unii de alții – acesta este adevăratul spirit al sărbătorilor și mesajul acestei ediții.

De pe 26 noiembrie, la târgul de Crăciun, vizitatorii vor găsi zilnic inspirație pentru cumpărături de sezon și cadouri: produse artizanale, globuri pictate manual, clopoței, coronițe, decorațiuni și ornamente. Nu vor lipsi nici aromele specifice sezonului: cozonacii, prăjiturile, plăcintele, acadelele, turta dulce, ciocolata de casă, băuturile sau gustările calde.

La cea de-a XIV-a ediție a Bucharest Christmas Market, momentele speciale vor fi petrecute alături de cei dragi în aer liber, într-un decor de poveste. Bradul care va fi amplasat în Piața Universității are o înălțime de 15 metri, este reutilizabil, durabil și ecologic, creat din lemn și împodobit cu ornamente sculptate. Programul va fi completat de muzică ambientală și momente speciale dedicate sărbătorii Crăciunului.

Evenimentul îi va purta pe cei mici printr-un tărâm de poveste, unde vor putea face plimbări în carusel și se vor întâlni cu Moș Crăciun și elfii săi, care vor sosi negreșit în târg, pe 17 decembrie, să le asculte dorințele.

Anul acesta, evenimentul se va desfășura în condiții speciale, adaptate contextului epidemiologic actual, iar siguranța vizitatorilor, a expozanților și a personalului rămâne primordială.

Astfel, pentru o gestionare adecvată a numărului de vizitatori, esențială din motive de sănătate și siguranță accesul în târg se va face pe bază de bilet, care va acoperi, de asemenea, o parte din costurile organizării evenimentului.

Întâlnirile Internaționale de la Cluj – ediție aniversară online

Întâlnirile Internaționale de la Cluj au fost gândite ca o scenă turnantă a celor mai noi producții din fiecare stagiune, deschisă la 360 de grade către spectatorii clujeni și către invitații din țară și străinătate. Ele s-au afirmat ca un spațiu al cunoașterii, al recunoașterii, al criticii constructive, al plăcerii de a fi spectator, actor și cronicar de teatru, al căutării și al înnodării unor noi legături între artiști și instituții teatrale. S-au conturat astfel noi și ambițoase proiecte culturale, lărgindu-se constant cercul de integrare internațională a Teatrului Național din Cluj-Napoca.

Anul acesta, în timp de pandemie, festivalul Naţionalului clujean – Întâlnirile Internaționale de la Cluj – marchează un deceniu de existență. De-a lungul celor zece ani, temele propuse spectatorilor au fost dintre cele mai variate: la prima ediție (2011), ne-am întâlnit cu personalitatea lui Gellu Naum, următorul an a fost rezervat întâlnirilor Est-Vest (2012). Apoi a urmat o întâlnire specială cu marele critic de teatru George Banu (2013), continuată cu Căile libertății (2014), Europa noastră (2015) și În căutarea autorului (2016). Ne-am plimbat și printre Extreme (2017) și Viziuni (2018), iar în 2019 am sărbătorit Împreună Centenarul Teatrului Național clujean. Anul acesta, între 26-28 noiembrie, ni se propune o Ediție aniversară online, aflată sub semnul Căutării, pe care o puteţi urmări online: pe platforma Entertix, pe siteul oficial www.teatrulnationalcluj.ro și pe pagina de Facebook a Teatrului.

Căutarea și-a pus amprenta asupra producțiilor din perioada 2020-2021, pe care vi le prezentăm în cadrul acestor Întâlniri Internaționale. De la căutarea încarnării celei mai potrivite a personajului dostoievskian, în Demonii. Spovedania lui Stavroghin, la căutarea autorului și a unui spațiu de joc adecvat în cazul celor Șase personaje… pirandelliene, ambele în regia lui Tudor Lucanu. Apoi, căutarea drumului spre recunoașterea și acceptarea de sine În oglindă, de Radu F. Alexandru, în regia Andreei Iacob, sau jocul de-a v-ați ascunselea și căutarea energiilor noi, vitale, chiar explozive ale comicului clasic în Cartoforii lui Gogol în regia lui Ionuț Caras. Și nu în ultimul rând, căutarea depășirii ridicolului, a frustărilor nejustificate și a prostiei umane, prin spectacole de teatru muzical și teatru-dans. Astfel, societatea mârlanilor cu care ne confruntăm zi de zi apare privită printr-o lupă muzicală și poetică ironică, caricatural-umoristică, în Singur printre mârlani, pe texte de Florin Bican, regia și coregrafia Andrea Gavriliu, pe muzica lui Mihai Dobre; lumea politică e reprezentată comic, cu absurditățile sale, stupiditatea, vulgaritatea și monstruozitatea sa grotescă în Ubu în concert de Ada Milea, după Alfred Jarry și Gábor Tompa; iar nerespectarea regulilor, veșnicul fals spirit de independență, refractar la toate legile, inclusiv cea a bunului simț, sunt întruchipate de faimoasa Chiritză, de data aceasta …în carantină, satirizare muzicală semnată de Ada Milea și Anca Hanu.

