Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug, la Galeria Artep

Prezent cu o nouă expoziție la Iași, pictorul Ștefan Câlția ne invită să redescoperim o lume a unui meșteșug uitat, dar atât de actual prin obiectele din viața noastră cotidiană: sticlă suflată și decorată de artizani care duc mai departe o tradiție din secolul al XVII-lea din Transilvania.

Tablourile cu natură statică ale pictorului Ștefan Câlția redau de multe ori transparența și fragilitatea uluitoare a unor vase sau căni cu flori, care decorează cel mai adesea casele albastre din picturile artistului. Dar mai există aceste căni de sticlă transparentă dincolo de tablourile semnate de pictor? Fundația Ștefan Câlția a inițiat în 2021 un amplu proiect care se va întinde pe câțiva ani, dedicat redescoperirii meșteșugului sticlăriei transilvănene și a reintegrării glăjăriei în contextul cultural contemporan.

Expoziția „Ștefan Câlția. Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, curatoriată de Matei Câlția, poate fi vizitată la Iași, în spațiile Galeriei Artep, în perioada 7 decembrie 2021 – 20 ianuarie 2022. Pe lângă picturile selectate în expoziție – peste 30 de lucrări vechi și recente – sunt expuse și obiectele de sticlă realizate în glăjăriile tradiționale, care au fost sursa acestui demers amplu de recuperare a unui meșteșug aproape dispărut. Două serii limitate de obiecte decorative realizate de sticlari invitați (Dan Bordianu și Iulian Bordianu) în acest proiect sunt disponibile pentru publicul interesat.

„Numele de glăjărie este legat de prezența sticlarilor veniți din Europa care vorbeau dialecte germane, cuvântul germ. Glas (sticlă) a fost preluat în limbajul popular transilvănean, folosindu-se glajă și apoi denominatele derivate glăjărie (atelier de sticlă) și glăjar (sticlar). Majoritatea producției de sticlă din glăjăriile făgărășene se datora acestor tehnici traditionale care s-au perpetuat din generație în generație până la începutul secolului XX. Aceste tehnici aminteau de cele vechi, de sorginte venețiană; aici se lucra, însă, „sticla de pădure”, o formă regională, o treaptă mai jos decât sticla venețiană, erau pereții subțiri dar transparența nu era incoloră, datorită reziduurilor de fier din fierberea cenușii de fag, temperatura de topire nu era uniformă, dovada fiind bulele de aer sesizabile pe pereții vaselor de sticlă” detaliază dr. Ligia Fulga despre tehnicile și istoria acestui meșteșug.

Parcursul lui Ștefan Câlția (n. 1942) are o autonomie stilistică dincolo de mode. Fără a fi vorba de o traducere a actualului în termenii perenității, lucrările lui Ștefan Câlția vorbesc despre prezent prin simboluri general valabile, aflate într-o directă legătură cu „viața” și „lumea”. Lucrările sale compun o descriere asupra lucrurilor firești din viață, înțelese ca loc, natură, carnavalesc ori călătorie. Cele mai recente expoziții ale sale sunt „Ștefan Câlția. Albastru de hotar”, Galeria Annart din București, decembrie 2021, „Uroborus. Ștefan Câlția”, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău, octombrie 2019, „Ștefan Câlția. Fragilitate”, Galeria Artep din Iași, aprilie 2019, „Lucrări de peste vară”, două expoziții deschise simultan la Galeria Posibilă și Galeria Annart, din București, în 2018 și „Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare” organizată la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, în 2017.

Expoziție realizată de Galeria Artep în parteneriat cu Fundația Ștefan Câlția.

O vânătoare de comori culturale în Brașov dezvăluie amănunte inedite despre istoria muzicii românești

Publicul tânăr pasionat de istorie, explorări urbane, muzică de jazz este invitat să ia parte dintr-un quest online printre comorile culturale ale Brașovului.

La inițiativa Asociației UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, șase documentare de scurt-metraj prezintă șase spații emblematice din zonele centrale și semi-centrale din Brașov precum Cetățuia, Colegiul Național „Andrei Șaguna”, Cinema Astra sau Panoramic – Tâmpa. Documentarele, parte din proiectul BRAȘOV Q&Q, au adunat deja zeci de mii de vizualizări pe pagina de Facebook a UCIMR și pe canalul de YouTube al EnjoyTV România.

