CREDIDAM a câștigat definitiv procesul cu Agenția Națională de Administare Fiscală (ANAF)
Pentru detalii suplimentare cu privire la soluțiile pronunțate în dosarul nr.8364/2/2013, vă rugăm să consultați documentele de mai jos:
Share:
Share:
Ziua Națională a României, celebrată în Liban prin muzică
La concertul Orchestrei filarmonice libaneze cu ocazia Zilei Naționale a României, la data de 2 decembrie, încpând cu orele 20:30, şi găzduit de Biserica Saint Joseph des Pères Jésuites din Beirut, sunt invitaţi toţi iubitorii muzicii.
Concertul este realizat în colaborare cu Ambasada României în Liban, sub bagheta dirijorului român Cristian Lupeş. Invitatul special, cu această ocazie, este naista Georgiana pană.
Programul concertului include: Adrian Pop – Triptic pentru orchestra; Constantin Arvinte – Mică suită transilvană; Grigoraș Dinicu (Arr. Constantin Arvinte) – Ciocârlia; Serghei Prokofiev – Simfonia nr. 1 în Re major, op. 25.
Share:
When Night Meets Dawn, scurtmetrajul regizat de Andreea Cristina Borțun, câștigă Marele Premiu BIEFF 2021
Cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) s-a încheiat, cu o ceremonie de decernare a premiilor oferite celor mai bune experimente cinematografice prezentate anul acesta în secțiunile competiționale. When Night Meets Dawn, producția autohtonă regizată de Andreea Cristina Borțun, a cucerit Marele Premiu BIEFF 2021, în valoare de 1500 de euro, impresionând Juriul Competiției Internaționale prin limbajul cinematografic și prin peisajul sonor pe care cineasta le-a ales pentru a ilustra un moment de transgresiune. Alături de celelalte filme premiate, scurtmetrajul a rulat pe marele ecran, la Cinema Elvire Popesco, marcând finalul unui adevărat maraton de evenimente desfășurate de-a lungul a cinci zile în cinematografele din capitală.
Juriul Competiției Internaționale, din care au făcut parte, la această ediție, regizorul și artistul vizual Antoine Chapon, Angelika Ramlow, membră a echipei Berlinale Forum Expanded și manager de proiect la Arsenal Distribution, alături de curatorul Mathieu Janssen, pre-selecționer pentru festivalul Vienna Shorts și director al secțiunilor competiționale la Festivalul de Film Go Short Nijmegen, i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 1000 de euro, cineastului Nicolaas Schmidt, regizorul scurtmetrajului Inflorescence. ,,Acordăm acest premiu unui cineast care a filmat o imagine ce ar putea părea nesemnificativă la o primă vedere, dar care devine puternică grație încrederii pe care regizorul i-o acordă”, a motivat Juriul Competiției Internaționale.
Premiul pentru Cel mai bun concept vizual, în valoare de 1000 de euro, i-a fost acordat filmului This Day Won’t Last, realizat de Mouaad el Salem, care surprinde ,,viața de zi cu zi a regizorului într-un montaj senzual format din imagini fragile, ce îmbină clipuri video cu fotografii splendide ale unor corpuri, mări și plante”. O Mențiune specială din partea juriului i-a fost oferită scurtmetrajului Misty Picture, realizat de Christoph Girardet și Matthias Müller.
Organizată pentru prima dată în istoria festivalului, Competiția Națională și-a desemnat câștigătorul, recompensându-i pe realizatorii filmului cu un premiu în valoare de 1500 de euro. Eram somnambul când am văzut toate acele culori, scurtmetrajul regizat de Bogdan Balla, a fost desemnat Cel mai bun film românesc prezentat la cea de-a 11-a ediție BIEFF, după ce a impresionat juriul format din curatoarea Charlotte Bohn, parte din echipa care se ocupă de programul secțiunii Forum Expanded a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, criticul, selecționerul și distribuitorul de film Pedro Emilio Segura Bernal, selecționer al festivalurilor Black Canvas FCC (Mexic), și Reykjavik Film Festival (Islanda), alături de criticul de film Andreea Pătru, selecționer al festivalului Tenerife Shorts și membră a comitetelor de selecție ale Festivalului Internațional de Film de la Las Palmas și Festivalul Internațional de Film de la Valladolid.
Ceremonia de decernare a premiilor și proiecția filmelor câștigătoare au marcat finalul unei ediții speciale BIEFF, în cadrul căreia, de-a lungul a cinci zile, spectatorii din București au urmărit în număr mare o amplă selecție de experimente cinematografice inovatoare, prezentate la Muzeul Național de Artă al României (Sala Auditorium), Cinemateca Eforie și Cinema Elvie Popesco. Annette, cea mai nouă producție semnată de autorul francez Leos Carax, s-a aflat în topul preferințelor cinefililor, care au achiziționat în doar câteva zile toate biletele disponibile la cele două proiecții ale filmului premiat pentru Cea mai bună regie la Cannes.
Clasamentul celor mai populare evenimente continuă cu proiecția Golden Shorts, selecția de scurtmetraje premiate în acest an de juriile marilor festivaluri, urmată îndeaproape de cele două vizionări The Tsugua Diaries, lungmetrajul portughez realizat de Maureen Fazendeiro și Miguel Gomes. Days, noul film al regizorul-fenomen Tsai Ming-liang, a închis cea de-a 11-a ediție BIEFF cu o proiecție sold out. La rândul lor, cele șapte programe tematice în cadrul cărora au fost prezentate scurtmetrajele din Competiția Internațională s-au bucurat de atenția publicului. Biletele s-au epuizat rapid la proiecțiile Undutiful Daughters, Not Fully Human, Searching for connection și The World Without Us. Organizat în condiții de siguranță sporită, cu sălile ocupate la doar 30% din capacitatea lor, festivalul a atras, pe parcursul celor cinci zile de festival, aproximativ 1500 de spectatori.
La mijlocul lunii decembrie, o parte dintre filmele prezentate la cea de-a 11-a ediție vor ajunge la Timișoara, la Casa de Cultură a Studenților, în cadrul unei ediții speciale a festivalului. În perioada 10 – 12 decembrie, spectatorii vor urmări aici filmele premiate în acest an, scurtmetrajele câștigătoare în 2020, o expoziție dedicată grupului artistic kinema ikon și alte surprize cinematografice care vor fi anunțate în curând
Share:
Spectacolele lunii decembrie la Centrul Cultural Lumina
În ultima lună a anului, Centrul Cultural Lumina își invită spectatorii la cele mai recente producții ale sale.
