„Seara tinerilor coregrafi”, pe scena Operei Naționale București

„Seara tinerilor coregrafi” va avea loc marți, 14 decembrie, ora 18:30, pe scena Operei Naționale București, conceptul regizoral al evenimentului va purta semnătura Andreei Tănăsescu.

,,Seara tinerilor coregrafi” face parte dintr-un proiect mai amplu dedicat susținerii creației coregrafice a tinerilor. Proiectul se adresează profesioniștilor din domeniul coregrafiei contemporane și nu numai, și se constituie într-o platformă de anvergură dedicată susținerii celor mai tineri și valoroși coregrafi români. La evenimentul din data de 14 decembrie participă cei mai buni studenți din cadrul universităților de profil coregrafic din București și din țară (mai precis din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Ciematografică I.L. Caragiale, din cadrul Academiei Naționale de muzică, Gh. Dima, Cluj, a Universității Naționale de Arte, G. Enescu, Iași) și tineri coregrafi independenți. Proiectul încurajează debutul în domeniul coregrafic.

Ideea proiectului aparține directorului asociației culturale ,,A&A Associated Artist”, Andreea Tănăsescu (lector univ.U.N.A.T.C.) care a declarat: „În România există prea puține structuri care să ofere coregrafilor tineri permanente căi de dezvoltare profesională, ajutor logistic și financiar. Lipsa unor inițiative de ajutorare profesională reală a coregrafilor tineri ne-au condus a spera că printr-un astfel de proiect am putea și noi ajuta descoperirii unor formule de integrare a tinerilor coregrafi și dansatori în mediul artistic autohton, de finanțare a acestora, găsirea unor modalități reale de comunicare între aceștia și instituțiile de cultură din România. Vă prezentăm creațiile lor, în cadrul acestei seri coregrafice excepționale, la o sută de ani de la înființarea Operei Naționale București”.

La mulți ani, România!

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

În această zi de mare sărbătoare, echipa CREDIDAM urează LA MULȚI ANI României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește! Fie ca 1 Decembrie să vă aducă sănătate, fericire și multă, multă bucurie alături de cei dragi și apropiați.

Insolit editorial: „De jale și de dragoste” de Bogdan-Mihai Simion

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București a găzduit lansarea publicației De jale şi de dragoste care cuprinde 15 interviuri cu lăutari contemporani, realizată de Primăria Capitalei prin Centrul Cultural Expo Arte.

„Mi-am dorit acest proiect pentru că lăutarii l-au urmat, până nu demult, pe românul de rând de la naștere la groapă. Și pentru că lăutarii din București, una dintre cele mai vechi bresle meșteșugărești de pe teritoriul politic al României de azi, au fost mereu neglijați din cauza repertoriului lor cosmopolit”, mărturiseşte Bogdan Simion.

De peste 175 de ani, lăutarii de oraş au reprezentat în România un spirit modern şi european, similar cu cel din alte colţuri ale Europei, fie că vorbim de interpreţii de flamenco din Spania, de fado din Portuglia, de jazz manouche din Franţa sau de romanţă din Rusia. Deşi muzica lăutărească a Bucureştiului poate fi considerată un bun omolog al muzicilor urbane de tradiţie enumerate anterior, aceasta din urmă a devenit tot mai puţin respectată, apreciată şi ascultată în România ultimilor 30 de ani. Mulţi dintre lăutarii mari ai Bucureştiului de azi nu au încăput în paginile acestei lucrări, însă ar putea face parte dintr-o ediţie viitoare. Legătura dintre protagoniştii cărţii este că toţi provin din rândul a două generaţii (cu vârste cuprinse între 60 şi 80 de ani), reprezentând ultima urmă a lăutarilor bucureşteni care au prins, aproape pe tot parcursul dezvoltării lor artistice, instrumente acustice la concerte, repetiţii, nunţi, botezuri, înmormântări ş.a. Lăutarii incluși în carte sunt oameni ai prezentului, care au puterea de a ne transporta în trecut, până într-acolo încât avem senzaţia că-i vedem proiectați pe un perete. Moştenirea lor este preţioasă, îndeosebi pentru legătura pe care o pot crea între contemporaneitate şi un trecut la care nu ne mai gândim atât de des, în tot mai complicata lume digitală în care trăim.