Fie că sunt zone reprezentative de promenadă sau edificii istorice, aceste spații au dovedit că păstrează, „bine ascunse de privirile trecătorilor”, istorii fascinante despre strânsa legătură dintre muzică și evoluția societății. Pe scurt, tema proiectului BRAȘOV Quiz & Quest.

Cu rolul de călăuză într-un periplu cultural ambițios, care începe din timpuri medievale, se continuă în perioada interbelică, trecând prin schimbările șocante impuse de regimurile totalitariste, oferind premise optimiste de revalorificare culturală în prezent, istoricul Nicolae Pepene redă cu farmecul unui povestitor iscusit amănunte care vor îmbogăți cu siguranță modul în care Brașovul poate fi văzut astăzi atât de localnici, cât mai ales de turiștii care pot descoperi și alte spații de vizitat.

Mulțumită cercetărilor realizate de istoricul invitat, publicul din mediul online poate afla care este locul surprinzător unde a concertat adesea George Enescu și unde au ales să susțină premiere nume precum Ciprian Porumbescu sau Gheorghe Dima, în vremurile în care societățile muzicale și cele sportive ocupau un rol unitar în viața culturală.

De asemenea, „căutătorii de comori” culturale vor afla când a concertat la Brașov Orchestra Filarmonicii din Berlin sau cum s-a schimbat radical spectacolul muzical în perioada în care Brașovul a purtat numele de „Stalin” și, mai târziu, cum planurile de atragere a turismului internațional au oferit libertatea de a se asculta muzică occidentală în anii ‘60 ai comunismului.

Toate aceste amănunte sunt completate, pe cuprinsul documentarelor, de o coloană sonoră înregistrată live dedicată special acestui demers. Fondul sonor cuprinde, astfel, instantanee surprinse la concertele de jazz și muzică clasică susținute în septembrie, parte din același proiect. Au concertat în aer liber, în grădina Hub 2068, formații reprezentative ale dinamicii jazzului autohton alături de un trio de pian remarcat în plan internațional: Out & About (Paolo Profeti, Alex Mike, Tavi Scurtu, Albert Tajti), 7th Sense, Sorina Rotaru & Alexandru Olteanu, Power Vibes, Bourbon Jazz Unit și Trio Equilibrium. Concertele au fost dedicate celor șase spații de patrimoniu ce merită reasumate de locuitori și turiști, printre care se află Hub 2068 unde este început un amplu proiect de restaurare.

Pianista Eliza Puchianu concertează, din nou, în Stagiunea de marți seara

Apariția Elizei  Puchianu ca solistă la Museum of Fine Arts Boston în cadrul stagiunii Sound Bites 2016 a fost debutul pianistei în Statele Unite ale Americii. Concertele și recitalurile sale au purtat-o apoi pe scene din Haga, Amsterdam, Varșovia, Bielsko, Paris, Venetia, Viena, Vilnius, Bratislava, Padova, Ulm, Traunstein și Las Palmas. Eliza a concertat ca solistă cu Orchestra Națională Radio, și cu orchestra RIAMSO pe scena National Concert Hall din Dublin și Castalia Hall din Kilkenny.

Câștigatoarea Yamaha Scholarship for Pianists din anul 2014, a absolvit Royal Irish Academy of Music în acelasi an. Activitatea sa se extinde și în domeniul acompaniamentului prin colaborarea cu Wexford Opera Festival 2013, Opera Briefs 2013 și 2014, Edinburgh Festival 2011, Concursul National George Enescu 2014, Jeunesses Musicales 2015, și Academia Sighișoara. În 2016, 2017 și 2018, a fost selectată ca acompaniatoare a programului STEP de la Boston Symphony Hall, iar din 2019 este profesor acompaniator asociat al Colegiului Național de Muzica George Enescu unde activează în calitate de  coordonator al catedrei de corepetiție – acompaniament a colegiului.

Experiența sa pedagogică enumeră  poziții ca profesor la Leesson Park School of Music, Irlanda (2014-2016), Steinert M.& Sons Piano Academy, SUA (2018-2019) și apartenența în juriile concursurilor de pian Allegretto, Brownissimo și Lirika Piano Competition din București (2019, 2020, 2021).

În prezent, interpreta se concentrează pe construirea unor repertorii pianistice mai puțin cunoscute, în special ocupându-se de creația muzicală a compozitoarelor din secolele XVIII-XIX-XX.