Pe 1, 3, 8 și 11 decembrie, de la ora 18.00, la Romexpo, Pavilion C3 este programat spectacolul „Liliom. Viața și moartea unui vagabond” de Molnár Ferenc. Interpretează: George Costin, Ana Crețu, Mirela Zeța, Alexandru Pavel, Codrin Boldea, Tudor Cucu Dumitrescu, Adrian Ban, Visarion Udatu, Sami Al-Tawel, Ioana Neacșu, Ioana Nicolae, Iza Radu, Flavia Martac. Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză. Scenografia: Adriana Grand. Coordonare muzicală: Andreea Csibi-Buzică.
Pe 4 și 5 decembrie, de la ora 18.00, în același spațiu publicul poate vedea „Tinerețea noastră” de Kenneth Lonergan. Într-un spectacol despre sfârșitul copilăriei, artefactele inocenței și primul pas spre maturitate spectatorii îi vor putea urmări pe scenă pe Alexandru Pavel, Ana Crețu și Tudor Cucu-Dumitrescu.
Comedia „Școala nevestelor” de J.B.P. Molière este programată pe 15, 16 și 19 decembrie, de la ora 18.00, la Romexpo, Pavilion C3. Distribuția comediei realizate după rescrierea dramatică în versuri alexandrine semnată de Adrian Nicolae este alcătuită din: Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Ana Crețu, Tudor Cucu-Dumitrescu, Codrin Boldea, Voicu Aaniței. Direcția de scenă îi aparține lui Victor Ioan Frunză, iar decorul și costumele sunt create de scenografa Adriana Grand.
Share:
Scurtmetraje de animație pentru secolul XXI, realizate de cineaste spaniole, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes
Marți, 30 noiembrie, debutează ultima serie tematică de filme transmise cu acces gratuit pe canalul de Vimeo al Institutul Cervantes, o serie specială dedicată scurtmetrajelor de animație pentru adulți ce poartă semnătura unor apreciate cineaste spaniole.
Artistele selecționate formează un grup interesant intergenerațional din care fac parte unele dintre cele mai de seamă artiste spaniole din domeniu, artiste care fructifică generoasele posibilități oferite de tehnicile variate de animație și convertesc instabilitatea ce tinde să caracterizeze această formă de expresie cinematografică într-o garanție a libertății.
Experimentul este un element-cheie în scurtmetrajele cuprinse în seria Creadoras de animación para el siglo XXI, un aspect pe care îl revendică artiste precum Isabel Herguera și Begoña Vicario, asemenea creatoarelor de altă generație, așa cum sunt Izibene Oñederra sau María Manero. Alături de Begoña Arostegui, María Trénor și María Lorenzo, care completează selecția, aceste cineaste valorifică multiplele posibilități tehnici pe care le oferă domeniul animației.
Seria tematică Creadoras de animación para el siglo XXI, realizată în parteneriat cu MYC. Mujeres y Cine, își propune să pună în evidență creativitatea impresionantă din domeniul animației, un teritoriu cu un numărul ridicat de producții realizate de artiste, ce a marcat deja o direcție unică.
La fel ca și la grupajele de filme din lunile trecute, și scurtmetrajele din această serie vor fi disponibile cu acces gratuit timp de 48 de ore, de la ora 21:00, în perioada 30 noiembrie – 21 decembrie 2021.
Share:
Corul Madrigal anunță lansarea noului album discografic „Hora staccato”
Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” anunță o nouă colaborare importantă în calendarul său discografic cu Casa de discuri Roton Music, prin lansarea albumului de muzică românească „Hora staccato”, dirijor Anna Ungureanu.
Plin de culoare și energie, „Hora staccato” întregește paleta discografică a celebrului cor, oferind publicului o colecție muzicală dinamică, inspirată din filonul folcloric românesc. Rezultatul sonor îmbină sunetul inconfundabil al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” cu emoția și expresivitatea unor celebre creații cu temă folclorică.
Albumul „Hora staccato” este dedicat românilor din întreaga lume, motiv pentru care va beneficia de o prestigioasă lansare internațională, pe 29 noiembrie 2021, la Bologna, în Italia, cu ocazia Concertului Extraordinar susținut de Corul Madrigal pentru celebrarea Zilei Naționale a României.
„Încă de la înființarea sa, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a promovat constant, pe marile scene ale lumii, originalitatea și extraordinara vitalitate a melosului românesc, a tradiției muzicale autohtone, pusă în valoare de marii noștri compozitori. Așadar, suntem bucuroși că împreună cu partenerii noștri de la Roton Music putem oferi, în preajma Zilei Naționale a României, acest album special, produs la standarde acustice excepționale, cu cele mai frumoase și iubite lucrări inspirate din creația românească. Suntem siguri că playlist-ul acestui produs discografic semnat de Corul Madrigal îi va purta pe românii de pretutindeni „acasă” și îi va conecta prin simbolistica și căldura sa cu România”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin.
Repertoriul special ales de Anna Ungureanu, dirijorul principal al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, reunește pe compact disc o colecție de lucrări care pun în valoare creații naționale nepieritoare, aduse la lumină de mari compozitori români, de la Dumitru Georgescu Kiriac, Mihail Jora și Francisc Hubic, până la Marin Constantin, Cornelia Tăutu și Dan Mihai Goia.
Albumul discografic „Hora staccato” este al șaselea album lansat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” alături de Casa de discuri Roton Music, în decurs de un an, după cele trei dedicate sărbătorilor de iarnă – „Madrigal de Crăciun”, „Madrigal for Christmas” și dublul album, precum și cele două produse discografice lansate cu ocazia sărbătorilor pascale 2021, „Ave Maria” și „Săptămâna Patimilor”.
Share:
Moonspell – Două concerte în România anul viitor
Moonspell cântă la Cluj-Napoca, marţi, 10 mai 2022 la /FORM Space şi la Bucureşti pe 12 mai la Arenele Romane, în aer liber.
Evenimentele vor respecta normele în vigoare la momentul desfăşurării acestora.
Moonspell este formaţia etalon a scenei metal portugheze, fiind şi una dintre cele mai importante prezenţe ale gothic metalului internaţional.
Cu o activitate de trei decenii, Moonspell a lansat 12 albume de studio, cel mai recent fiind oferit fanilor la începutul lui 2021. Este vorba de Hermitage, material care a primit laude atât din partea fanilor cât şi a specialiştilor.