Pe lângă aceste spectacole, în cadrul ediției aniversare va exista și o secțiune retrospectivă (cu accesare gratuită pe siteul oficial www.teatrulnationalcluj.ro și pe pagina de Facebook a Teatrului), care va conține montaje de fotografii, un grupaj de mesaje din partea prietenilor teatrului clujean din țară și de peste hotare, dar și filmările unor întâlniri frumoase din edițiile precedente, cu personalități marcante ale culturii române

Anton Roland Laub | Last Christmas (of Ceaușescu)

Curatoare: Frizzi Krella

În anii ’80, a circulat un zvon despre o baie din aur pur care s-ar fi aflat în reședința Ceaușescu din București. Acesta a accentuat furia disperată a poporului față de discrepanța enormă dintre bogăția conducătorului și sărăcia lor absolută. Din baia goală, care acum poate fi vizitată, banalitatea răului se înfățișează privitorului. În timpul evadării, din 22 decembrie 1989, Nicolae și Elena Ceaușescu au fost arestați în apropiere de Târgoviște, chiar în locul unde a locuit Vlad Țepeș, cunoscut sub numele de Dracula. În ziua de Crăciun a anului 1989, cuplul a fost condamnat la moarte în cadrul unui proces-spectacol. Sentința de condamnare la moarte a fost executată imediat. În a doua zi de Crăciun, Sfânta Liturghie de Crăciun a fost transmisă în direct la Televiziunea Română pentru prima dată. În aceeași zi, imagini de la execuție au făcut înconjurul lumii.n decembrie 2019, a fost adoptată o rezoluție a UE prin care se cerea statului român să gestioneze legal momentul Revoluției.

Last Christmas (of Ceaușescu) – găzduită de Institutul Goethe din Bucureşti în perioada 02 decembrie 2021 – 08 ianuarie 2022 – analizează cazul dictatorului român Ceaușescu la trei decenii după Revoluție, în trei locații, și pretinsa transparență a acestora: casa privată a soților Ceaușescu, locul execuției cuplului de dictatori și Casa Poporului. Toate trei sunt locuri „traumatizate”, martori tăcuți ai unui trecut fantomă, în care ecourile cultului personalității răsună până în prezent. Cum ne privesc astăzi aceste locuri? Last Christmas (of Ceaușescu) se concentrează pe puterea de acțiune a lucrurilor și pe ceea ce acestea dezvăluie sau ascund. Lucrările lui Laub explorează memoria instituțională și latența conflictelor asociate cu nedreptatea și cu dezorientarea.

Publicația monografică Anton Roland Laub – Last Christmas (of Ceaușescu) a apărut în 2020 la editura Kehrer Verlag, Heidelberg. A fost nominalizată pentru longlist-ul Premiului german pentru carte de fotografie, în noiembrie 2021.

Anton Roland Laub, născut și crescut la București, a studiat la kunsthochschule weißensee și la Neue Schule für Fotografie, Berlin.

Finalist a New Discovery Award, Festivalul Internațional de Fotografie Les Rencontres d’Arles.

Expoziții la Photo Saint-Germain, Paris; FORMAT Photography Biennale, Derby; EMOP, Atena și Berlin; atelier35, București; Kaunas Photography Gallery, Kaunas. Figurează în colecția de carte și artă mediatică a Muzeelor Naționale din Berlin, la Memorialul Zidului Berlinului, la Muzeul Municipiului București, în arhiva Les Rencontres de la Photographie, Arles.

Petreceți Ziua Națională în compania artei! De 1 Decembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României va fi deschis cu acces gratuit.