Concertul de marţi 7 decembrie, orele 19:00, de la Sala Mică a Ateneului Român are următorul program: Johann Sebastian Bach – Preludiu şi fugă în fa diez minor din Clavecinul bine temperat (vol. II), BWV 883; Cécile Chaminade – Sonata în do minor, op. 21; Robert Schumann – Fantezia în do major, op. 17; Amy Beach – Improvizaţie, op. 128, nr. 5.

Iron Maiden cântă în 2022 în România

Legendara trupă britanică, Iron Maiden, cântă la Romexpo pe 26 mai 2022, în aer liber. Invitaţii speciali la Bucureşti sunt germanii de la Lord Of The Lost care vor cânta în deschiderea concertului. Evenimentul va respecta normele în vigoare la momentul desfăşurării acestuia.

Show-ul a fost deja văzut de aproape două milioane de fani din întreaga lume, fiind considerat atât de aceştia cât şi de jurnalişti una dintre cele mai extravagante şi spectaculoase interpretări live din punct de vedere vizual, cuprinzând hituri din întreaga carieră a formaţiei.

Show-ul din 2022 va cuprinde şi piese de pe noul album de studio, „Senjutsu”. Formaţia a urcat pe scenă ultima dată în Romania în 2016, deci acum va fi pentru prima oară când fanii români vor putea fi martori la celebrul show Legacy şi vor auzi în premieră live piese ale trupei.

Managerul Iron Maiden, Rod Smallwood a declarat: „Vara următoare vom putea în final să susţinem marele turneu pe stadioanele din Europa pentru Legacy of the Beast care trebuia să aiba loc în 2020 şi care a fost reprogramat de două ori. Suntem încântaţi să adăugăm la acest turneu câteva dintre marile oraşe din Europa de Est, reuşind să ajungem şi în Ucraina unde nu am cântat niciodată. Vom face câteva modificări în cadrul producţiei scenice şi setlistului pentru a include şi piese de pe noul album „Senjutzu” lucru ce va transforma Legacy of the Beast într-un show mai spectaculos decât versiunea originală. Dar să fiţi siguri că vom include toate hiturile şi elementele originale ale turneului precum Spitfire, Icarus, Hell, aruncătoare de flăcări, elemente pirotehnice şi nu numai. În acelaşi timp, vom adăuga şi elemente noi iar Trooper Eddie va avea o comeptiţie serioasă în noua lume Senjutsu pe care am gândit-o”.

Solistul Iron Maiden, Bruce Dickinson a adăugat: „Abia aşteptăm să ne întoarcem în Europa anul viitor şi este grozav că am putut să adăugăm Bucureştiul şi celelalte concerte din Europa de Est, oraşe mari cu fani grozavi. Sunt entuziasmat pentru noile schimbări ale producţiei scenice şi abia aştept ca toată lumea să vadă ce am pregătit. Întreaga formaţie s-a bucurat de turneul Legacy iar acum abia aşteptăm să ne întoarcem la drum, să cântăm live, să ne distrăm şi să ne reîntâlnim cu toata lumeă”.

Iron Maiden, legendele heavy metalului, nu mai au nevoie de nicio prezentare! După concerte susţinute în faţa a milioane de oameni din întreaga lume, după 17 albume de studio şi zeci de Discuri de Platină şi de Aur, Iron Maiden şi-au câştigat un loc în istoria muzicii, nu doar a metalului.

După 46 de ani de activitate, Iron Maiden a devenit o insituţie. Este una dintre cele mai influente formaţii din istorie, muzica sa influenţând trupe ca Metallica, Slayer, Anthrax până la Avenged Sevenfod, Ghost, Trivium sau Slipknot pentru a numi doar câteva, însă influenţa Maiden se extinde şi asupra formaţiilor din zona de metal extrem precum Death, My Dying Bride, Moonspel, Cannibal Corpse sau Sepultura.

Iron Maiden revin în România şi aduc cu ei cel mai recent material discografic, „Senjutsu”. Vorbim de cel mai bine plasat disc al trupei în US Billboard, care a ajuns pe poziţia 3, depăşind clasicile „Powerslave” şi „Number Of The Beast”. În plus, „Senjutsu” a ajuns pe prima poziţie în peste 15 topuri din întreaga lume, dominând clasamentele din Europa.