De-a lungul timpului, Moonspell a urcat pe scena celor mai importante festivaluri din Europa şi a susţinut turnee în întreaga lume alături de nume precum Dimmu Borgir, Danzig, Cradle of Filth, Septicflesh şi mulţi alţii.
Moonspell este recunoscută pentru forţa emanată în cadrul showurilor live, forţă la care vom fi şi noi martori în curând. Fernando Ribeiro, carismaticul solist a declarat următoarele cu privire la turneul care va ajunge şi în România: „Suntem bucuroşi să anunţăm primele concerte din cadrul The Greater Tour pe care dorim să îl extindem la nivel mondial pentru a sărbători al treilea deceniu de existenţă Moonspell. Suntem nerăbdători să ne reîntoarcem în locurile în care am mai fost sau să ajungem pe noi teritorii. În 2022 vom fi în turneu şi ne vom vedea şi la festivaluri iar pentru a sărbători cele trei decenii Moonspell vom lansa ediţii aniversare pentru materialele vechi precum Anno Satanae sau Wolfheart”.
Share:
Tinerii muzicieni sunt invitați să se înscrie la cele 4 secțiuni ale Concursului Enescu: violoncel, vioară, pian și compoziție
Ca urmare a experienței reușite a ediției hibrid din 2020/2021, organizatorii au schimbat structura Concursului Internațional George Enescu. Astfel, ediția a XVIII-a va avea o singură etapă online, în mai 2022, iar Semifinalele și Finalele vor avea loc la Ateneul Român, în perioada 3-18 septembrie 2022.
Tinerii muzicieni se pot înscrie pe site-ul www.festivalenescu.ro (Înscriere) la una dintre cele patru secțiuni (vioară, violoncel, pian și compoziție). Termenul limită pentru înscriere este 15 aprilie 2022.
Înscrierea se face prin completarea unui formular, iar jurizarea pentru prima etapă a Concursului va avea loc online prin analizarea înregistrării video trimise de concurenți. Aceasta se va desfășura în perioada 1-20 mai 2022. Pentru prima oară în istoria Concursului, concurenții înscriși la vioară, violoncel și pian care vor trece de etapa online vor ajunge direct în Semifinală.
Toate înregistrările video vor fi disponibile gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor putea fi urmărite de publicul meloman.
Ediția din 2022 a Concursului Enescu se bucură de muzicieni remarcabili în juriile de specialitate ale celor patru secțiuni. Acestea sunt formate din profesori renumiți căruia li se adaugă în premieră patru specialiști de la celebra universitate Juilliard din Statele Unite ale Americii.
Ediția a XVIII-a a Concursului se va deschide la Ateneul Român pe 3 septembrie 2022 cu Concertul de Gală susținut de Filarmonica George Enescu, sub bagheta maestrului Peter Ruzicka, cu o premieră internațională: An Axe For The Frozen Sea de Karlo Margetic, lucrare premiată la secțiunea compoziție în ediția precedentă a Concursului Enescu. Din program face parte și Triplul concert pentru vioară, violoncel și pian de Ludwig van Beethoven în interpretarea câștigătorilor edițiilor anterioare.
În programul acestei ediții sunt incluse 19 recitaluri și concerte, reprezentând atât etape de Concurs, cât și recitaluri extraordinare susținute de muzicieni remarcabili, membrii ai juriilor. De asemenea, cei trei câștigători ai ediției anterioare vor reveni pe scena Ateneului în calitate de soliști.
Finalele Concursului vor fi dirijate de 3 muzicieni de seamă ai scenei internaționale. Wilson Hermanto, Dirijor Principal Invitat al Orchestrei Cameristi della Scala, revine la Concursul Enescu pentru finala secțiunii vioară. Tito Muñoz, Director muzical al Simfoniei Phoenix și Case Scaglione, Director Muzical al Orchestrei Naționale d’Ile de France vor participa în premieră la Concursul Enescu pentru finalele secțiunilor de violoncel, respectiv pian.
Valoarea totală a premiilor este de 120.00 EURO, fiind incluse de asemenea și promovarea internațională și lansarea artistică a celor mai talentați concurenți. Câștigarea locului I la Concursul Enescu 2022 este biletul de acces pe scena Festivalului Internațional George Enescu, la ediția 2023 – cei mai talentați dintre concurenți vor avea oportunitatea de a concerta în ediția următoare a Festivalului alături de unele dintre cele mai mari orchestre ale lumii.
Share:
„O seară ca-n filme” este tema Concertului de Anul Nou de la Sibiu
Biletele sunt disponibile online și la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu
Solista de jazz Christiana Uikiza, pianistul Horia Mihail, dirijorul Gian Luigi Zampieri şi Orchestra de cameră ICon Arts sunt artiştii invitaţi pe scena Concertului de Anul Nou de la Sibiu. Lor li se vor alătura balerini ai Teatrului de Balet Sibiu sub îndrumarea coregrafei Aleisha Gardner.
Evenimentul este programat în seara zilei de 31 decembrie 2021, ora 18:00, la Sala Thalia a Filarmonicii de Stat Sibiu şi se va desfăşura respectând normele sanitare în vigoare la acea dată. Biletele se pot achiziţiona online de pe platformele myticket.ro şi entertix.ro dar şi de la Casa de bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu. Fiecare bilet achiziționat va aduce o surpriză ascultătorilor, amănunte în rândurile de mai jos.
Tema celui mai așteptat concert al sfârșitului de an este „O seară ca-n filme”. „O seară în care publicul va fi purtat pe aripile muzicii din aria cinematografiei clasice și moderne”, au anunțat organizatorii. Lucrări faimoase care au făcut înconjurul lumii vor fi interpretate într-o lumină nouă, în acorduri cross-over de jazz, swing cărora li se vor adăuga, nu în ultimul rând, sonorități ale muzicii clasice.
Orchestra de cameră ICon Arts, numită recent Ansamblul cameral de muzică nouă al Filarmonicii de Stat Sibiu, va oferi ascultătorilor amploarea fantastică a muzicii de pe marile ecrane, europene sau de peste Ocean, începând cu perioada anilor `50 până în zilele noastre. Orchestra ICon Arts va fi alături de publicul sibian la trecerea dintre ani ca în fiecare dintre cele 12 ediții ale evenimentului organizate până acum, oferind o experiență culturală diferită de fiecare dată.