Cu prilejul Zilei Naționale, Muzeul Național de Artă al României oferă publicului un cadou cultural: posibilitatea de a vizita gratuit Galeriile de Artă Europeană, Medievală și Modernă Românească și cele cinci expoziții temporare care se vor deschide cu acest prilej.

Sub genericul „Pallady 150” vor fi deschise patru expoziții dedicate aniversării a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady (1871-1956), unul dintre cei mai importanți artiști români. Expozițiile își propun să prezinte aspecte inedite ale creației sale legate de lucrările aflate în patrimoniul MNAR. La sediul central din fostul Palat Regal va avea loc expoziția „Jurnal intim” care va ilustra, prin prisma unor însemnări pe care artistul le-a realizat de-a lungul anilor, citate în expoziție, reprezentarea corpului feminin în ipostaze intimiste. Expozițiile Zambaccian despre Pallady” și „Parisul lui Pallady” se vor deschide la Muzeul Zambaccian și la Casa Melik  și vor accentua relația artistului cu doi colecționari de referință: H. Zambaccian și Gheorghe Răut. Prima va prezenta un portret caracterial pe care colecționarul H. Zambaccian i l-a făcut lui Pallady într-un articol și va fi ilustrat cu autoportrete ale artistului și cu alte lucrări la care se face referire în același text. „Parisul lui Pallady” va prezenta lucrări cu orașul în care artistul și-a petrecut perioada interbelică, în special malurile și podurile Senei. La Muzeul Colecțiilor de Artă se va deschide expoziția „Din opera grafică a lui Theodor Pallady” care va conține și celebrul său autoportret care va deveni însemnul general al acestor expoziții.

Expoziția „Dincolo de legendă. Neagoe Basarab” va prezenta în Galeria Națională de Artă Veche Românească aportul esențial la cultura română al lui Neagoe Basarab: cel de ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș și comanditar al multor opere de artă cu caracter religios, de autor al „Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” și inspirator al legendei „Meșterul Manole”. Expoziția va avea o scenografie spectaculoasă evocatoare a mănăstirii Argeșului, în ambianța frescelor originare păstrate la MNAR, va conține icoane de epocă de mare valoare artistică și va oferi spațiul pentru spectacole de poezie cu legenda „Meșterului Manole”.

Cele cinci expoziții au putut fi realizate cu ajutorul Asociației „Prietenii Muzeului Național de Artă al României”, Muzeului Național de Istorie a României și al Bibliotecii Naționale a României.

Publicul se va bucura de acces gratuit și la muzeele satelit: Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, precum și celelalte expoziții temporare deschise în prezent la MNAR: „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, „Perspective” – Mircia Dumitrescu, „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”.

Clasic V.I.P. la Ateneul Român

Recitalul cameral ”Clasic V.I.P”, din 28 noiembrie, ora 19.00, de la Ateneul Român, reunește două nume consacrate ale vieții muzicale din România: flautistul Ion Bogdan Ștefănescu, solist al Filarmonicii ”George Enescu” din București și cvartetul Ad libitum, formație solistă a Filarmonicii ”Moldova” din Iași, reprezentată de Șerban Mereuță – vioară, Bogdan Bișoc – violă și Filip Papa – violoncel.

Programul propune unele dintre cele mai însemnate lucrări care aparțin celor trei corifei ai curentului clasic Haydn, Mozart și Beethoven.

Așadar, duminică, 28 noiembrie, ora 19.00, la Sala Mare a Ateneului Român, ”Clasic V.I.P” publicul este invitat la un concert – eveniment în formulă de cvartet, cu o muzică splendidă, interpretată de Ion Bogdan Ștefănescu și Ad libitum.

Familia Tót vine în sfârşit la întâlnirea cu spectatorii

Familia Tót a lui István Örkény are prima reprezentaţie, după ce premiera cu acest mult aşteptat spectacol a fost amânată de două ori, din motive medicale. Textul spectacolului,  în regia lui Bocsárdi László, este o variantă scenică a romanului şi a piesei de teatru cu același titlu – Tóték / Familia Tót. Căci această capodoperă a literaturii dramatice mondiale a apărut pentru prima dată în 1966, sub forma unui roman scurt, pe care István Örkény îl rescrie un an mai târziu, sub forma unei piese de teatru.