Discul a fost lansat pe 3 Septembrie 2021 şi s-a bucurat doar de review-uri pozitive din partea criticilor dar şi a fanilor. Până şi Bruce Dickinson a declarat că se numără deja printre albumele favorite semnate Iron Maiden. Vom asculta piese de pe „Senjutsu” precum şi multe alte „imnuri” consacrate Maiden la concertul de la Bucureşti.

Portrete ale maeștrilor scenei europene, în prezentarea cărții semnate de George Banu, «Les Récits d’Horatio»

Cunoscutul dramaturg George Banu va prezenta, luni, 6 decembrie 2021, „Povestirile lui Horatio” / «Les Récits d’Horatio», în dialog cu prietenul său, Jean Lebrun, jurnalist Radio France Inter.

Întâlnirea, organizată de Institutul Cultural Român de la Paris, va avea loc la Teatrul bizantin al Hôtel de Béhague, reședința României din capitala franceză.

Lecturile eseurilor vor fi realizate de Mădălina Constantin, Frédéric Fisbach, Alexandra Badea. La finalul evenimentului, autorul va acorda autografe pe volumul care regrupează mărturii și mărturisiri ale maeștrilor sceneilor europene, volum apărut în română şi franceză: „Povestirile lui Horatio – portrete și mărturii ale maeștrilor scenei europene”, Editura Tracus Arte, iunie 2021 / «Les Récits d’Horatio – Rencontres et paroles des maîtres de la scène européenne», Editura Actes Sud, noiembrie 2021.

Georges Banu, spectator neobosit al scenei europene, a ascultat pe viu vocile înțelepte ale celor mai importanți regizori ai generației sale. Horatio este prietenul devotat căruia Hamlet i se confesează. Georges Banu își atribuie metaforic acest rol cu scopul de a creiona portretele marilor maeștri ai scenei europene, cel de care este apropiat, de a păstra vie memoria lor, legată de gândirea orală a teatrului. O ocazie unică de a avea acces la intimitatea acestor « prinți» care, de la Jerzy Grotowski la Peter Brook, de la Ariane Mnouchkine la Giorgio Strehler, Patrice Chéreau, Peter Stein sau Robert Wilson, Krzysztof Warlikowski, Anatoli Vassiliev, Pippo Delbono, se regăsesc împreună într-o panoramă personală, asociind mărturii biografice și aforisme. Georges Banu, asemeni lui Horatio, își hrănește poveștile din proximitatea acestor maeștri legendari, și, în același timp, se dezvăluie personal, căci, așa precum scrie Emil Cioran: «Nu există confesiune mai profundă decât atunci când vorbești despre alții».

Profesor universitar, scriitor, eseist, Georges Banu a consacrat nenumărate volume figurilor emblematice ale scenei moderne. Printre temele centrale abordate a studiat raporturile dintre teatru și pictură, sau teatrul oriental. În Franța, a primit de trei ori premiul pentru cea mai bună carte despre teatru, din partea Sindicatului criticii, ca și Marele Premiu al Academiei Franceze în 2014.

Expoziție de pictură a artistului Ion Nedelcu, la Opera Națională București

În an centenar, Opera Națională București găzduiește în prima jumătate a lunii decembrie expoziția de pictură „NED – 50 de ani de carieră artistică“ a artistului Ion Nedelcu. Expoziția este deschisă publicului larg în perioada 6 decembrie – 20 decembrie 2021, la Opera Naţională București. Accesul la expoziție se realizează la spectacolele din repertoriu sau în cadrul tururilor ghidate. Pentru programare tur ghidat este necasar să trimiteți un mail la bilete@operanb.ro.

Absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, București în anul 1975 la secția de scenografie de film și televiziune, Ion Nedelcu este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, al Uniunii Cineaștilor din România și al Societății Artiștilor Plastici Californieni.

A început să lucreze pe platourile de filmare de la 25 de ani, realizând decorurile și costumele a peste 30 de filme istorice și contemporane, dintre care „Iancu Jianu Zapciul”, „Declarație de dragoste”, „Liceenii”, „Extemporal la dirigenție”. De-a lungul timpului, a semnat peste 30 de expoziții în țară și în străinătate și a realizat lucrări în colecții particulare în România, Germania, S.U.A, Siria, China.

Ion Nedelcu a colaborat cu sudiourile Warner Brothers pentru lung metrajul „Skary Movie ll”. A locuit în Statele Unite timp de aproape 7 ani, perioadă în care a realizat pictură murală în Los Angeles și Las Vegas, a creat decorul pentru un spectacol omagial Golden Globe în Los Angeles și a creat un costum pe care Angelina Jolie l-a purtat într-un spectacol de televiziune.