„Să ne amintim că plăcerea de a sărbători Anul Nou, alături de cei dragi, prin eleganţa triumfală a unui concert de muzică clasică aparţine tradiţiei europene formate în urmă cu aproape două secole. Totodată, prin alegerea unui program aparte ce cuprinde lucrări mai puțin interpretate în sălile de concert, la care se adaugă repertorii de jazz, Concertul de Anul Nou de la Sibiu se deosebește fundamental de tiparul concertelor similare din toată lumea unde se preferă și astăzi modelul vienez,” a declarat Sebastian Gheorghiu, fondator ICon Arts şi manager de proiecte al UCIMR.
„Ne bucurăm să aducem ascultătorilor și anul acesta magia unui nou început. Sperăm să anunțe un An Nou în care viața culturală să devină o parte și mai importantă a societății, și fără îndoială că așa va fi, prin susținerea constantă a publicului și a programelor derulate în parteneriat cu Filarmonica de Stat Sibiu”, a completat organizatorul evenimentului.
Concertul de Anul Nou de la Sibiu răspunde an de an unei provocări artistice excepționale unde prezența coregrafiei contribuie la succesul formatului, fiecare ediție a evenimentului desfășurându-se cu casa închisă.
Ediția de anul acesta va aduce spectatorilor câteva surprize în plus, la finalul evenimentului, în absența momentelor de socializare care cuprindeau degustarea tradițională de șampanie. În completarea atmosferei cinematice în care poveștile de dragoste încep la o cafea și se transformă în eternitate prin ciocnirea paharelor de șampanie, publicul va primi mostre de cafea Mogiana din Brazilia, pregătită manual, prin partenerii de la Urban Vibe Roastery, precum și doze cochete ale faimosului vin spumant Cava „1551” oferite de Grupul Codorníu Raventós, cea mai veche afacere de familie din Spania și una dintre cele mai vechi din lume, fiind în același timp creatorul Cava, folosind metoda tradițională.
Biletele se pot achiziționa online de pe platformele myticket.ro şi entertix.ro dar şi de la Casa de Bilete a Filarmonicii de Stat Sibiu, informați la numărul de telefon: 0735566486. Prețul unui bilet este de 150 de lei și va cuprinde cadourile simbolice menționate mai sus.
Evenimentul este organizat de Asociația „Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România”, parte din proiectul „Anotimpuri VI”, reprezentând cel de-al patrulea sezon calendaristic, „Iarna”. Proiectul „Anotimpuri VI” este o acțiune culturală co-finanțată de Primăria Municipiului Sibiu.
Parteneri principali: Filarmonica de Stat Sibiu. Parteneri: Urban Vibe Roastery, Codorniu 1551
Parteneri culturali: Exces Music, Teatrul de Balet din Sibiu, Casa de Cultură a Municipiului Sibiu
Parteneri media: EnjoyTV, Magic FM, Radio România Cultural, Mesagerul de Sibiu, Tribuna, Profil Cultural, Zile si Nopti, Capital Cultural, Turnul Sfatului, Ora de Sibiu.
Share:
Expoziția „Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre”
Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași invită publicul să viziteze în perioada 16 noiembrie – 5 decembrie 2021, la Palatul Culturii din Iași, expoziția „Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre”.
Organizată de Uniunea Elenă din România sub egida Ambasadei Greciei la București, expoziția itinerantă face parte dintr-o amplă suită de manifestări menite să celebreze împlinirea a 200 de ani de la Revoluția greacă, eveniment care a avut ca finalitate crearea și recunoașterea statului grec independent modern.
Creionând portretele unor eleni care au jucat un rol, uneori episodic, alteori marcant, în istoria noastră, expoziția constituie o istorie secvențială a elenismului din România. În aceste portrete, vizitatorii îi vor regăsi pe Alexandru Macedon sau Apolodor din Damasc, dar și alte personalități celebre care au fost în mod direct conectate cu orașul Iași, precum Gheorghe Duca, Grigore al III-lea Ghica sau Alexandru Ipsilanti. Mai aproape de noi, în contemporaneitate, printre elenii de seamă care au marcat istoria românilor, este amintită Regina Elena, mama regelui Mihai, fiica regelui Constantin I al Greciei.
Share:
Creativii din bucureşti, invitaţi să expună la „Urban Christmas Market” la ARCUB
Primăria Capitalei prin ARCUB lansează apelul deschis destinat organizaţiilor nonprofit din Bucureşti interesate să devină parteneri ai „Urban Christmas Market”. Târgul dedicat sărbătorilor de iarnă „Urban Christmas Market” va avea loc în perioada 1-24 decembrie la ARCUB Gabroveni şi aduce în atenţia bucureştenilor cele mai recente creaţii alternative realizate de micii producători locali din comunitatea creativă a oraşului.
„Urban Christmas Market” este o iniţiativă menită să ofere posibilitatea de expunere şi vânzare pentru produsele realizate de entităţile care produc obiecte cu caracter unicat, autentic, personalizat.
Târgul va avea mai multe secţiuni axate pe diferite domenii din sectorul creativ. Secţiunea Marker’s Market este dedicată creatorilor de obiecte de design, Education Corner include ateliere educative pentru copii, iar Food & Drinks Corner este secţiunea dedicată vendorilor de street food & drinks şi vânzătorilor de produse alimentare artizanale.
„Urban Christmas Market” va fi deschis zilnic, până în ajunul Crăciunului, între orele 10.00 şi 21.00, la sediul Hanul Gabroveni din Centrul istoric, în sălile de la parterul şi subsolul clădirii, adiacente pasajului Gabroveni care face legătura între străzile Lipscani şi Gabroveni.
Gândit ca o platformă de promovare a activităţii sectorului creativ din Bucureşti, „Urban Christmas Market” invită organizaţiile nonprofit să devină parteneri ai evenimentului, transmițând o propunere de participare până pe 22 noiembrie 2021. Propunerile trebuie să includă minimum cinci expozanți.
Expozanţii propuşi trebuie să se încadreze într-una dintre cele două categorii: creatori de produse nealimentare (categorie care include, dar nu se rezumă la creatorii de obiecte decorative, bijuterii, articole vestimentare şi accesorii, creatorii de cosmetice naturale, decoraţiuni de Crăciun, cărţi, albume, viniluri, articole de papetărie şi articole pentru copii) şi producătorii sau vânzătorii de produse alimentare (categorie care include, dar nu se rezumă la producătorii sau vendorii de dulciuri, miere, siropuri, ceaiuri, băuturi calde şi de alte produse artizanale).
Selectarea propunerilor primite se va face pe baza experienţei aplicanţilor în organizarea de evenimente similare şi va lua în considerare criteriul diversităţii şi al calităţii produselor prezentate, modul de prezentare a produselor şi ponderea creatorilor autohtoni în ansamblul expozanţilor.
