Gala Premiilor UNITER 2020 – ediția a XXVIII-a

Având în vedere situația excepțională pe care o traversează în această perioadă toate sectoarele societății, Uniunea Teatrală din România a fost nevoită să reconsidere organizarea Galei Premiilor UNITER 2020. Inițial, Gala trebuia să aibă loc în data de 11 mai la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, cu ocazia aniversării a 170 de ani de la înființarea teatrului craiovean.

Ținând cont de reglementările privind organizarea evenimentelor culturale, Uniunea Teatrală din România a decis că ediția din acest an a Galei Premiilor UNITER va avea loc în ziua echionocțiului de toamnă, 21 septembrie.

Juriul final al Galei Premiilor UNITER 2020 format din Radu Apostol – regizor, Cosmin Ardeleanu – scenograf, Doru Mareș – critic de teatru, Crina Mureșan – actriță, Cristina Rusiecki – critic de teatru a vizionat în format digital (online, DVD) spectacolele nominalizate și va decide câștigătorii celor 11 categorii de premii.

Organizatorii vor reveni cu detalii despre locația Galei și îşi exprimă speranţa că acest eveniment de premiere a creației teatrale românești și a artiștilor săi se va putea desfăşura în cele mai bune condiții

Culoarea aerului 1 – 15 iulie 2020, Sala Acvariu, Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește în perioada 1 – 15 iulie 2020, în Sala Acvariu, expoziția colectivă Culoarea aerului, ce reunește lucrările de pictură ale artiștilor Bogdana Contraș, Cornelia Gherlan, Adriana Vasile, Eugen Iovan și sculpturile invitatului lor, reputatul artist Aurel Contraș. Curatorul expoziției este criticul de artă Mădălina Mirea.

Expoziţia se poate vizita până la 15 iulie 2020, de marți până duminică între orele 10-18.

Cinci artiști plastici ne invită la primul vernisaj din restul vieții noastre, atât de atlfel și totuși atât de asemănătoare cu ce am trăit până acum. Culoarea aerului este un demers liniștitor și recuperator, în proporții egale, de care aveam o uriașă nevoie.

Simezele generoase ale Sălii Acvariu, de la Muzeul Național al Țăranului Român adună, în luna iulie a acestui an – pe care îl vom ține minte cu toții – cinci destine artistice individuale din generații diferite, pe care le leagă gestul ferm, curajos, expresia calmă și rafinată și un caracter narativ implicit, pe care fiecare îl privilegiază în lucrările sale.

Cornelia Gherlan ne propune structuri îndrăznețe, volume care își cer imperios dreptul la viață, amintind de sinele nostru tensionat, dedublat, modelat din contraste cromatice fără cusur.

Eugen Iovan mână privitorul la ape adânci, pe malul cărora șezum și plânsăm, într-o suprapunere de tușe deopotrivă subtile și nervoase, creând o atmosferă de indicibilă grație.

Bogdana Contraș inserează, curajos, elemente grafice insolite, în compoziții limpezi, în care volumele ferme sunt concurate de fragile elemente vegetale, picurând liniște în sufletul nostru însetat de bine, adevăr și frumos.

Adriana Vasile descrie pe pânză singurătatea noastră, cea de toate zilele și ne ia părtași la neliniștea ei, creată prin elementele grafice cu o acută prezență, revizitând trecutul, privind spre un viitor incert.

Aurel Contraș, cu obiectele sale aproape sacre, conferă întregului un aer înalt, cvasi-mistic, vibrant, precum culoarea aerului însuși, în pragul eruperii unui vulcan.

Cinci oameni simpli și vii, cu infinite neliniști și căutări, ne extrag, pentru câteva clipe, din liniștea ce s-a așternut în jur, mai înfricoșătoare decât agitația infinită, care o preceda. Faceți-vă acest dar și zăboviți în Acvariu, de dragul sutelor de ani pe care i-am petrecut, cu toții, în preajma operelor de artă.

Comedia acasă la…

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Teatrul de Comedie, lansează proiectul on-line „COMEDIA ACASĂ LA….” prin care propunem publicului larg o vizită inedită a celor cinci Case Memoriale MNLR din București: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu”, Casa Memorială „Anton Pann”.

Atunci când un actor pătrunde în locuința unui scriitor poate să readucă la viață întregul univers al acestuia, așa că lansăm invitația de a descoperi cum se derula o zi obișnuită din viața sa, în compania actorilor Dragoș Huluba, Alex Conovaru, Delia Nartea, Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Bogdan Cotleț și a ghizilor permanenți ai caselor memoriale Adrian David, Marieta Mihăiță, Dorothea Nicolescu, Lelia Spirescu, Mădălina Șchiopu.