Bogdan-Mihai Simion este cobzar, doctor în Litere, actor, scriitor, artist, lăutar de la 15 ani, promovează muzica tradițională și spune lucrurilor pe nume. Din familie de artiști, Bogdan Simion caută să ducă tradiția mai departe prin cobză și voce, cu ajutorul muzicii lăutarești pe care o promovează, să aștearnă pe hârtie povești ale celor care fac instrumente muzicale vechi, tradiționale prin articolele sale publicate, să păstreze și să dea mai departe frumusețea unor vremuri trecute, dar neuitate.

Muzeul Satului … în sărbătoare!

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită, între 1 și 5 decembrie 2021, la seria de evenimente intitulată Muzeul Satului… în sărbătoare!

Programul va debuta cu un târg cu obiecte și bucate tradiționale românești: de la păpuși la icoane, de la instrumente muzicale la vase din lut, de la colaci şi pâine cu maia, la miere, dulceaţă  cozonaci, murături, dulcețuri și zacuscă, sucuri naturale și siropuri de leac.

Cei mici sunt așteptați de 1 Decembrie să descopere frumosul meșteșugurilor populare în ateliere de creație. Ca în fiecare an, Asociația Tradiția Militară va fi prezentă și va susține pe aleile muzeului o demonstrație militară în uniforme de epocă.

Între 2 și 5 decembrie, va avea loc Târgul de cadouri de Moș Nicolae, când vă invităm să alegeți cadouri pentru cei dragi de la meșterii veniți din întreagă țară cu obiecte lucrate de ei. Cât timp părinții și bunicii vor alege cadourile, copiii vor putea participa fie la ateliere ce le sunt dedicate, unde vor deveni adevărați ucenici al lui Moș Crăciun învățând să realizeze decorațiuni pentru sărbătorile de iarnă, fie la teatrul de umbre unde le va fi prezentată Legenda lui Moș Nicolae.

Până să ajungă să pună fiecărui copil un dar în ghetuțe, Moș Nicolae (5 decembrie 2021) se va opri la bradul din Foaierul muzeului cu mici cadouri. Nu vor lipsi colindele în interpretarea Ansamblului Mlădițe ilfovene condus de binecunoscuții interpreți de muzică populară, Mărioara Man Gheorghe și Grigore Gherman.

Cehov in Show Business, după Jane Martin, în premieră la Teatrul Mic

Teatrul Mic prezintă, la Sala Atelier (Constantin Mille 16), premiera spectacolului Cehov in Show Business, după piesa „Anton in Show Business” de Jane Martin, în versiunea regizorală semnată de Ștefan Lupu.

În centrul acțiunii evoluează trei femei dornice să joace teatru și să fie distribuite, în uma unui casting, în piesa „Trei surori” a dramaturgului rus Anton Pavlovici Cehov. Comedia irezistibilă abundă în dialoguri explozive și situații ce provoacă râsul, construite inteligent și cu ironie de către regizorul Ștefan Lupu, alături de actorii Ruxandra Enescu, Mihaela Rădescu, Oana Pușcatu / Irina Velcescu, Claudia Prec, Radu Zetu și Bogdan Talașman.

„M-a cucerit în primul rând textul american, contemporan, bine scris, cu umor și influențe cehoviene. Spectacolul este un amalgam de puncte de vedere pentru că vorbește despre teatru ca instituție, despre condiția actorului mai ales, dar și despre condiția oamenilor din teatru- regizori, designeri, producători, cei care susțin teatrul prin finanțări…Se împletesc mai multe situații legate de condiția artistului. Avem prespectiva actorului, dar și perspectiva regizorului, perspectiva producătorului, cel care promite bani și până la urmă se retrage din varii motive. Astfel, publicul își va putea alege punctul de vedere pe care îl consideră a fi cel mai important sau cel mai adevărat. Există o replică pe care o îndrăgesc foarte mult și ar fi reprezentativă pentru spectacol, este o indicație a personajului-regizor, în cadrul scenei de casting, referitor la cum ar vrea să fie „…comic, comic, comic, comic, tragic”, a declarat Ștefan Lupu.