Share:
Inițiativă comunistă: 70% din banii nerevendicați de artiști ar urma să fie încasați de stat
Artiștii români acuză statul că încearcă să le naționalizeze o parte din venituri, după ce în Senat a trecut un amendament PNL-PSD care prevede că 70 la sută din sumele nerevendicate, bani privați, vor fi distribuite către Fondul Cultural Național, instituție de stat.
Artiștii cer eliminarea politicului din artă. Petiția inițiată online poate fi consultată aici.
Foarte vocal în sprijinul amendamentelor introduse de senatorii Alina Gorghiu (PNL) și Lucian Romașcanu (PSD) în modificarea Legii 8/1996, privind dreptul de autor, este ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Acesta susține, într-un punct de vedere transmis la solicitarea Newsweek România, că distribuirea către artiști a 30 la sută din sumele nerevendicate, iar restul de 70 la sută, către Fondul Cultural Național, instituție în subordinea Ministerului Culturii, este „cea mai bună soluție”. Ce nu spune însă actualul ministru interimar al Culturii, proprietar de televiziune în Suceava – Bucovina Tv, este că firma sa a fost executată silit de mai multe ori de organismele de gestiune colectivă, pentru neplata remunerațiilor pentru fonograme, conform informațiilor publice pe portalul instanțelor de judecată.
Newsweek România i-a contactat pe cei doi inițiatori ai amendamentelor, senatoarea PNL Alina Gorghiu și senatorul PSD Lucian Romașcanu. Alina Gorghiu ne-a transmis că amendarea proiectului a avut ca scop „dezvoltarea sănătoasă a domeniului în cauză, facilitând accesul titularilor la drepturile de autor și drepturile conexe, precum și gestionarea corectă a sumelor derivate din acestea” și că „nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale”.
Cu toate acestea, trebuie să menționăm că, pentru a putea beneficia de banii de la Fondul Național Cultural, artiștii ar trebui să facă noi proiecte cu care să aplice. Cu alte cuvinte, dacă, potrivit prevederilor din vigoare, acum primesc o parte din banii nerevendicați, în funcție de mecanismul de distribuire aplicat de fiecare organism de gestiune colectivă (OCG) unde este înscris artistul, dacă proiectul de lege trece cu această modificare, artistul ar trebui să lucreze la un alt proiect și aplice cu el, prin urmare nu ar fi sigur că mai primește bani.
Senatorul PSD Lucian Romașcanu nu a răspuns întrebărilor Newsweek România, până la publicarea acestui text.
De asemenea, mai multe surse din domeniu au indicat, pentru Newsweek România, că unul dintre artizanii din umbră ai acestor modificări este actualul director adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), liberalul Mario de Mezzo, fost șef al ORDA. Acesta și-ar dori pentru sine sau pentru cineva apropiat postul care ar fi înființat pentru gestionarea acestor sume nerevendicate, au spus sursele Newsweek România.
Contactat de Newsweek România, Mario de Mezzo ne-a transmis un punct de vedere asumat de sine și de directorul general Răzvan Pop privind amendamentele propuse de senatorii Alina Gorghiu și Lucian Romașcanu. Șefii ORDA nu au comentat informațiile primite de Newsweek din piață privind înființarea unui post pentru gestionarea acestor sume nerevendicate.
În acest punct de vedere, cei doi șefi ai ORDA au spus că modificările propuse de senatori vine în sprijinul titularilor de drepturi (artiștii, n.r.) „care pot beneficia concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte editoriale/culturale” și că în prezent organismele de gestiune colectivă decid „arbitrar” ce se întâmplă cu sumele colectate și nerevendicate.
Irina Rimes i-a scris lui Bogdan Gheorghiu că „drepturile de autor sunt ale artiștilor și compozitorilor și așa trebuie sa rămână!”, Horia Moculescu – „nu trebuie să cereți OGC- urșilor o situație pe care o puteți afla printr-un simplu control administrativ, fără a sugera răzmerițe într-un pahar cu apă plată!”.
Formația Alb Negru a catalogat modificarea drept „lipsită de logică”: „Banii din neidentificate intră în Fondul Comun și se impart la toți in functie de metodologia pusã la punct in ani de munca. Nici unul dintre noi nu face parte din vreun Consiliul Director și, daca avem o nemultumire, avem unde sa ne adresăm. Am cerut noi intervenția Guvernului sau a Parlamentului in aceasta poveste? Politicul nu are ce cauta în Muzică și mai mult ca sigur in alegerile noastre”.
Pe de altă parte, la finale săptămânii trecute, deputatul USR Iulian Bulai a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că a depus în Comisia de cultură a Camerei Deputaților un amendament prin care să anuleze prevederile amendamentelor Alinei Gorghiu și lui Lucian Romașcanu, acesta având întâlniri cu reprezentanții organismelor de gestiune colectivă (OGC-uri, cele care se ocupă de colectarea drepturilor de autor ale artiștilor).
Ce se modifică în Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
Modificările la legea dreptului de autor au pornit de la armonizarea legislației naționale cu două directive europene, pentru neimplementarea cărora România riscă infringementul. Aceste directive, Directiva 2019/789 și Directiva 2019/790, urmăresc să confere mai multă protecție artiștilor și să responsabilizeze radiodifuzorii.
Cu toate acestea, în 9 noiembrie, Comisia pentru cultură şi media din Senat a publicat un Raport suplimentar asupra proiectului de lege care modifică legea dreptului de autor, care prevede, între altele, și modificarea articolului 169 din această lege. Mai întâi, Alina Gorghiu a propus ca toate sumele nerevendicate să meargă către Fondul Cultural Român, apoi Lucian Romașcanu – ca sumele nerevendicate să se împartă astfel: 30% către organismul de gestiune colectivă (organismul care colectează și distribuie drepturile de autor ale artiștilor, n.r.) care să împartă fondurile către membri, iar restul de 70 la sută să fie virat către Fondul Cultural Național – iar artiștii ar urma să aplice pentru proiecte care să fie finanțate din aceste fonduri. Consultați AICIraportul suplimentar și AICI urmăriți traseul inițiativei legislative în Parlament.