În introducerea romanului său, publicat în 1966, István Örkény scrie: „Dacă un popor este obişnuit să-şi suporte soarta, e bineînțeles greu să-l găseşti vinovat pentru că se resemnează până la extenuare. (…) Există popoare fericite: ele sunt cele care s-au revoltat la timp. Noi suntem din specia celor care nu se revoltă la timpul potrivit. Eu asta cred –  şi familia Tót este un exemplu, că singura ieșire a omului este prin faptă”.

Ieşirea invocată de  István Örkény nu se vede în Mátraszentanna, micul sat de munte care, deşi nu poate fi localizat pe vreo hartă, dezvăluie cum alunecarea într-un coşmar a devenit şi încă poate deveni realitate, oricând şi oriunde. În Mátraszentanna, alunecarea / căderea a îneput cu aşteptarea şi a continuat cu resemnarea. Aşteptarea întoarcerii acasă a celor plecaţi să lupte pe frontul celui de Al Doilea Război Mondial. Şi familia Tót aşteaptă, îl așteaptă pe Gyula, singurul lor fiu. Dar de pe front vine Maiorul, care va fi găzduit de familia Tót, la rugămintea fiului. Un musafir lovit de o violentă sminteală, acea formă de stricăciune a minţii care instaurează coşmarul şi care aminteşte de vorba lui Matei Evanghelistul : „Vai lumii, din pricina smintelilor!”.

Şi vai de familia Tót, care de frică şi de dragul fiului suportă regimul de  teroare impus de nemăsuratul orgoliu al unui ofiţer sărit de pe fix. Vestea morţii fiului pe front vine prea târziu, gesturile de revoltă sunt zadarnice, căci sminteala hrănită şi crescută din dezinformare şi frică a devenit o forţă distrugătoare de neoprit. Aşa cum incontrolabilă şi de neoprit poate deveni şi forţa distrugătoare  a smintelii din vremurile noastre,  pe care le trăim sub semnul dezinformării şi al fricii şi în care ne lamentăm cu toţii, precum Hamlet: „Vremea / E scoasă din ţâţâni. Ah, ce blestem / Că eu n-am fost născut ca s-o întrem!”.

Următoarea reprezentaţie cu Familia Tót este programată pe 30 noiembrie, în Sala Mare a teatrului.

Liszt și Strauss într-un concert cu public dirijat de Iosif Ion Prunner, cu ocazia Anului György Cziffra 100

Filarmonica „George Enescu” programează pentru  joi, 25 și vineri, 26 noiembrie 2021, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, un concert cu public, condus Iosif Ion Prunner, organizat în colaborare cu Institutul Liszt – Institutul Cultural Maghiar Bucureşti, cu ocazia Anul György Cziffra 100 (1921-1994).  Programul este alcătuit din  Concertul nr. 1, în mi bemol major, pentru pian şi orchestră, S.124 de Franz Liszt și din două lucrări de Richard Strauss: Serenadă pentru instrumente de suflat, op. 7 și Metamorfoze pentru 23 de instrumente de coarde. Solist în concertul pentru pian de Liszt este artistul maghiar Marcell Szabo, distins cu Premiul Cziffra-Festival Talent în 2019. Publicul va putea participa în proporție de 30% din capacitatea Sălii mari a Ateneului Român, conform condițiilor sanitare în vigoare.

„Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de Liszt – strălucitor, extrovertit, afişând o evidentă pasiune a etalării virtuozităţii pianistice – a fost compus în jurul anului 1835, iar în următoarele două decenii, compozitorul a tot revenit asupra schiţelor. În 1855, Concertul nr. 1 vede lumina scenei, la Weimar, cu Liszt ca solist şi Hector Berlioz la pupitru. De-a lungul celor patru părţi – care, prin alura lor, amintesc de succesiunea mişcărilor unei simfonii clasice – dramaturgia concertului se desfăşoară continuu. Totodată, în timp ce primele trei părţi au teme proprii, ultima mizează pe recapitularea materialului din secţiunile anterioare, acum într-o nouă lumină”, a apreciat muzicologul Octavia-Anahid Dinulescu.

