„Imagini din vechiul București” | Expoziție MNLR în București Mall Vitan

Bucureștiul, o capitală care a trăit numeroase schimbări de-a lungul istoriei, este surprins în expoziția prezentă prin câteva imagini și povești, care vă invită la o scurtă călătorie în timp. Proiecte arhitecturale, nevoi economice, războaie, mari proiecte de reabilitare, programe ambițioase de mecenat, influențe culturale din alte țări – toate se reflectă în istoria unei capitale efervescente, cu care ne-am obișnuit și de care ne-am desprinde cu greu.

Aici sosesc marile producții cinematografice, se pun în scenă spectacole premiate, aici sosesc personalități și tot aici sunt găzduite instituțiile statului. Dar nu despre acest prezent se va vorbi în cadrul expoziției, ci despre un trecut al cafenelelor scriitoricești, al Căii Victoriei, al reședințelor patriarhale și regale, al magazinelor cochete și al hotelurilor, târgurilor și piețelor, acea atmosferă care aducea laolaltă „vagoanele de tramvai galbene și albastre, care, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos…”, după cum observa I. L. Caragiale.

Textele de prezentare sunt semnate de Oana Oros, muzeograf la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din București (Strada Nicolae Crețulescu 8), iar imaginile reprezintă cărți poștale din arhiva muzeului.

Expoziția reprezintă un fragment din istoria orașului, dar și al țării, un motiv în plus pentru organizarea acesteia în jurul datei de 1 decembrie. Expoziția va putea fi vizitată până pe 9 decembrie 2021, la sediul București Mall din Calea Vitan 55-59, de luni până duminică, respectând toate normele în vigoare.

O carte eveniment pentru artele performative

Centrul Național al Dansului București, împreună cu Editura Vellant, au lansat cartea Corpuri radicale în spectacole contemporane de Mihaela Michailov, publicație ce inaugurează și colecția editorială Studii performative.

Cartea își propune să identifice și să exploreze momente importante din istoria occidentală a teatrului și dansului contemporan, vizitând unele dintre cele mai relevante și controversate performance-uri din anii ’70, ’80 și ’90, cu accent pe reprezentări ale corpului expus în contexte care îi radicalizează prezența.

Fără a avea pretenția unei o analize exhaustive, Corpuri radicale în spectacole contemporane este, mai degrabă, un studiu aplicat asupra unor puncte de legătură și convergență, asupra unor corespondențe și rupturi care definesc abordări de multe ori greu de etichetat și, tocmai de aceea, incitante prin întrebările pe care le generează.

Cartea este structurată în trei capitole care urmăresc transformările reprezentării corpurilor în Teatru, Performance și Dans, reprezentări modelate de transformări sociale și politice relevante: de la Artaud și Meyerhold, trecând prin Grotowski și până la Castellucci, Angélica Liddell, dar și teatrul românesc; de la Marina Abramović, ORLAN sau Gina Pane, până la Ana Mendieta, dar și performance-ul românesc înainte și imediat după 90; de la Pina Bauch la Sacha Waltz, Maria La Ribot, sau Vera Mantero, Jérôme Bel, Xavier le Roy, dar și dansul contemporan românesc.

„Corpurile radicale sunt liantul acestor reprezentări asupra cărora mă opresc, propunându-mi constant să le situez într-un dialog purtat prin prisma amprentelor pe care le-au lăsat în perioade și contexte diferite. Un liant care devine linia directoare a cărții, linie în jurul căreia se adună referințe din teatrul începutului de secol XX, din performance-ul avangardelor, din dansul conceptual, din creațiile vehement contestatare ale unor artiste „neîmblânzite” din anii ’70 și ’80 sau din creațiile coregrafice ale unor dansatori și dansatoare care construiesc o întreagă poetică în jurul non-mișcării”, spune Mihaela Michailov.

Mihaela Michailov este dramaturg, critic de arte performative, educatoare culturală, lector la UNATC „I.L.Caragiale”, București unde coordonează Masteratul de Scriere Dramatică. Din 2000, scrie cronici și analize centrate pe artele performative din România și din străinătate. Este co-fondatoarea Centrului de Teatru Educațional Replika din București. A scris peste 20 de piese centrate pe problematici socio-politice, care sunt traduse și în bulgară, engleză, franceză, germană, greacă, maghiară, spaniolă.