Newsweek România a discutat cu mai multe surse din piață, care au indicat care sunt problemele cu aceste amendamente, cât și care este situația în prezent. Aceste surse ne-au indicat și că în spatele propunerilor făcute de cei doi senatori și susținute de ministrul Bogdan Gheorghiu s-ar afla, de fapt, Mario de Mezzo. În mandatul acestuia la șefia Oficiul Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) a fost sistată plata taxei de muzică pentru cei din HORECA pe perioada pandemiei. După ce a fost înlocuit de la șefia ORDA de Florin Cîțu, De Mezzo a revenit în instituție pe funcția de director general adjunct.
„Fondul Cultural Național, cel mai probabil, trebuie să fie făcut mai interesant pentru cineva care trebie să preia o funcție acolo și acestea sunt preparativele pentru a-i asigura un buget mai mare. Există o informație care circulă, cum că dl. de Mezzo ar visa sa aibă pe cineva apropiat acolo sau chiar pentru dumnealui”, ne-au declarat aceste surse din piață.
De asemenea, CREDIDAM, unul dintre cele mai mari organisme de gestiune colectivă din România, a atras atenția, în observațiile transmise public la amendamente și consultate de Newsweek România, că „o astfel de modificare ar însemna practic confiscarea unor remunerații reprezentând drepturi patrimoniale de autor sau conexe (sume rezultate din activitatea de colectare aorganismelor de gestiune colectivă) și naționalizarea lor. Amendamentul încalcă art. 44 alin (3), alin. (4) și alin. (8) din Constituția României (dreptul la proprietate economică, n.r.) și art. 1 din Primul protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sumele nerevendicate sunt sume private provenite din activitatea de colectare. (…) Destinația acestor sume este prevăzută clar de legea în vigoare, acestea fiind la latitudinea Adunării generale a mebrilor (deci tot a titularilor de drepturi) – singurii care pot să decidă asupra bunurilor lor”.
Mai jos, puteți vedea modificările la articolul 169 din Legea dreptului de autor, așa cum au trecut de Senat.
Ce înseamnă sumele nerevendicate și cum se împart ele în prezent
Sumele nerevendicate se referă la banii pe care radiodifuzorii (posturile de radio și TV) trebuie să îi plătească pentru utilizarea muzicii, conform legii dreptului de autor, dar playlist-ul cu muzica folosită conține informații incomplete sau insuficiente pentru identificarea autorului – ceea ce înseamnă că acesta nu poate fi plătit.
Până la 20 la sută din sumele pe care radiodifuzorii ar trebui să le plătească nu sunt documentate – adică utilizatorii nu au identificat nici un playlist sau datele sunt scrise incomplet, sunt scrise greșit numele artiștilor sau ale pieselor, au explicat surse din industrie, pentru Newsweek România.
Multe probleme sunt la muzica populară, unde radiodifuzorii trec, în loc de titlurile pieselor, primul vers al unei strofe sau refrenul, în loc de numele piesei.
În aceste cazuri, organismele de gestiune colectivă aplică diverse metode pentru a afla cine este autorul: fie trimit tuturor membrilor lista cu creațiile neidentificate, iar artiștii declară pe proprie răspundere (sub incidența legii penale) ori aducând dovezi că le aparține creația. Unele organisme de gestiune colectivă fac anual o regularizare, pentru a se încadra în termenul de trei ani pentru a identifica un autor.
Sumele rămase în final nedeclarate, după trei ani, sunt împărțite, procentual, între artiștii care au declarat creațiile, din baza de date a OCG-ului sau conform deciziei Adunării Generale a membrilor, după ce aceștia votează.
Fiecare organism de gestiune colectivă are pe site-ul propriu modul în care distribuie sumele nerevendicate – citiți mai multe în dările de seamă anuale: CREDIDAM, UCMR-ADA, UPFR.
O altă variantă este achiziționarea unui sistem de monitorizare pentru radio și TV, așa cum a făcut, de exemplu, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – care folosește sistemul BMAT.
Dar, cu toate acestea, nu OCG-urile ar trebui să fie cele care să investească în astfel de programe, ci radiodifuzorii, care ar trebui să declare corect playlist-urile, putând fi sancționați de ORDA. Cu toate acestea, după cum arată sursele Newsweek România, acest lucru nu se întâmplă prea des.
Organismele internaționale: Nu există nici o justificare pentru o intervenție guvernamentală atât de gravă
O altă problemă semnalată de sursele Newsweek România se referă la situația artiștilor internaționali, care ar trebui să beneficieze de drepturi de autor din creațiile difuzate în România. În acest sens, confederațiile internaționale ale autorilor au scris președinților Senatului și Camerei Deputaților, pentru a-și exprima îngrijorarea.
Astfel, Confederation Internationale des Societes d’Auteurs et Compositeurs (CISAC) și GESAC le-au scris Ancăi Dragu și lui Sorin Grindeanu că „amendamentul propus Legii române privind gestiunea colectivă poate duce la deturnarea de către autoritățile statului a sumelor din drepturi de autor nealocate. Suntem foarte îngrijorați că modificarea art. 169 alin. (3) din Legea drepturilor de autor discutată în prezent în Parlamentul României, dacă va fi adoptată, va avea un impact negativ asupra autorilor și titularilor de drepturi (…) o modificare va lipsi autorii și deținătorii de drepturi, prin OCG-rile lor, de un cuvânt de spus în destinul așa-ziselor venituri neidentificate și,în schimb, va concentra luarea deciziilor de către Stat prin transferarea sumelor din drepturi de autor neidentificate în întregime către un Fond Cultural special, în scopuri culturale generale (…) Nu există nici o justificare pentru o intervenție gvernamentală atât de gravă în natura privată a drepturilor autorilor menționate.” Scrisoarea, AICI.
Și Association of European Performers’ Organisations (AEPO-ARTIS) a atras atenția, într-o scrisoare deschisă transmisă președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, că „dacă amendamentele la articolul 169 devin lege, vor face mult rău artiștilor români, fiind o restricție nedreaptă asupra dreptului lor de a decide felul în care banii câștigați de ei atât de greu sunt împărțiți, în special în această perioadă, în care artiștii au fost grav afectați de pandemia COVID-19”. AEPO-ARTIS a mai arătat că, după ce România a implementat Directiva UE 26/2014, organismele de gestiune colectivă au obligații stricte, care să asigure transparența și buna distribuire a sumelor pe care OGC-urile le colectează și le distribuie artiștilor membri, iar artiștii membri au dreptul de a participa și de a vota în cadrul Adunării generale.
Articolul 13 (6) din directivă (Directiva 2014/26/UE) nu permite statelor membre să intervină asupra veniturilor artiștilor pentru a decide cum să fie folosite sumele rezultate din drepturile de autor, a mai atras atenția AEPO-ARTIS.