Piesa „Anton in Show Business” scrisă de autoarea americană Jane Martin a reprezentat un hit încă de la debut, fiind prezentată în cadrul celei de-a 24 ediție a Humana Festival of New American Plays și câștigatoare în anul 2001 a prestigiosului premiu Steinberg New Play acordat de către Asociația Criticilor de Teatru American.

Următoarele reprezentații vor avea loc în datele de 3 și 17 decembrie, ora 19.00, la Sala Atelier- Constantin Mille 16.

Pe 1 Decembrie, Ușile Teatrului Național din București rămân deschise

În zi de Sărbătoare, la Teatrul Național din București ușile rămân deschise pentru public. Teatrul va putea fi vizitat iar cei care aleg această dată, de 1 Decembrie, vor avea ocazia de a participa la vizita cu numărul 1000!

Tururi ghidate, proiecții pe fațada teatrului, versuri în rostiri nemuritoare și o invitație, online, la meditație asupra unor momente importante din istoria recentă, alcătuiesc programul zilei de 1 Decembrie 2021 la TNB.

Din 2015 și până în prezent, proiectul „Tururi ghidate” a atras zeci de mii de participanți. A pornit din dorința de a familiariza publicul cu fața nevăzută a celui mai mare teatru din România și din SE Europei, așa cum se înfățișează Teatrul Național din București după reconfigurare și reabilitare. Tururile ghidate reprezintă un adevărat punct de atracție în „calendarul” TNB, pentru cei ce vin să vadă clădirea în interior, unde au ocazia de a descoperi locuri inaccesibile altminteri și să afle o mulțime de lucruri interesante despre viața teatrului de azi și de ieri.

Avem în vedere faptul că, dintre 6 directori care au definit, după 1969, strategia TNB și s-au concentrat, cu implicare, pe dezvoltarea Naționalului,  doar doi dintre ei și-au asumat și vocația de ctitori. Atunci când Radu Beligan a fost numit director la Național, șantierul noului TNB nu era finalizat. Când Ion Caramitru a venit director la TNB, în urma unui concurs, teatrul trebuia reconsolidat şi reimaginat, transformat într-un teatru al prezentului, la standardele secolului XXI. Detalii veți afla venind la teatru, de la ghidul dumneavoastră.

Tururile au început încă din timpul reconstrucției, de ziua Meșterului Beligan (14 decembrie 2013), atunci când a fost finalizată refacerea Sălii Studio și a avut loc premiera cu “Bârfe, zvonuri și minciuni”. Dintre numeroasele momente ce au marcat acești 8 ani amintim câteva vizite: a Prințului Charles, ale directorilor de teatre din România și din străinătate, ale unor ambasadori în România, ale profesorilor de limba română etc. Printre vizitatori s-au aflat și numeroși tineri – studenți la arhitectură, regie, scenografie, actorie, elevi ai școlilor și liceelor bucureștene etc.

TNB va fi prezent în ziua de 1 Decembrie și în mediul online, unde se va difuza, pe canalul de Youtube al TNB, una dintre cele mai incitante conferințe din ciclul bine-cunoscut, expunerea susținută de Ion Caramitru pe 18 februarie 1992 în Grand Commitee Room din cadrul Camerei Comunelor din Londra, cu titlul atât de sugestiv: „Limitele așteptării”. La TNB, această conferinţă a fost susţinută la puţin timp după intrarea României în Uniunea Europeană, pe 28 ianuarie 2007.