Arhiva de sunet: Timișoara – podcast despre memoria pop culturală a orașului Timișoara

Un podcast sub forma unui serial audio din opt episoade, ce își propune să reactiveze memoria pop culturală a orașului Timișoara, în special cea legată de reprezentarea ei în muzica locală și felul în care aceasta a reacționat la diversele contexte culturale și sociopolitice, a fost lansat în cadrul proiectului Arhiva de Sunet: Timișoara.

Prin intermediul unei serii de interviuri cu artiști, jurnaliști, lucrători culturali și comentatori, realizatorii podcastului Arhiva de Sunet: Timișoara – jurnaliștii Paul Breazu și Ionuț Dulămiță, alături de cercetătorul și teoreticianul Mihai Lukács – explorează reprezentarea orașului în și prin muzica produsă în acest spațiu, precum și contribuția producției culturale urbane în construcția unei identități locale.

Pornind de la piese și povești muzicale specifice, serialul audio Arhiva de Sunet: Timișoara abordează teme precum legătura dintre spațiul urban al Timișoarei și reprezentările lui în muzică, reflectarea straturilor economice în peisajul muzical local și poziționarea artiștilor în relația cu acestea, legătura dintre tehnologia producției muzicale și istoria orașului.

Pacha Man, Ilie Stepan (Pro Musica), Octavian Horvath (Implant Pentru Refuz), Ovidiu Mihăiță (Teatrul Auăleu, Haos), Aron Madon/Admina, Adi Crăciun (vvvlv) sunt printre artiștii intervievați de Arhiva de Sunet, alături de scriitorii Adriana Babeți și Radu Pavel Gheo, jurnaliștii Doru „Rocker” Ionescu, Mimo Obradov, Flavius Băican, Vlad Tăușance, sociologul Emanuel Copilaș.

Primul episod al podcastului Arhiva de Sunet: Timișoara este disponibil pe YouTube, Spotify, Apple Podcasts și Google Podcasts. În zilele următoare, pe aceleași platforme vor fi disponibile și restul episoadelor.

„Din avion privind, poate că Timișoara este mediul ideal pentru a observa relația muzicii, a culturii în general, cu spațiul sociopolitic: contextul istoric, contextul (multi)cultural, poziția geografică, o oarecare iluzie a grandorii, până la urmă. De fapt, toate acestea revin obsesiv și atunci când coborâm din el, în răspunsurile celor cu care am stat de vorbă. Ba chiar se transferă în interpretarea a ceea ce am putea numi «Fenomenul Timișoara», sintagmă care poate intra în discuție încărcată de nuanțele unui excepționalism care uneori ne-a făcut să ridicăm din sprâncene. Dincolo de asta, judecând lucrurile într-o convenție cvasifactualistă, există momente memorabile în istoria orașului, în care lucrurile s-au articulat într-un anume fel, de la desantul rock din anii ‘60-’70, marcat de nume precum Sfinții/Phoenix, Clasic 20, Progresiv TM, Pro Musica, ca să le citez doar pe cele rezonanțe, la cohorta black metal de la mijlocul anilor ‘90, de la subculturile punk și rave din același deceniu și o formație dance pop legendară și esențială, numită Genius, de la memoria unui concert Lepa Brena pe stadionul Politehnicii Timișoara, ținut cândva la mijloc de ani ‘80, la Carmen Șerban sau Stana Izbașa”, spune Paul Breazu, unul dintre realizatorii podcastului Arhiva de Sunet: Timișoara.

Oedip la Timișoara – despre fenomenul migrației și drama migranților într-un spectacol audio de Mihai Lukács

Un spectacol audio care mixează actuala criză a refugiaților cu tragedia antică, relațiile complicate de familie și de putere politică în Timișoara din prezent, având ca punct de plecare „Oedip la Colonos” de Sofocle, a fost lansat în cadrul proiectului Oedip la Timișoara.