Firma ministrului Culturii, executată silit pentru neplata drepturilor de autor
În unele cazuri, este vorba despre influența celor care dețin televiziunile. Spre exemplu, actualul ministru interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu, este, conform declarației de interese postate pe site-ul Camerei Deputaților, asociat unic al firmei SC BG MEDIA SRL Suceava. Această firmă deține postul de televiziune Bucovina TV.
La o simplă căutare pe portalul instanțelor de judecată, aflăm că SC BG Media SRL a fost executată silit de mai multe ori de organismele de gestiune colectivă pentru neplata remunerației fonogramelor.
În 2019, firma lui Gheorghiu a fost executată silit de Uniunea Producătorilor de Fonograme din România: instanța a admis „recuperarea sumei de 16.355,43 lei reprezentând remunerații pentru perioada 01.07.2011 – 31.12.2015, a sumei de 14.253,56 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 31.01.2017, a sumei de 187,42 lei reprezentând remunerație pentru comunicarea publică a fonogramelor online, a sumei de 224,57 lei reprezentând penalități de întârziere aferente remunerației pentru comunicarea publică a fonogramelor online, a sumei de 3.580 lei reprezentând cheltuieli de judecată la care se vor adăuga cheltuielile prilejuite de executarea silită”.
În 2019, de către CREDIDAM: „Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 18.384,59 lei, reprezentând remuneraţie datorată pentru radiodifuzarea fonogramelor pe postul de televiziune BUCOVINA TV, în perioada 01.07.2014 – 31.03.2017, din care: 8356,63 lei reprezintă remuneraţie fonograme şi 10.027,96 lei reprezintă remuneraţie audiovizual. Obligă pârâta la plata penalităţilor de întârziere în sumă de 17.894,84 lei, din care: 8134,02 reprezintă penalităţi aferente remuneraţiei pentru fonograme şi 9760,83 lei reprezintă penalităţi de întârziere aferente remuneraţiei pentru audiovizual. Obligă pârâta să pună la dispoziţia CREDIDAM lista completă a fonogramelor utilizate în serviciile de programe ale postului de radio deţinut, în perioada 01.07.2014 – 31.03.2017. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.858 lei onorariu de expert, 2.000 lei onorariu de avocat şi 100 lei taxa judiciara de timbru. Cu apel în 30 zile de la comunicare.”
În 2018, de UPFR: „Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumelor de 20245,27 lei, (cu TVA) remuneraţie echitabilă pentru perioada 1.10.2010-31.12.2015, 14997,51 lei, penalită?i de întârziere aferente acestei remuneraţii, 187,42 lei, (cu TVA) – remuneraţie pentru comunicarea publică a fonogramelor online, 224,57 lei, penalităţi de întârziere aferente remuneraţiei datorate pentru comunicarea publică a fonogramelor. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3580 lei, cheltuieli de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru, onorariu avocat, onorariu expert. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică azi, 13.06.2017.
Document: Hotarâre 875/2017 13.06.2017”.
Același ministru al Culturii a publicat, acum trei zile, pe contul său de Facebook, un atac la adresa OCG-urilor și a acuzat că acestea nu distribuie banii încasați în numele artiștilor.
Contactat de Newsweek România, Bogdan Gheorghiu ne-a transmis că firma sa a fost executată silit după ce a cerut să i se spună către ce artiști se duc banii, dar și că sprijină modificarea Legii dreptului de autor pentru că, așa, „organismele vor fi stimulate să își intensifice eforturile de a identifica titularii de drepturi”.
Redăm punctul de vedere al lui Bogdan Gheorghiu, transmis la solicitarea Newsweek România:
„În firma SC BG Media SRL am fost administrator până în anul 2016, iar motivul pentru care aceasta a fost executată silit este pentru că am solicitat în nenumărate rânduri să mi se comunice către ce artiști se duc banii. Nici până în ziua de astăzi nu am primit niciun răspuns.
Proiectul de lege asigură transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor introduse prin Directivele 789/2019 şi 790/2019, România, în calitate de stat membru al Uniunii, având obligaţia transpunerii acestor directive, obligaţie asumată prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Susţin modificările aduse de către amendamentele doamnei senator Alina Gorghiu şi ale domnului senator Lucian Romaşcanu, mai ales că art. 13, alin. (6) al Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă spune că „Statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.” Cea mai bună soluție este ca sumele prescrise după 3 ani să revină titularilor de drepturi – 30% în mod egal pentru fiecare membru al Organismului de Gestiune Colectivă și 70% către cea mai importantă formă de sprijin pentru artiști, Fondul Cultural Național – și fiecare organism să își publice formulele de calcul folosite. Organismele vor fi stimulate să își intensifice eforturile de a identifica titularii de drepturi!”.
Oficiul pentru Drepturile de Autor, pledoarie pentru amendamentul PNL-PSD
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a transmis, într-un punct de vedere asumat de directorul general Răzvan C. Pop și directorul adjunct Mario de Mezzo, că amendamentul celor doi senatori este în favoarea artiștilor, care vor beneficia de banii nerevendicați prin „asigurarea accesului la proiecte culturale/editoriale”, acuzând organismele de gestiune colectivă că decid „arbitrar” ce se întâmplă cu sumele nerevendicate. (Newsweek România a explicat, după discuții cu mai multe surse din piață, că fiecare OCG decide, în cadrul Adunării generale, cum împarte sumele nerevendicate.)
Șefii ORDA nu au comentat informațiile primite de Newsweek România de la mai multe surse, privind înființarea unui post la Fondul Cultural Național care să gestioneze cei 70 la sută din banii nerevendicați colectați de fiecare OCG.
Redăm explicațiile ORDA, la solicitarea Newsweeek România:
„În prezent, destinația sumelor nerevendicate, prescrise după 3 ani de la data notificării, este la latitudinea organismului de gestiune colectivă (OGC) care decide arbitrar ce se întâmplă cu ele, prevedere ce nu încurajează repartiția sumelor colectate, ci mai degrabă utilizarea discreționară a acestora de către OGC-ul respectiv.
Sumele prescrise sunt în cuantum foarte mare, atât în sume absolute, cât și în procente, spre exemplu un OGC a prescris aproape jumătate din sumele colectate iar un altul a prescris sume în valoare de aproximativ 40 milioane lei în ultimii trei ani, ele reprezentând remunerații care se cuveneau membrilor/cei care nu sunt membri, titulari de drepturi. Nerevendicarea acestor sume nu poate avea drept consecință transformarea în venituri proprii ale organismului de gestiune colectivă, din care, spre exemplu să fie cumpărate proprietăți/sedii ale OGC-ului, lucruri care s-au întâmplat constant.