La intrarea în Sala „Ion Caramitru” vor răsuna versuri din lirica eminescienă, în rostirea unor mari actori ai primei scene: George Vraca, Gheorghe Cozorici, Mircea Albulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, George Calboreanu, Leopoldina Bălănuță, Ion Caramitru, Ilinca Tomoroveanu, iar pe fațada de pe turnul scenei TNB  vor fi proiectate fotografii ale marilor actori și peisaje naturale minunate din România, secvente extrase din filmul “România neîmblânzită”, care a obținut în 2018, Delfinul de aur la Cannes, la categoria „Cel mai bun film despre natură, mediu și ecologie” în cadrul Festivalului internațional Corporate Media & TV . Premiera filmului a avut loc la TNB.

De Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2021, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” oferă celor interesați Tururi ghidate GRATUITE, la orele 12:00,15:00 și 18:00 (în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii). Numărul maxim de vizitatori pentru 1 tur este de 15 persoane. Înscrierile se pot face între orele 10.00-18.00 la telefon 021.314.71.71 (Agenția de bilete a TNB).

Punct de întâlnire pentru tururile ghidate: în fața Agenției de bilete din foaierul Sălii ”Ion Caramitru” a TNB. Accesul doar pe bază de certificat verde. Purtarea măștii este obligatorie pe tot parcursul vizitei.

Publicul este rugat să se prezinte cu un sfert de oră înainte de ora aleasă pentru vizitarea teatrului. Detalii pe www.tnb.ro la secțiunea calendar.

Ziua Națională a României, celebrată în Liban prin muzică

La concertul Orchestrei filarmonice libaneze cu ocazia Zilei Naționale a României, la data de 2 decembrie, încpând cu orele 20:30, şi găzduit de Biserica Saint Joseph des Pères Jésuites din Beirut, sunt invitaţi toţi iubitorii muzicii.

Concertul este realizat în colaborare cu Ambasada României în Liban, sub bagheta dirijorului român Cristian Lupeş. Invitatul special, cu această ocazie, este naista Georgiana pană.

Programul concertului include: Adrian Pop – Triptic pentru orchestra; Constantin Arvinte – Mică suită transilvană; Grigoraș Dinicu (Arr. Constantin Arvinte) – Ciocârlia; Serghei Prokofiev – Simfonia nr. 1 în Re major, op. 25.

When Night Meets Dawn, scurtmetrajul regizat de Andreea Cristina Borțun, câștigă Marele Premiu BIEFF 2021

Cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) s-a încheiat, cu o ceremonie de decernare a premiilor oferite celor mai bune experimente cinematografice prezentate anul acesta în secțiunile competiționale. When Night Meets Dawn, producția autohtonă regizată de Andreea Cristina Borțun, a cucerit Marele Premiu BIEFF 2021, în valoare de 1500 de euro, impresionând Juriul Competiției Internaționale prin limbajul cinematografic și prin peisajul sonor pe care cineasta le-a ales pentru a ilustra un moment de transgresiune. Alături de celelalte filme premiate, scurtmetrajul a rulat pe marele ecran, la Cinema Elvire Popesco, marcând finalul unui adevărat maraton de evenimente desfășurate de-a lungul a cinci zile în cinematografele din capitală.

Juriul Competiției Internaționale, din care au făcut parte, la această ediție, regizorul și artistul vizual Antoine Chapon, Angelika Ramlow, membră a echipei Berlinale Forum Expanded și manager de proiect la Arsenal Distribution, alături de curatorul Mathieu Janssen, pre-selecționer pentru festivalul Vienna Shorts și director al secțiunilor competiționale la Festivalul de Film Go Short Nijmegen, i-a acordat Premiul pentru cea mai bună regie, în valoare de 1000 de euro, cineastului Nicolaas Schmidt, regizorul scurtmetrajului Inflorescence. ,,Acordăm acest premiu unui cineast care a filmat o imagine ce ar putea părea nesemnificativă la o primă vedere, dar care devine puternică grație încrederii pe care regizorul i-o acordă”, a motivat Juriul Competiției Internaționale.