Scris și regizat Mihai Lukács, cu Alexandru Potocean, Nicoleta Lefter, Anca Munteanu, Ioana Chițu, Katia Pascariu și Mircea Dragoman în distribuție, și Cătălin Matei/Sillyconductor editor audio și compozitor, spectacolul audio Oedip la Timișoara propune o interpretare contemporană a tragediei antice, în care Timișoara ia locul Colonosului, iar acțiunea are loc în prezent.

Având la bază un text ce are capacitatea de a pune o serie de probleme morale pentru diversele comunități din care facem parte, Oedip la Timișoara integrează situații reale întâmpinate de refugiații care ajung în România, reacțiile față de aceștia și discursurile publice care-i menționează.

„Pornind de la poveștile refugiaților din oraș, așa cum le-am descifrat din vizitele la Timișoara – de la Casa Logs care acordă servicii de bază tinerilor afgani ajunși în oraș, din Afghan Park și din clădirile abandonate care adăposteau de îngheț oameni fugiți din calea războiului – dar și din discuțiile cu invitații podcastului Welcome to Romania, am regândit Timișoara într-o cheie ironică, un oraș plin de mândrie de sine care este dat peste cap de apariția unei familii de refugiați, respinși la început de primii locuitori cu care intră în contact. Urmărind tragedia antică și abordarea sa grandioasă, în care cele mai mărunte acțiuni pot transforma o lume, în povestea noastră, Timișoara este în pragul unui dezastru iminent și are nevoie de o minune pentru a se salva de la dispariție iar singurul care o mai poate salva este un bătrân refugiat orb și în zdrențe pe nume Oedip”,  spune regizorul Mihai Lukács.

Spectacolul poate fi ascultat pe: YouTube, Spotify, Apple, Anchor, Breaker.

Oedip la Timișoara este un proiect media derulat de Asociația Centrul Dialectic, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara, care vorbește despre legătura dintre fenomenul migrației și istoria orașului.

În cadrul proiectului, în toamna acestui an, în București și Timișoara, au avut loc trei întâlniri publice moderate de Mihai Lukács, regizor de teatru și cercetător, coordonator al Centrului Dialectic, care i-a avut ca invitați pe: Florin Arhire – artist și activist, Emanuel Copilaș – lector la Facultatea de Științe Politice, Universitate de Vest, Flavius Ilioni Loga – co-fondator Timișoara Refugee Art Festival și director al Grupului de Inițiative Sociale LOGS, organizație care promovează integrarea grupurilor vulnerabile de migranți și luptă împotriva traficul de persoane, profesorul Zaker Hussain Ershad de la Universitatea Avicenna din Kabul – singurul universitar afgan protejat de statul român, în prezent profesor invitat la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, Andreea Ghimpu-Lupașcu – coordonatoarea proiectului „Advocacy pentru integrarea refugiaților”, Consiliul Național Român pentru Refugiați, și Bogdan Popa – cercetător și specialist în teorie politică de la Universitatea Transilvania din Brașov.

Discuțiile au fost puse la dispoziția publicului sub forma a trei podcasturi audio, sub titlul „Welcome to Romania”, distribuite pe Spotify, Google, Apple Podcasts, YouTube, Anchor FM, Breaker.

Mihai Lukács, inițiatorul proiectului Oedip la Timișoara este cercetător, regizor de teatru, artist transmedia și manager cultural. Ultimele sale practici artistice vorbesc despre contraistorii locale și cercetarea afectivă a arhivelor (Arhiva de Sunet, București 2020; All I Want for Bucharest is an Earthquake, București, 2019; Cultul Personalității, București, 2018; The Jester; Or How to Embody the Archive, Hong Kong 2018; De ce dezastrele aleg marile orașe, București, 2016), relația dintre romi și ne-romi (American Gypsy, București, 2019; Kali Tras/Frica neagră, București 2018; Bambina, regina florilor, București 2017; albastru/portocaliu, București 2017; Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?, București 2017; Gadjo Dildo, București 2015; Sara Kali- The Dark Madonna, Viena 2014), credință și excludere (Mama, București, 2020; Enoria Procleților, București 2015; Liturghia Sfântului Haralambie, Stuttgart 2014) sau politici locative (Dezvoltatorii, Cluj 2020; La Harneală, București 2014; Semne pentru PAFA, Cluj 2013).

Proiectul cultural „Oedip la Timișoara” este realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.