Obiectivul amendamentului este tocmai acela al respectării literei și spiritului Directivei 2014/26, prin faptul că reducem posibilitatea de a utiliza fondul discreționar și pentru alte scopuri decât membri.
Cu alte cuvinte, Administrația Fondului Cultural Național va înființa un fond special, doar pentru titularii de drepturi corespunzători OGC-ului care a virat banii și doar aceștia vor putea accesa fondul prin proiecte culturale.
Amendamentul prevede în mod expres faptul că 70% din sumele nerevendicate vor fi virate la Fondul Cultural Național, iar accesul la fondul special creat in acest sens va fi permis doar categoriei de titulari de drepturi reprezentate/gestionate de OGC-ul de la care au venit banii.
Totodată, amendamentul stipulează faptul că 30% din sumele nerevendicate revin OGC-ului, acesta neavând dreptul de a le utiliza în alte scopuri decât repartizarea în mod egal către propriii membri, putând reține comisionul de administrare de maxim 15% în conformitate cu dispozițiile legii.
Prin urmare, apreciem că amendamentul în referință vine în sprijinul titularilor de drepturi, care pot beneficia în mod concret de aceste sume prescrise, prin asigurarea accesului la proiecte culturale/editoriale etc., ce intră în atributul și misiunea Administrației Fondului Cultural Național, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale cu modificările şi completările ulterioare.
Directiva 2014/26 are, între altele, drept scopuri declarate, promovarea unei transparențe ridicate şi o mai bună guvernanță a OGC-urilor, prin consolidarea obligațiilor de raportare şi controlul titularilor de drepturi asupra activităților lor, precum și o mai bună funcționare a OGC-urilor şi creșterea încrederii în activitățile acestora.
Totodată, Directiva 2014/26 vizează în principal o mai bună protecție a intereselor titularilor de drepturi și impune cerințe, precum: îmbunătățirea gestionării repertoriului, plăți mai rapide către membri, claritate în ceea ce privește fluxurile de venituri din exploatarea drepturilor, un raport anual privind transparența şi informații suplimentare furnizate direct titularilor de drepturi.
În conformitate cu prevederile art. 13(6) al Directivei 2014/26, statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.
Având în vedere cele de mai sus, apreciem că amendamentul în referință nu contravine în niciun fel literei și spiritului Directivei 2014/26, ci este exclusiv în beneficiul titularilor de drepturi și contribuie la ridicarea nivelului repartiției sumelor colectate. De asemenea, amendamentul vine în sprijinul creșterii încrederii în activitățile OGC-urilor, care, în prezent, cel puțin în România, nu se bucură de o încredere sporită din partea titularilor de drepturi, utilizatorilor, și a societății civile în general”.
Alina Gorghiu: Modificările aduc îmbunătățiri
În vreme ce artiștii și organismele de gestiune colectivă consideră că modificările propuse de Alina Gorghiu și Lucian Romașcanu reprezintă o formă de naționalizare a veniturilor artiștilor, prin transferarea lor în proprietatea statului, senatoarea liberală a transmis, într-un punct de vedere la solicitarea Newsweek România, că OGC-urile folosesc sumele nerevendicate fără transparență și că „nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale”.
Redăm punctul de vedere al Alinei Gorghiu, la solicitarea Newsweek România:
„Fișa proiectului de lege este accesibilă tuturor, atât pe pagina Senatului (L412/2021), cât și a Camerei Deputaților (PL-x 565/2021).
Amendarea proiectului a avut un singur scop: dezvoltarea sănătoasă a domeniului în cauză, facilitând accesul titularilor la drepturile de autor și drepturile conexe, precum și gestionarea corectă a sumelor derivate din acestea.
Am primit numeroase semnale despre situația acestor sume de bani, cărora Organismele de Gestiune Colectivă (OGC) nu reușesc să le găsească proprietarii în termenul de trei ani, prevăzut în legislația în vigoare. Consecința acestui fapt este că aceste sume rămân OGC-urilor care, în multe situații, îi folosesc cu lipsă de transparență. Este bine să precizăm că vorbim numai despre sume nerevendicate.
Singura misiune a OGC-urilor este colectarea și repartizarea acestor sume de bani către titularii de drepturi. Organismele nu sunt proprietarii de drept ai sumelor respective.
Sunt OGC-uri care eșuează în misiunea de a identifica proprietarul și a repartiza până la 50% din sume, uneori și mai puțin. Nu este vorba despre 1 sau 2% – o situație ce ar putea fi justificată de o eroare – ci despre până la 50%! Ceea ce înseamnă uneori chiar și 15 milioane de lei pe an.
Există un OGC care a prescris 40 de milioane de lei în ultimii trei ani, bani care sunt ai titularilor de drepturi. Pe de altă parte, avem OGC-uri care au repartizat peste 99% din sumele colectate. Acest fapt nu poate să nu nască întrebări, cât timp unii repartizează zeci de milioane pe an, iar alții prescriu sume de această anvergură.
Nu putem vorbi despre o naționalizare. Statul nu oprește niciun leu, ci îi întoarce pe toți la titularii de drepturi prin proiecte culturale.
Primul rezultat al acestui amendament va fi, cu siguranță, îmbunătățirea considerabilă a repartizării acestor fonduri.
Totodată, art. 13, alin. (6) al Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă spune că ‚‚ (6) Statele membre pot restrânge sau pot determina scopurile în care este autorizată utilizarea sumelor care nu pot fi repartizate, urmărind, printre altele, ca aceste sume să fie utilizate separat și în mod independent pentru a finanța activități sociale, culturale și educaționale în beneficiul titularilor de drepturi.’’
Propunerea de a împărți sumele nerepartizate în procentele de 30% pentru OGC-uri, respectiv 70% pentru AFCN a fost stabilită în Comisia de fond, Comisia pentru cultură și media. Ulterior, raportul favorabil cu amendamentele admise a fost votat în Plenul Senatului.
Dezbaterile continuă, iar proiectul este în circuit parlamentar la Camera Deputaților, cameră decizională.
Legislația va stimula organismele să își facă treaba și să distribuie corect și transparent banii colectați în numele artiștilor și titularilor. Sunt modificări ce aduc îmbunătățiri necesare legislației în vigoare”.
Sursă: newsweek.ro