„În partea a doua a concertelor se regăseste un arc peste timp al creației lui Richard Strauss. De la Serenada pentru suflători op. 7, o muzică romantică pură, fără frământări, fără incertitudini, la opusul compus în ultima lună a celui de-al Doilea Război Mondial (1945), intitulat Metamorfoze. Această lucrare pentru 23 de instrumente care devin soliste sugerează transformările pe care războiul cumplit le-a adus în sufletul oamenilor. Este printre ultimile opusuri ale lui Strauss, acest mare romantic”, a declarat dirijorul Iosif Ion Prunner, care este și coordonatorul Corului Filarmonicii „George Enescu”.

Maestrul Iosif Ion Prunner este de peste 20 de ani dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”. Născut într-o cunoscută familie de muzicieni (Prunner-Silvestri), prezenţi timp de peste un veac pe scena Filarmonicii, începe studiul pianului cu tatăl său la 5 ani. După absolvirea Universităţii de Muzică, desfăşoară o intensă activitate ca pianist concertist şi de muzică de cameră în ţară şi în străinătate (Germania, Rusia, Cehia, Elveţia). În acelaşi timp studiază dirijatul cu Constantin Bugeanu şi Sergiu Comissiona, fiind numit prin concurs dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu” de către Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii. În acea perioadă a condus corul în toate manifestările susţinute de acesta în concertele a cappella, cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, dar şi cu marile orchestre europene şi dirijorii lor.  A colaborat cu renumite ansambluri europene: Corul Orfeu (San Sebastian), Orchestra Capitol – Toulouse, Filarmonica Rusă ş. a., pe importante scene. În concertele susţinute ca pianist, dirijor, dirijor de cor, a colaborat cu personalităţi ale vieţii muzicale internaţionale, printre care Neil Stuart, Tougan Sukiev, Daniel Barenboim, Pietro Colombara, Valentin Gheorghiu.

Muzicianul Marcell Szabó s-a născut la Budapesta în 1987 și a început să cânte la pian la 8 ani. Și-a început studiile la Școala de Arte Kálmán Nádasdy din Budafok, având-o pe profesoara Katalin Csáky mentor muzical.  A câștigat premiul I la International Chopin Piano Competition de la Budapesta în anul 2004, fiind în același timp și laureatul a  numeroase premii ale concursurilor anuale de pian organizate la Budapesta. În 2018 a fondat Festivalul de Muzică Rusă din capitala Ungariei, iar în 2019 a fost distins cu Premiul Cziffra-Festival Talent. Artistul a susținut concerte în săli prestigioase din Viena, Amsterdam, Lisabona, Dortmund, Paris, Madrid, Hamburg, Bruxelles și Luxemburg.

Brukenthal – un european timpuriu, la MNŢR

În perioada 23 noiembrie – 1 decembrie 2021, are loc expoziția trilingvă, foto-documentară Brukenthal – un european timpuriu, la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Acvariu, cu ocazia celebrării celor 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal (1721 – 1803).

Tânărul sas, din micuțul târg Nochrich, devine guvernator al Transilvaniei, contribuie în mod hotărâtor la europenizarea regiunii și fondează primul muzeu public din Sud – Estul Europei. Prin cariera sa, lasă în urmă o moștenire culturală de o asemenea valoare, încât, trecând și prin perioada comunistă, aceasta reușește să îi păstreze numele și perspectiva europeană, până astăzi.

Expoziția își propune o prezentare vie a operei și activității lui Samuel von Brukenthal, pe zece panouri.

Broșura trilingvă care însoțește expoziția reproduce conținutul panourilor fără modificări și urmărește, astfel, să trezească interesul publicului larg față de o cunoaștere temeinică a acestei ilustre personalități, care ne inspiră și astăzi, prin exemplul său.

Premieră expozițională

Muzeul Municipiului București invită iubitorii de artă contemporană la expoziția „Detalii semnificative: Evangelia Taka”, care va putea fi vizitată la Muzeul Nicolae Minovici în perioada 25 noiembrie 2021 – 15 mai 2022.

Expoziția personală a acestei artiste de origine greacă, activă la București, este găzduită de Sala de conferințe a Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici.

Evangelia Taka surprinde, în această expoziție cu picturi de dimensiuni ample, detalii tratate în manieră hiperrealistă, cu elemente privite parcă la microscop, care aproape că se abstractizează datorită acurateții redării la scară mai mare decât cea reală.