La mulţi ani, Mitică Popescu!

Un gentleman veritabil, un boem bine temperat, un artist inconfundabil cu o charismă specială, un haz atipic şi o caldă ironie, Mitică Popescu îşi aniversează azi ziua de naştere. Îi dorim ani mulţi, senini şi sănătoşi!

Târg de Sfântul Nicolae la Muzeul Național al Țăranului Român

„Sfântul Nicolae face parte dintre sfinții cu mare ținere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când își scutură barba sfântul, începe să ningă.

Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârșește lumea, poate că vine primăvara iar…

Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri și o nuielușă este o inovație a orașului, o prefigurare a lui Moș Crăciun cel atoatedăruitor”, se scrie în Ghidul sărbătorilor românești de Irina Nicolau

Peste 60 de meșteri mari, cei mai pricepuți olari, lingurari, cojocari, cofetari, țesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, iconari, cioplitori… vin din toate zonele țării la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, numai bune de admirat și tocmit. Sunteți așteptați de vineri, 3, până duminică, 5 ale lunii lui Undrea, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara, la Târgul de Sfântul Nicolae.

Puteți admira și cumpăra: jucării, nuielușe, măști, ii, podoabe, scoarțe, străchini, icoane, pristolnice, blide, marame, chimire, curele, genți, blidare, copăițe, sărărițe, pipernițe, găvane, lingurare, linguri, împletituri din pănuși, oale, scăunașe, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, clopoței, zurgălăi.

Sâmbătă, 4 decembrie, între orele 11.00-17.00, vizitatorii târgului vor putea asista la o animație muzicală cu Fanfara Șarambel din Valea Mare. Satul Valea Mare din județul Vaslui este recunoscut în regiune datorită fanfarelor care asigură muzica pentru petrecerile de nuntă și alte sărbători rurale. Dacă în vremurile bune existau 10-12 fanfare, au rămas acum doar vreo trei, dintre care Fanfara Șarambel este recunoscută ca fiind cea mai apreciată. Aceasta va poposi în curtea Muzeului Țăranului și îi va bucura pe toți cei prezenți la târg cu hore, sârbe și bătute moldovenești.

Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, cozonacii, mierea de albine ori ierburile de leac, și nici tradiționala țuică.

Vizitatorii sunt invitați, de asemenea, să răsfoiască, să citească și să-și îmbogățească rafturile bibliotecii cu publicațiile Muzeului: cărți cu teme etnologice, cărți-obiect, albume, calendarul 2022 ori revista Martor.

Mircea Cantor participă la Festivalul OVNi 2021 din Nisa

Artistul franco-român Mircea Cantor participă la un extraordinar experiment artistic, în cadrul festivalului OVNi, din Nisa, începând cu 3 decembrie 2021. Timp de trei zile, până în 5 decembrie, cinci mari hoteluri din Nisa pun la dispoziția artiștilor invitați la festival spațiile din unele camere, pentru ca aceștia să creeze în direct, pe pereți sau pe tavan, opere care vor decora peren aceste spații.

Este vorba de hotelurile Winsor, Rivoli, Splendid, La Malmaison, West-End. Organizatorii festivalului invită marele public să vizioneze în direct crearea operelor de artă din hoteluri în 4 decembrie, la orele 14.00. Hotelul Windsor invită institutele culturale străine în mod special, în timp ce artiștii emergenți din regiunea sud se vor instala mai ales la hotelul West End și la hotelul Splendid.

Mai multe institute culturale străine de la Paris, membre ale Forumului institutelor culturale străine de la Paris (FICEP), participă la acest eveniment. Propunerea ICR Paris a fost Mircea Cantor, un artist cunoscut atât în Franța cât și în străinătate. Propunerile artistului, trimise în prealabil directorului festivalului, Florent To Lay, au fost primite cu entuziasm, Mircea Cantor primind un statut privilegiat printre participanţi, în sensul că va fi singurul artist cu o intervenţie în lobby-ul hotelului şi, de asemenea, va realiza o frescă, într-o cameră care îi va purta numele. Cele trei intervenţii ale lui Mircea Cantor sunt:

1. Un desen scris cu fumul de lumânare pe plafonul holului de intrare în hotel. Text: CIEL VARIABLE. Această operă, «unlimited edition», a fost realizată, începând din 2007, în prestigioase instituţii publice, ca şi în locuinţe private ale colecţionarilor, peste tot în lume. Câteva exemple: FRAC Champagne-Ardenne, Muzeul Naţional de Artă Contemporană – MNAC, Musée de la Technologie, Viena, Musée Abteiberg, Germania, Galeria Yvon Lambert, Paris; Galeria Magazzino, Roma, Musée de la Chasse et de la Nature Paris, Teatrul de Comedie, Bucureşti.
2. Video de 2-5 minute, care va rula în buclă. Alegerea video-ului va fi făcută de artist în funcţie de ambianţă.
3. Realizarea unei mari fresce cu cerneală de China sau vin pe un perete al camerei care îi va purta numele.

Mircea Cantor (născut în 1977), artist al cărui nume este recunoscut pe plan internațional, reper major al artei contemporane românești, a primit în 2004 Premiul Fundației întreprinderii Ricard, și apoi prestigiosul Premiu Marcel Duchamp, în 2011. Punctul de plecare al operelor sale îl reprezintă copilăria sa, petrecută într-o țară condusă de un regim comunist, dar și amintirile sale personale. Prin creațiile sale se străduiește să evidențieze diferențele sociale și frontierele care încă există între țări. Înregistrările video și instalațiile sale combină căutarea formală și estetică cu un angajament poetic, dând naștere astfel unor gesturi simple, dar care au o valoare universală. Mircea Cantor dorește să își lase marca personală pe o operă simbolică, inspirându-se din diversele domenii ale cunoașterii, pentru a da astfel un sens existenței umane. La baza muncii sale, în câteva cuvinte, stau tradiția, modestia, estetica, independența, rigoarea și morala.

La mulți ani, România!

1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.

În această zi de mare sărbătoare, echipa CREDIDAM urează LA MULȚI ANI României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește! Fie ca 1 Decembrie să vă aducă sănătate, fericire și multă, multă bucurie alături de cei dragi și apropiați.

Visul american la Teatrul de Comedie. Tudor Chirilă revine pe scenă după doi ani, într-un spectacol marca Iarina Demian.

Teatrul de Comedie în parteneriat cu Fundația Culturală artEST anunță premiera națională a spectacolului Visul american (Drinking in America) de Eric Bogosian, un spectacol de Iarina Demian, cu Tudor Chirilă, o echipă demult consacrată. Primele spectacole vor avea loc în datele de 2, 3, 4, 5, 9, 14, 15 și 18 decembrie, la Sala Radu Beligan.

Spectacolul reprezintă montarea celebrelor monologuri ale lui Eric Bogosian, care compun one man show-ul Drinking in America și care a avut premiera off Broadway, la American Place Theater, în anul 1986.

Ce este visul american?

America a fost și mai este pentru mulți dintre noi un vis. America țara tuturor posibilităților ne-a atras însă cu nenumărate ispite, dintre care multe s-au dovedit clișee. Universul prezentat de Eric Bogosian este foarte puternic, chiar tulburător. Spectatorii vor avea mari surprize fiindcă universul pe care l-au construit Iarina Demian și Tudor Chirilă  te uimește, te face să zâmbești, să râzi în hohote, să plângi și să te întrebi cât de mult ai fi vrut să fii parte din visul american? Dar ce este până la urmă visul american? Adevărata libertate, permis de port armă și lipsă de prejudecăți? Sau viața cea de toate zilele în care visul se îneacă în aburi de alcool și droguri și devine o realitate crudă … un vis din care te trezești de multe ori prea târziu.

Spectacolul construit de Iarina Demian te obligă să te dezbraci de prejudecăți și să privești America așa cum este ea și nu cum ai visat-o. Un ecran multimedia de 25 de metri pătrați acompaniază parcursul celor 9 personaje întruchipate de Tudor Chirilă, printr-un video design conceput de Dilmana Yordanova. Scenografia este semnată de Irina Moscu, iar lighting design-ul îi aparține lui Daniel Klinger.