Despre Ned s-ar putea scrie cărți întregi, de la excelența sa în scenografie, pictură, sculptură și restaurări până la design vestimentar și realizarea costumelor de film și teatru. Indiferent de forma artei prin care alege să se exprime, un lucru este cert, Ned este un artist complet, iar asta se poate vedea cu ochiul liber și în cadrul expoziției organizată în Foaierul Galben al Operei Naționale București.

Premieră (IN)dependenții – Despre oamenii care se ambiționează să creadă, să facă, să pună ȋn mișcare teatru independent

Premiera spectacolului (IN)dependenții sau Homo sapiens non urinat in ventum are loc marți 7 și miercuri 8 decembrie 2021, de la ora 19:00, la unteatru.

Că i se spune teatru independent sau privat, alternativ sau underground, că se numesc artiști sau lucrători culturali sau artiști-producători, ceea ce unește toate aceste experiențe este că ȋn centrul lor se află niște oameni care se ambiționează să creadă, să facă, să pună ȋn mișcare. Spectacolul este despre ei.

Spectacolul este un eseu performativ tragi-comic de Catinca Drăgănescu, onest și pe alocuri ireverențios: un fel de portret al artistului ȋn mizerie, care se pune pe sine și motivațiile sale ȋn discuției, ȋn aceeași măsură ȋn care chestionează și sistemul ȋn care e constrâns să activeze.
 Din distribuție fac parte Mihaela Rădescu, Florina Gleznea și Andrei Raicu, ultimul semnează și muzica și sound design-ul. Orchestrație vocală: Andrei Dinescu, light design: Alexandros Raptis, suport tehnic: Alexandru Medveghi și grafică: Maria Drăghici.

La inițiativa Idea77, trei spații independente din București: unteatru, Centrul de Teatru Educațional Replika și Teatrul LUNI de la Green Hours, reprezentative pentru sectorul performativ local și foarte diferite ca viziune și mod de funcționare, au pus ȋmpreună oameni și resurse pentru a realiza un spectacol despre condiția lucrătorului cultural independent din România.

Ca urmare a unei explorări intime a poveștilor care au ȋnsoțit geneza acestor organizații, a oamenilor din spatele și din fața lor, și a provocărilor și problematicilor cu care se confruntă spațiile independente ȋn prezent, a rezultat un eseu performativ, un fel de portret al artistului ȋn mizerie, care se pune pe sine și motivațiile sale ȋn discuției, ȋn aceeași măsură ȋn care chestionează și sistemul ȋn care e constrâns să activeze.

„E un exercițiu de sinceritate despre cum se simte independența sau freelancingul sau statutul de liber profesionist ȋn cultură. Sper să ridice ȋntrebări, sper să deschidă discuții.” spune Catinca Drăgănescu, regizoare. Ea adaugă: „Am făcut proiectul ăsta pentru că nu mai puteam să nu vorbesc despre ceva ce ȋmi ocupă foarte mult spațiu mental. Ceea ce am ales să punem pe scenă este produsul discuțiilor noastre, experiențelor noastre, istoriilor noastre combinate, un proiect autoreflexiv ȋn care ne explorăm condiția de artiști sau lucrători culturali independenți, și râdem de ea, și ne enervăm, ca să nu plângem, ca să nu ne plângem, ca să facem ceva cu toată furia acumulată ȋnăuntru ȋnainte să ne blazăm, sau ca să nu ne blazăm, sau ca să nu devenim cinici și ca să nu ne lăsăm pradă inerției”.

Accesul spectatorilor în sala de spectacol se face cu respectarea prevederilor și normelor sanitare în vigoare.

La mulţi ani, Marcel Pavel!

Albumul „Frumoasa mea” a fost vândut în 250.000 de exemplare, fapt pentru care i s-a acordat Discul de Platină. Vocea acestui veritabil hit, Marcel Pavel, îşi aniversează azi ziua de naştere. Poli-instrumentist, solist versatil, surprinzător, memorabil, percutant, un veritabil ambasador al emoţiei autentice, un profesionist adevărat admirat deopotrivă de public şi colegi, Marcel Pavel merită tot ce e mai bun şi mai trainic pe lume. Mulţi, sănătoşi şi prolifici ani!