Fie că este vorba despre fragmente ale corpului uman (de la chipuri expresive, compuse inedit, la picioare care doar putem bănui cui ar putea aparține), despre detalii de obiecte uzuale (cum ar fi o bicicletă parcă abandonată la întâmplare pe asfalt), sau despre legume aranjate în compoziții cu evidente virtuți decorative ce ne trimit cu gândul la arta „manjabilă”, toate acestea sunt reprezentate aproape fotografic și cu o plăcere deosebită de redare a texturilor.

Spațiul pictural este decupat deliberat și presupune, la Evangelia Taka, o abordare ludică în care privitorul este invitat să-și imagineze continuarea compoziției.

Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric | Snowing Darkness, în regia lui Gabriel de Achim, va avea premiera mondială la Tallinn

Filmul Snowing Darkness semnat de Gabriel de Achim va avea premiera mondială în selecția competițională Rebels With A Cause din cadrul celei de-a 25-a ediție a PÖFF – Tallinn Black Nights Film Festival. Festivalul a cărui primă ediție a avut loc în 1997 în capitala estoniană, se desfășoară anul acesta între 12 și 28 noiembrie și este unul dintre cele mai importante evenimente dedicate cinemaului din Europa, din 2014 fiind un festival de clasă A – FIAPF, cu una dintre cele mai vizibile secțiuni competiționale din regiune.

Snowing Darkness este produs de Mandragora și distribuit în România de Iadasarecasa cu titlul: Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric, lansarea în cinematografele din țară fiind programată pentru prima parte a anului viitor. Prima proiecție de la Tallinn, premiera internațională, va avea loc pe 25 noiembrie.

„Cu Festivalul de film din Tallinn am multe amintiri plăcute. Cred că este unul dintre cele mai importante festivaluri din Nordul Europei, un festival care crește de la an la an. Și asta nu numai pentru numărul mare de filme selecționate, ci, în primul rând, datorită publicului. Estonienii iubesc cinemaul – sălile sunt arhipline (nu știu cum va fi acum, cu pandemia) și atmosfera este una cu totul specială. Nu în ultimul rând, nordicii iubesc ninsorile. Nici că se poate un loc mai bun de a lansa Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric” a declarat Gabriel de Achim.

Filmul este cel de-al treilea lungmetraj al regizorului, cunoscut deja publicului pentru: Ultima zi, lansat în 2016 și Visul lui Adalbert în 2011, sau pentru îndrăgitul serial de televiziune Las Fierbinți.

Snowing Darkness | Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric relatează întâmplările prin care trece Teo, un regizor care repetă cu actorii pentru un nou proiect. Subiectul, autobiografic, este derutant încă de la început: frământările unui regizor care pune în scenă o piesă de teatru despre drama pe care o trăiește după moartea fetiței lui, în urma unei boli incurabile. Pe măsură ce înaintează, povestea compusă din cinci variante de lucru, în care singurele personaje constante sunt el, soția și fetița lor, scoate la suprafață episoade incerte, la limita dintre viață și ficțiune, accentuând dilemele. Frământările apar la fiecare secvență din viața camuflată fie în piesa de teatru, fie în filmul care pare să nu aibă început și sfârșit ori în detaliile cotidiene care uneori o fac când ambiguă, când comic-absurdă, când insuportabilă.

Alături de Bogdan Dumitrache, interpretul rolului principal, din distribuția filmului mai fac parte actorii Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos și Silvana Mihai.

Scenariul este semnat de Gabriel de Achim și Cosmin Manolache, imaginea de Adrian Iurchevici iar producătorii filmului sunt Anca Puiu și Smaranda Zărnoianu. Realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Dacin Sara și al Societății Române de Televiziune, filmul este produs de Mandragora și distribuit în România de Iadasarecasa. Premiera națională este estimată pentru prima jumătate a anului viitor.

„Trei surori”, de Cehov, cu o distribuție de excepție, premiera lunii noiembrie la TNRS

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă, la finalul acestei luni, premiera spectacolului „Trei surori”, de A. P. Cehov, în regia Andreei și a lui Andrei Grosu, cu o distribuție care îi reunește pe unii dintre cei mai apreciați actori ai Naționalului sibian. Premiera, care va avea loc în 28 noiembrie 2021, ora 19:00, în Sala Mare a teatrului, este o producție extraordinară, realizată în condiții deosebite și gândită ca un dar pe care TNRS îl face publicului iubitor de teatru în preajma Sărbătorilor.