Iarina Demian despre spectacol: „Monoloagele lui Eric Bogosian, deja celebre în toată lumea, sunt desigur pentru orice actor un vârf de lance, o piatră de încercare. Am adunat parte din ele sub o umbrelă și le-am intitulat „Visul American”! (…) „VISUL AMERICAN” a devenit călătoria fascinantă a unui nebun, care vrea să mângâie cerul cu podul palmei. Am încercat să risipesc incertitudinile și să țin pasul FRUMOASEI LUI NEBUNII, în speranța că voi reuși”.

Tudor Chirilă despre spectacol: „Mi-ar prinde bine să reușesc să exprim în cuvinte cât de bine m-am simțit lucrând la spectacolul ăsta la care visez de mult timp. Ce echipă bună am făcut cu Iarina Demian, ce loc liniștit și creativ a devenit Teatrul de Comedie în ultimele două luni și cât de mult am învățat de la cele nouă personaje la care am lucrat. Și cum am ajuns să le iubesc. N-aș fi crezut că un text scris în 1986 poate să fie atât de actual, de parcă ar fi fost scris în 2021, la fel cum nu-mi imaginam că visul american devine visul românesc, o himeră care continuă să lase urme în noi toți. Veniți la teatru, rămâne una din cele mai frumoase forme de a ne oglindi cu bunele și relele noastre. It’s gonna be real fun! Nu vreau să rămână nespus: îți mulțumesc Iarina, pentru răbdarea, tenacitatea și hotărârea cu care m-ai condus în acest rol. Let the show begin:)”

Arta acţionistă a lui Ütő Gusztáv

Artistul vizual Ütő Gusztáv este membru în numeroase organizaţii ale artiştilor plastici din ţară şi din străinătate, lector la Universitatea Creştină Partium din Oradea, şef de catedră la departamentul de artă plastică înfiinţat în cadrul Universității Sapientia în colaborare cu Facultatea de Artă a Universităţii din Pécs. În semn de recunoaştere a activităţii sale i s-au conferit importante premii, precum Premiul Performance a Uniunii Artiştilor Plastici din România (1996), Premiul Koller a Academiei Maghiare de Artă (1999), Premiul Asociaţiei Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania (2001), Premiul Munkácsy (2009), Crucea de Merit de Argint a Ungariei (2014).

Ütő Gusztáv a absolvit Universitatea de Artă Ion Andreescu din Cluj, secţia pictură, dar activitatea sa este mai cunoscută legat de performance. În spaţiile expoziţionale ale institutului nostru publicul poate vedea imagini realizate în timpul unor creaţii acţioniste pe care artistul le-a executat de-a lungul timpului în diferite colţuri ale lumii, şi pot fi urmărite şi câteva înregistrări video ale acestor creaţii acţioniste.

Expoziţia va fi vernisată vineri 3 decembrie, orele 19:0, la Centrul Cultural Maghiar București de profesorul universitar Radu Igazság, artist plastic, regizor, în prezenţa artistului expozant Ütő Gusztáv.

Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 10 ianuarie 2022.

Titane, marele câștigător la CANNES 2021, în cinema din 3 decembrie

„Titane”, cel mai șocant film al anului, ajunge în cinematografele din România din 3 decembrie, distribuit de Independența Film. Catalogat drept thriller psycho-sexy, „Titane” a stârnit valuri de șoc la Cannes, mai mulți spectatori pierzându-și cunoștința în timpul proiecției. Filmul i-a adus regizoarei Julia Ducournau trofeul Palme d’Or, care astfel a devenit a doua femeie din istoria festivalului câștigătoare a prestigiosului premiu.

„În urma unei serii de crime misterioase, un părinte îşi regăseşte fiul dispărut cu zece ani în urmă. Titan: metal extrem de rezistent la căldură şi coroziune, potrivit pentru aliaje durabile.” Acesta este sinopsis-ul filmului pe care publicația americană The Hollywood Reporter îl descrie drept „impertinent și coios”, Sight and Sound ca „tandru și pervers romantic”, iar Collider spune despre el că este „un film bizar, amuzant, tandru, sexy, sângeros”.