Eveniment editorial: „Constantin Silvestri în cronici și interviuri: 1930–1959”, adunate și îngrijite de Cristina Ligia Enășescu

Volumul „Constantin Silvestri în cronici și interviuri 1930–1959”, adunate, îngrijite și adnotate de Cristina Ligia Enășescu este cea mai nouă recomandare a Editurii Institutului Cultural Român și se regăsește deja în librărie.

„Volumul de față, strâns laolaltă, îngrijit și adnotat cu minuțiozitate de Cristina Enășescu, are ceva dintr‐o expoziție de pictură. E ca și cum fiecare capitol, fiecare cronică muzicală, interviu ori dare de seamă, fiecare enumerare ori anexă ar surprinde ceva, o fațetă unică a portretului unui om care a fascinat și continuă să o facă: genialul Constantin Silvestri. E o carte în care ai ce să citești și în care găsești, la fiecare pagină, idei asupra cărora te poți opri să reflectezi. Nu‐ți poți opri șuvoiul de exclamații mirate, dar mereu confirmate de conținutul acestor pagini: «Ce lume!», «Ce stil!», «Ce anvergură!», «Ce directețe și spirit pătrunzător»!“, mărturiseşte compozitorul Dan Dediu.

„Constantin Silvestri prin extraordinara lui activitate, pianist excepțional, compozitor, dirijor, pedagog, creator de instituții artistice, face parte din Panteonul cultural al României și îndrăznim să afirmăm și din cel universal. Forța lui artistică este din zona genialității; nu puține sunt cronicile care vorbesc despre acest lucru, într-o perioadă de timp în care acest atribut era acordat cu parcimonie.

Profund intelectual, cu o cultură vastă, Silvestri înzestra orchestrele pe care le-a condus nu doar cu știința muzicală de înalt nivel, ci și cu înțelegerea superioară, artistică și filozofică a actului artistic pe care îl oficia. (…)

Volumul de față adună cronici și interviuri despre activitatea lui Constantin Silvestri, scrise în perioada februarie 1930 – iulie 1959. Este perioada formării, creșterii și desăvârșirii artistului, ani petrecuți în România, Silvestri fiind o rezultantă exclusivă a învățământului muzical românesc. George Enescu, Mihail Jora, Ionel Perlea, Florica Musicescu i-au fost mentorii pe care nu-i va uita niciodată și pe care până la sfârșitul vieții sale, îi va onora prin arta sa”, declară Iosif Ion Prunner, pianist, dirijor, președintele Fundației „Constantin Silvestri“.

Spectacolul (anti)aging – după 10 ani, pe scena CNDB

Tu ce ți-ai lăsa amintire pentru peste 30 de ani? Mădălina Dan și Alexandra Mihaela Dancs și-au lăsat un spectacol, pe care îl revizitează după 10 ani de la premieră, pe scena CNDB, pe 4 & 5 decembrie 2021.

(anti)aging este un spectacol-arhivă în permanentă construcție, creat în 2011 și conceput pentru a avea etape succesive, pe o durată de 30 de ani, până în 2041.

Mădălina Dan și Alexandra Mihaela Dancs revin, la 10 ani de la premieră, cu o nouă etapă performativă din acest proces de arhivare artistică și biografică, bazat pe înregistrarea prezentului cu ajutorul camerei de filmat, într-o temporalitate proiectată spre viitor, în care detalii curente de ordin personal/profesional vor fi revizitate dintr-o altă perspectivă în anul 2041.

(anti)aging este un spectacol-cadru în care timpul, evoluția naturală a unei colaborări întinse pe o perioadă de 30 de ani și parcursul vietilor personale/profesionale devin material performativ.

De la premiera din octombrie 2011 la MNAC și până în prezent spectacolul a avut 27 de reprezentații în țară și în străinătate.

Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica. Orchestra Română de Tineret în concert – repetiţie generală –

Este pentru cea de a treia oară când Centrul Național de Artă „Tinerimea Română’ face cadou proiectului Clasic e fantastic repetiția generală a unui concert extraordinar pe care urmează să îl susțină sâmbătă 4 decembrie, de la orele 11.00, în Sala mare a Ateneului Român. De astă dată este vorba de Orchestra Română de Tineret dirijată de maestrul Gabriel Bebeșelea.