Premiul pentru Cel mai bun concept vizual, în valoare de 1000 de euro, i-a fost acordat filmului This Day Won’t Last, realizat de Mouaad el Salem, care surprinde ,,viața de zi cu zi a regizorului într-un montaj senzual format din imagini fragile, ce îmbină clipuri video cu fotografii splendide ale unor corpuri, mări și plante”. O Mențiune specială din partea juriului i-a fost oferită scurtmetrajului Misty Picture, realizat de Christoph Girardet și Matthias Müller.

Organizată pentru prima dată în istoria festivalului, Competiția Națională și-a desemnat câștigătorul, recompensându-i pe realizatorii filmului cu un premiu în valoare de 1500 de euro. Eram somnambul când am văzut toate acele culori, scurtmetrajul regizat de Bogdan Balla, a fost desemnat Cel mai bun film românesc prezentat la cea de-a 11-a ediție BIEFF, după ce a impresionat juriul format din curatoarea Charlotte Bohn, parte din echipa care se ocupă de programul secțiunii Forum Expanded a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, criticul, selecționerul și distribuitorul de film Pedro Emilio Segura Bernal, selecționer al  festivalurilor Black Canvas FCC (Mexic), și Reykjavik Film Festival (Islanda), alături de criticul de film Andreea Pătru, selecționer al  festivalului Tenerife Shorts și membră a comitetelor de selecție ale Festivalului Internațional de Film de la Las Palmas și Festivalul Internațional de Film de la Valladolid.

Ceremonia de decernare a premiilor și proiecția filmelor câștigătoare au marcat finalul unei ediții speciale BIEFF, în cadrul căreia, de-a lungul a cinci zile, spectatorii din București au urmărit în număr mare o amplă selecție de experimente cinematografice inovatoare, prezentate la Muzeul Național de Artă al României (Sala Auditorium), Cinemateca Eforie și Cinema Elvie Popesco. Annette, cea mai nouă producție semnată de autorul francez Leos Carax, s-a aflat în topul preferințelor cinefililor, care au achiziționat în doar câteva zile toate biletele disponibile la cele două proiecții ale filmului premiat pentru Cea mai bună regie la Cannes.

Clasamentul celor mai populare evenimente continuă cu proiecția Golden Shorts, selecția de scurtmetraje premiate în acest an de juriile marilor festivaluri, urmată îndeaproape de cele două vizionări The Tsugua Diaries, lungmetrajul portughez realizat de Maureen Fazendeiro și Miguel Gomes. Days, noul film al regizorul-fenomen Tsai Ming-liang, a închis cea de-a 11-a ediție BIEFF cu o proiecție sold out. La rândul lor, cele șapte programe tematice în cadrul cărora au fost prezentate scurtmetrajele din Competiția Internațională s-au bucurat de atenția publicului. Biletele s-au epuizat rapid la proiecțiile Undutiful Daughters, Not Fully Human, Searching for connection și The World Without Us. Organizat în condiții de siguranță sporită, cu sălile ocupate la doar 30% din capacitatea lor, festivalul a atras, pe parcursul celor cinci zile de festival, aproximativ 1500 de spectatori.

La mijlocul lunii decembrie, o parte dintre filmele prezentate la cea de-a 11-a ediție vor ajunge la Timișoara, la Casa de Cultură a Studenților, în cadrul unei ediții speciale a festivalului. În perioada 10 – 12 decembrie, spectatorii vor urmări aici filmele premiate în acest an, scurtmetrajele câștigătoare în 2020, o expoziție dedicată grupului artistic kinema ikon și alte surprize cinematografice care vor fi anunțate în curând

Spectacolele lunii decembrie la Centrul Cultural Lumina

În ultima lună a anului, Centrul Cultural Lumina își invită spectatorii la cele mai recente producții ale sale.

Pe 1, 3, 8 și 11 decembrie, de la ora 18.00, la Romexpo, Pavilion C3 este programat spectacolul „Liliom. Viața și moartea unui vagabond” de Molnár Ferenc. Interpretează: George Costin, Ana Crețu, Mirela Zeța, Alexandru Pavel, Codrin Boldea, Tudor Cucu Dumitrescu, Adrian Ban, Visarion Udatu, Sami Al-Tawel, Ioana Neacșu, Ioana Nicolae, Iza Radu, Flavia Martac. Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză. Scenografia: Adriana Grand. Coordonare muzicală: Andreea Csibi-Buzică.