„Titane” spune povestea unei tinere a cărei viață este marcată de un accident de mașină în care a fost implicată în copilărie, abundă în scene ultra-violente și atinge teme precum paternitatea, identitatea de gen sau relația om-mașină. Este cel de-al doilea lungmetraj regizat de Julia Ducournau (38 de ani), care a mai câștigat două premii la Cannes, atât pentru primul ei scurtmetraj, „Junior” (2011), cât și pentru filmul de debut, „Raw” (2016).

„Opera unui vizionar nebun care-și stăpânește pe deplin mintea sălbatică. O sclipitoare arie de foc și metal”, spune Indiewire despre filmul care va reprezenta Franța la Oscar și la European Film Awards, unde este triplu nominalizat (la categoriile cel mai bun film, cea mai bună actriță și cel mai bun actor).

„Am vrut să fac un film care inițial poate părea de „neiubit” din cauza violenței sale, dar apoi să ne atașăm profund de personaje și în cele din urmă să primim filmul ca pe o poveste de dragoste. Sau mai bine zis, o poveste despre „nașterea iubirii” pentru că, în acest caz, totul este o chestiune de alegeri”, spune Julia Ducournau despre „Titane”.

Protagoniștii filmului sunt Agathe Rousselle (33 de ani), la primul ei rol în lungmetraj, și cunoscutul actor francez Vincent Lindon, câștigător al premiului pentru cel mai bun actor la Cannes 2015 pentru rolul din „Legea pieței”/„La loi du marché”. Dacă pentru rolul feminin, Julia Ducournau a căutat de la bun început o față necunoscută, rolul bătrânului tată practicant de bodybuilding a fost scris special pentru Vincent Lindon, un vechi prieten al regizoarei, avându-l ca referință pe Harvey Keitel în „Bad Lieutenant” al lui Abel Ferrara.

Au fost anunțate nominalizările la Premiile Music Moves Europe 2022. Printre artiștii nominalizați se află și o trupă din România: Balkan Taksim.

Nominalizările la Premiile Music Moves Europe 2022 au fost anunțate aseară (luni, 22 noiembrie 2021) în cadrul evenimentului de deschidere al Linecheck Music Meeting & Festival desfășurat la BASE Milano, Italia.

Premiile Music Moves Europe reprezintă programul Uniunii Europene de recunoaștere a muzicii autentice și contemporane. Scopul acestor premii este de a pune în valoare viitorii artiști europeni și de a-i sprijini în dezvoltarea carierei lor internaționale.

Cincisprezece artiști remarcabili au fost nominalizați la Premiile Music Moves Europe 2022: Alina Pash (Ucraina), Anna (Italia), Balkan Taksim (România), Blanks (Olanda), Denise Chaila (Irlanda), Дeva (Ungaria), DORA (Spania), Francis of Delirium (Luxemburg), Friedberg (Austria), Jada (Danemarca), Ladaniva (Armenia), Meskerem Mees (Belgia), Mezerg (Franța), Nenny (Portugalia) și Zoe Wees (Germania).

Iubitorii de muzică din toată Europa pot vota pentru a decide câștigătorul Premiului Publicului 2022 chiar pe website-ul premiilor Music Moves Europe: www.musicmoveseuropeawards.eu. Nominalizările cu cele mai multe voturi câștigă Premiul Publicului. Câștigătoarea Premiului Publicului de anul trecut, artista hip hop ucraineană Alyona Alyona, este acum membră a Juriului Premiilor Music Moves Europe pentru 2022.

„Anul trecut am câștigat atât premiul juriului cât și premiul publicului. A fost foarte important pentru mine și sunt foarte bucuroasă că țara mea, Ucraina, a fost câștigătoare anul trecut. În cadrul ediției de anul acesta voi fi membră a juriului, tradiție pentru fiecare câștigător al Premiului Publicului. Sunt foarte entuziasmată să fiu parte din această ediție și aștept cu nerăbdare să descopăr muzica celor 15 nominalizați de anul acesta”, a declarat Alyona Alyona.

Cinci dintre artiștii nominalizați vor fi declarați câștigători de către un juriu internațional, iar unul dintre ei va câștiga Marele Premiu al Juriului. Toți câștigătorii vor fi anunțați în cadrul Galei Premiilor Music Moves Europe, joi, 20 ianuarie 2022, la ESNS în Groningen, Olanda.