În program: Sabin Pautza – Jocuri româneşti; Ciprian Porumbescu – Balada pentru vioară și orchestră (Solist Valentin Șerban); Constantin Dimitrescu – Dans țărănesc pentru violoncel și orchestră (Solist Ștefan Cazacu); Gioachino Rossini – Uvertura operei Coțofana hoață; Pietro Mascagni – Intermezzo din opera Cavalleria rusticana; Camille Saint-Saëns – Bacchanale din opera Samson și Dalila; Giacomo Puccini – Intermezzo din opera Manon Lescaut; Mihail Glinka – Uvertura operei Ruslan și Ludmila; Johann Strauss fiul – Marș persan; Johann Strauss fiul – Polca Trisch Trasch. Comentează Cristina Sârbu.

Prima orchestră simfonică de tineret din România a luat fiinţă în anul 2008 la inițiativa violoncelistului și profesorului Marin Cazacu, sub îndrumarea artistică a dirijorului Cristian Mandeal. Din 2014, funcţionează sub egida Centrului Național de Artă „Tinerimea Română“, instituție publică finanțată de Ministerul Culturii.

Acest proiect reunește cei mai buni tineri muzicieni din România pentru o experiență artistică unică care are ca scop atingerea unui înalt nivel de performanță. Orchestra Română de Tineret este considerată „ bijuteria vieții muzicale din România”, si s-a remarcat în scurt timp și pe plan muzical internațional.

Membră din 2011 a EFNYO (European Federation of National Youth Orchestras), orchestra este invitată constant în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, marcând de-a lungul anilor numeroase premiere în ceea ce privește prezența unei orchestre românești pe marile scene ale Europei ( Berlin, Viena, Paris, Roma, Bruxelles, Milano, Lyon, Salzburg, Linz, Hamburg, Chișinău, Geneva, Basel) dar și în China la Beijing. În anul 2019, muzicienii Orchestrei Române de Tineret au fost prezenți pe noi scene din S.U.A., Belgia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Germania și Luxemburg. În 2020 si 2021 Orchestra Română de Tineret, sub conducerea dirijorului Cristian Mandeal,  a susținut două concerte extraordinare la Ateneul Român din București cu ocazia Zilei Culturii Naționale iar recent a impresionat publicul din România și străinatate cu concertul inedit aniversar Brâncuși 145.

„Pinacoteca București”, subiect al unui film documentar

Muzeul Municipiului București lansează filmul documentar „Pinacoteca București”.  Acesta dezvăluie în premieră amplul proiect al configurării marii galerii de artă în centrul vechi al Capitalei.

Dr. Elena Olariu, director adjunct Secția Artă, Restaurare, Conservare, și drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă – Muzeul Municipiului București, vă oferă o amplă prezentare a întregului complex arhitectonic în care se pregătește funcționarea Pinacotecii București și istoricul Palatului Dacia-România, precum și informații în premieră despre viitoarea galerie de artă a Capitalei, despre ce anume o va diferenția de celelalte muzee și galerii din București și despre motivele pentru care ea va deveni foarte atractivă nu numai pentru turiștii români, ci și pentru cei străini.

Palatul Dacia-România este situat în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr. 18-20. Monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani”. Clădirea ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos, având o fațadă mai lungă pe strada Stavropoleos. Istoria acestei clădiri se îngemănează cu istoria Capitalei României.

Filmul documentar „Pinacoteca București” oferă detalii despre extraordinar de importantul patrimoniu de artă al Capitalei României, în prezent în depozite, care abia așteaptă să fie expus într-un spațiu propice și special, dedicat promovării unor opere de o valoare inestimabilă pentru cultura românească. În prezent, proiectul Pinacotecii București este finalizat. Primăria Municipiului București urmează să restaureze clădirea pentru a se deschide aici o galerie de artă modernă.

Momentan, publicul este invitat să viziteze expozițiile anuale în care patrimoniul orașului este promovat în cele două săli special rezervate din incinta Palatului Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2).

Noul documentar se adaugă seriei realizate și oferite gratuit publicului de Muzeul Municipiului București. Sunt filme care transpun conținut relevant despre proiecte expoziționale de referință, despre istoria și patrimoniul Capitalei. Informații noi, utile, imagini din trecut sau de actualitate sunt oferite de experții muzeului în interviurile pe care le-au acordat.

Filmul documentar „Pinacoteca București” poate fi vizualizat accesând ->  https://youtu.be/wjSqgkTDJqI .