Pe 4 și 5 decembrie, de la ora 18.00, în același spațiu publicul poate vedea „Tinerețea noastră” de Kenneth Lonergan. Într-un spectacol despre sfârșitul copilăriei, artefactele inocenței și primul pas spre maturitate spectatorii îi vor putea urmări pe scenă pe Alexandru Pavel, Ana Crețu și Tudor Cucu-Dumitrescu.

Comedia „Școala nevestelor” de J.B.P. Molière este programată pe 15, 16 și 19 decembrie, de la ora 18.00, la Romexpo, Pavilion C3. Distribuția comediei realizate după rescrierea dramatică în versuri alexandrine semnată de Adrian Nicolae este alcătuită din: Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Ana Crețu, Tudor Cucu-Dumitrescu, Codrin Boldea, Voicu Aaniței. Direcția de scenă îi aparține lui Victor Ioan Frunză, iar decorul și costumele sunt create de scenografa Adriana Grand.

Scurtmetraje de animație pentru secolul XXI, realizate de cineaste spaniole, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes

Marți, 30 noiembrie, debutează ultima serie tematică de filme transmise cu acces gratuit pe canalul de Vimeo al Institutul Cervantes, o serie specială dedicată scurtmetrajelor de animație pentru adulți ce poartă semnătura unor apreciate cineaste spaniole.

Artistele selecționate formează un grup interesant intergenerațional din care fac parte unele dintre cele mai de seamă artiste spaniole din domeniu, artiste care fructifică generoasele posibilități oferite de tehnicile variate de animație și convertesc instabilitatea ce tinde să caracterizeze această formă de expresie cinematografică într-o garanție a libertății.

Experimentul este un element-cheie în scurtmetrajele cuprinse în seria Creadoras de animación para el siglo XXI, un aspect pe care îl revendică artiste precum Isabel Herguera și Begoña Vicario, asemenea creatoarelor de altă generație, așa cum sunt Izibene Oñederra sau María Manero. Alături de Begoña Arostegui, María Trénor și María Lorenzo, care completează selecția, aceste cineaste valorifică multiplele posibilități tehnici pe care le oferă domeniul animației.

Seria tematică Creadoras de animación para el siglo XXI, realizată în parteneriat cu MYC. Mujeres y Cine, își propune să pună în evidență creativitatea impresionantă din domeniul animației, un teritoriu cu un numărul ridicat de producții realizate de artiste, ce a marcat deja o direcție unică.

La fel ca și la grupajele de filme din lunile trecute, și scurtmetrajele din această serie vor fi disponibile cu acces gratuit timp de 48 de ore, de la ora 21:00, în perioada 30 noiembrie – 21 decembrie 2021.

Corul Madrigal anunță lansarea noului album discografic „Hora staccato”

Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” anunță o nouă colaborare importantă în calendarul său discografic cu Casa de discuri Roton Music, prin lansarea albumului de muzică românească „Hora staccato”, dirijor Anna Ungureanu.

Plin de culoare și energie, „Hora staccato” întregește paleta discografică a celebrului cor, oferind publicului o colecție muzicală dinamică, inspirată din filonul folcloric românesc. Rezultatul sonor  îmbină sunetul inconfundabil al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” cu emoția și expresivitatea unor celebre creații cu temă folclorică.

Albumul „Hora staccato” este dedicat românilor din întreaga lume, motiv pentru care va beneficia de o prestigioasă lansare internațională, pe 29 noiembrie 2021, la Bologna, în Italia, cu ocazia Concertului Extraordinar susținut de Corul Madrigal pentru celebrarea Zilei Naționale a României.