„Suntem în fața unei premiere de excepție pe care Teatrul Național Radu Stanca Sibiu o pregătește pentru publicul care merită acum, înainte de Sărbători, un dar important – Trei surori, de Cehov. Doi artiști tineri – care au primit deja Premiul Iulian Vișa, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – Andreea și Andrei Grosu, își dau măsura talentului după ce au triumfat cu spectacolele Cui i-e frică de Virginia Woolf? și Autobahn. Aceste spectacole au însemnat două experiențe deosebite pentru actorii Teatrului Național, dar și pentru publicul lui. Îmi amintesc că la Chișinău, în toamna aceasta, în pofida restricțiilor sala era arhiplină, erau oameni și în picioare. Nu am văzut de multă vreme așa ceva!

Trei surori este un text cu roluri deosebite. Să îi ai în distribuție pe Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Mariana Mihu – Plier, Diana Văcaru – Lazăr, Adrian Matioc, Raluca Iani, Ciprian Scurtea, Mihai Coman, Gabriela Pîrlițeanu, Adrian Neacșu, Iustinian Turcu, Cendana Trifan, Andrei Gîlcescu, Horia Fedorca, și Viorel Rață este un fapt important. Vorbim despre confruntări extraordinare, care se vor traduce și într-un film realizat cu totul și cu totul aparte, din monologuri. Este un mare cadou de sărbători! Felicit actorii, regizorii, echipa tehnică, pe toți cei care au contribuit la crearea acestui spectacol ce nu a fost deloc ușor de realizat în această perioadă atât de grea, în care actorii, tehnicienii, angajații Teatrului au fost încercați de această boală, dar care nu ne-a învins. Este important să vă aducem în palmele noastre acest dar, alături de inima noastră. Vă așteptăm dragi spectatori, voi care sunteți rațiunea noastră de a fi, să vedeți cum se naște miracolul!”, a declarat Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu.

Alături de posibilitatea de a urmări acest spectacol la premiera din 28 noiembrie 2021, ora 19:00, în Sala Mare a TNRS, publicul poate achiziționa bilete și la avanpremiera din 27 noiembrie 2021, ora 19:00, în Sala Mare a TNRS.

Semnal editorial: Secolul singurătăţii de Noreena Hertz

„Secolul singurătăţii” este una dintre cele mai bune cărți ale anului conform publicațiilor Wired și The Daily Telegraph și, potrivit Inc., una dintre cele mai bune 25 de cărți ale speakerilor TED.

Rezultat a peste zece ani de cercetare, Secolul singurătății ne arată cum dependența de tehnologie, schimbările majore de la locul de muncă și deceniile de politici publice care au pus pe primul loc interesele de grup, iar nu binele general, ne-au afectat comunitățile și ne-au făcut să fim mai izolați ca niciodată.  Distanțarea socială poate deveni punctul de cotitură al luptei noastre împotriva epidemiei de singurătate, iar Noreena Hertz propune în Secolul singurătății o viziune limpede cu privire la ce avem de făcut pentru a vindeca această lume dezbinată.

Noreena Hertz, scriitoare, profesor universitar și om de televiziune, este în prezent, conform publicației The Observer, „unul dintre cei mai influenți lideri de opinie“, iar Vogue o consideră „una dintre cele mai puternice femei din zilele noastre“. Articolele ei apar în publicații de renume, precum The New York Times, The Washington Post, The Wall Street Journal, The Guardian, The Financial Times, Die Zeit, El País, The South China Morning Post.

E invitată adesea în emisiuni TV de referință la CBS, BBC și NHK și a fost creatoarea și gazda a patru documentare pentru televiziune. De asemenea, este gazda unei emisiuni la cea mai importantă companie de radiodifuziune din Statele Unite, SiriusXM, și redactor economic la ITV, cel mai important post de televiziune comercial din Marea Britanie. Noreena Hertz are un doctorat la Cambridge University și un MBA la Wharton School de la Pennsylvania University.

După ce a predat zece ani la Cambridge, în 2014 a ajuns la University College London, unde este profesor onorific la Institutul pentru Prosperitate Globală. Ea oferă de asemenea consultanță mai multor corporații și face parte din consiliul Warner Music Group. Cărțile ei, The Silent Takeover, The Debt Threat și Eyes Wide Open, au fost publicate în peste 20 de țări.