„Încă de la înființarea sa, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a promovat constant, pe marile scene ale lumii, originalitatea și extraordinara vitalitate a melosului românesc, a tradiției muzicale autohtone, pusă în valoare de marii noștri compozitori. Așadar, suntem bucuroși că împreună cu partenerii noștri de la Roton Music putem oferi, în preajma Zilei Naționale a României, acest album special, produs la standarde acustice excepționale, cu cele mai frumoase și iubite lucrări inspirate din creația românească. Suntem siguri că playlist-ul acestui produs discografic semnat de Corul Madrigal îi va purta pe românii de pretutindeni „acasă” și îi va conecta prin simbolistica și căldura sa cu România”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin.

Repertoriul special ales de Anna Ungureanu, dirijorul principal al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, reunește pe compact disc o colecție de lucrări care pun în valoare creații naționale nepieritoare, aduse la lumină de mari compozitori români, de la Dumitru Georgescu Kiriac, Mihail Jora și Francisc Hubic, până la Marin Constantin, Cornelia Tăutu și Dan Mihai Goia.

Albumul discografic „Hora staccato” este al șaselea album lansat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” alături de Casa de discuri Roton Music, în decurs de un an, după cele trei dedicate sărbătorilor de iarnă – „Madrigal de Crăciun”, „Madrigal for Christmas” și dublul album, precum și cele două produse discografice lansate cu ocazia sărbătorilor pascale 2021, „Ave Maria” și „Săptămâna Patimilor”.

Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor – expoziţie la MNŢR

Sâmbătă, 4 decembrie, de la ora 16:00, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18:20).

Ovidiu Feneș și Napoleon Tiron, doi artiști din generații distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afișări publice, se întâlnesc în spațiul MNȚRplusC în luna decembrie și încheie primul an calendaristic al programului cu același nume.

Ideea acestei expoziții a funcționat sub semnul experimentului, prin facilitarea unui dialog spontan între lucrări, ținând cont de faptul că artiștii nu și-au propus să se întâlnească fizic și nici nu și-au trasat o strategie mutuală de construcție a cadrului expoziției, preferând să se axeze pe intuiție.

Ovidiu Feneș s-a născut în 1978 în Târgu Mureș și a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu în anul 2002. Referindu-se la el însuși, Feneș îl parafrazează pe Jean Dubuffet: „am darul uitării“… „totul merge înainte și ce e în urmă e rămas în urmă“.

Ovidiu Feneș ne-a obișnuit prin rarele sale expoziții anterioare cu recuperări sau, mai bine zis, cu reutilizări ale diferitelor materiale pe care le folosea în lucrările lui. În cel mai recent corp de lucrări nu face decât să evidențieze, prin minimalismul lui, ceea ce este deja obținut, deja concret, folosind materiale simple, uneori chiar și naturale, considerându-se un artist poverist și bazându-se ca principiu de lucru pe simplitate.

Toată ideea lui de azi despre artă, spune el, a plecat de la răspunsul pe care părintele Iustin Pârvu i l-a dat la întrebarea: „Ce este arta?“. Acesta i-a răspuns: „Arta este artă!“ Un răspuns atât de complex și, în același timp, atât de minimalist, așa cum sunt și lucrările lui actuale. Cum ar spune el, „Să punem început bun!“.

Napoleon Tiron s-a născut în comuna Oasele, azi, Rediu (județul Galați), în 1935. Este absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu în 1970, secția sculptură. A expus la Simeza în 1976 și 1977 și la Sala Dalles în 1986. În anul 1988, participă la Bienala de la Veneția. Primește Premiul UAP pentru sculptură în 1970 și Bursa de creație în 1971.

Napoleon Tiron este un sculptor care preferă să nu pună nume propriilor creații. Lasă privitorul să facă asta pentru că el consideră că fiecare vede altceva și nu vrea să inducă nimic imaginației celui care-i privește lucrările. Preferând lemnul, lucrările lui sunt forme simple la prima vedere, dar care abia după o atentă examinare îți dezvăluie complexitatea lor. Sculptura lui nu își arată cu ușurință înțelesurile, dar nici nu le ascunde. E suficient că există!

Expoziţia se va putea vizita până la 30 ianuarie anul viitor.