Proiectul se va desfășura în perioada 2 iulie – 6 august, în fiecare zi de joi a săptămânii, începând cu ora 21.00, pe platformele on-line ale celor două instituții.

„Take, Ianke şi Cadâr“, două reprezentaţii la Teatrul de Vară

Pandemia trece, Teatrul rămâne. În momentul de faţă, sub forma unor spectacole memorabile sub cerul liber. Compania „Liviu Rebreanu“ a Teatrului Naţional Târgu-Mureş vă invită să vă reîntâlniţi o parte din actorii preferaţi la Teatrul de Vară (Piaţa Trandafirilor nr. 40) şi să vă delectaţi împreună cu ei la două reprezentaţii a îndrăgitei comedii „Take, Ianke şi Cadâr“ de Victor Ion Popa, în regia lui Nicu Mihoc. Evenimentele vor avea loc joi, 9 iulie, de la ora 20.00, respectiv joi, 16 iulie, de la ora 20.00.

Scrisă în 1932, piesa „Take, Ianke şi Cadâr“ de Victor Ion Popa a trecut proba timpului şi a devenit unul dintre cele mai populare şi mai montate texte interbelice din literatura dramatică română. Povestea celor trei mici negustori – un român, un evreu şi un turc – a căror tihnă monotonă e tulburată de o dilemă de ordin personal redefineşte relaţiile interetnice şi, în profunzime, cele interumane. Pe fondul tensiunilor sociale globale provocate de fenomenul migraţiei şi a relaţiilor uneori încordate şi alimentate politic dintre minorităţile etnice şi populaţia majoritară, „Take, Ianke şi Cadâr“ formulează întrebări şi propune răspunsuri actuale într-o manieră plină de umor, în care slăbiciunile umane sunt tratate cu o ironică indulgenţă, iar posibilităţile de negociere prin înţelegere reciprocă sunt evidenţiate cu o inteligenţă fină.

Piesa lui Victor Ion Popa va delecta publicul cu prospeţimea farmecului său şi va oferi un nou reper de umanitate într-o societate care prea des se grăbeşte să acuze înainte să încerce să înţeleagă şi poziţia aproapelui său. Dragostea va învinge în cele din urmă? Rămâne de văzut în varianta propusă de Compania „Liviu Rebreanu“ a Teatrului Naţional Târgu-Mureş.

Din distribuție fac parte actorii Liviu Pancu (Take), Dan Rădulescu (Ianke), Costin Gavază (Cadâr), Cristian Iorga (Ionel), Loredana Dascălu (Ana), Csaba Ciugulitu (Iţic), Cristina Holtzli (Baba Safta) şi Ştefan Mura (Gypsy). Regia îi aparţine lui Nicu Mihoc, scenografia este realizată de Horaţiu Mihaiu, iar regia tehnică este asigurată de Teodora Crăciun.

La mulţi ani, Statele Unite ale Americii!

Mai mult de 300 de milioane de americani sărbătoresc astăzi adoptarea Declaraţiei de Independenţă, act istoric semnat la 4 iulie 1776. Focuri de artificii, evenimente publice, parade, concursuri de mâncat hot-dog, cu alte cuvinte, o celebrare a sentimentului patriotic american pe tot cuprinsul celor 50 de state.

Declaraţia de Independenţă a fost aprobată prima dată la 2 iulie 1776, într-o şedinţă cu uşile închise ţinută de Congres. Ziua următoare, John Adams (care a fost cel de-al doilea preşedinte american) scria într-o scrisoare adresată soţiei sale, Abigail: “A doua zi din luna iulie, 1776, va fi cea mai memorabilă din istoria Americii. Sunt în măsură să cred că va fi sărbătorită de următoarele generaţii ca cea mai mare aniversare a ţării”. Congresul a revizuit Declaraţia pentru aprobarea finală două zile mai târziu, la 4 iulie 1776.

Membrilor noştri americani, partenerilor de la AARC & AFM & SAG AFTRA Fund şi tuturor celor care consideră SUA un târăm al libertăţii, al egalităţii de şanse şi al democraţiei, ca şi o continuă sursă de inspiraţie, CREDIDAM le urează azi la mulţi ani în pace şi prosperitate!

Cinema în Aer Liber – Rocketman

Vineri, 10 iulie, de la 18:00, cinefilii sunt așteptați la cinema în aer liber la Cluj-Arena la Rocketman, filmul inspirat din viaţa legendarului muzician Elton John.

Filmul este o fantezie muzicală epică despre incredibila poveste a anilor de debut ai lui Elton John și urmărește călătoria de transformare a pianistului timid Reginald Dwight în superstarul internațional Elton John.

Evenimentul se desfășoară în condiții de maximă siguranță adaptate contextului actual, în aer liber, respectându-se distanța de 2 metri între persoane.

Bucură-te de o experiență cinematografică diferită și cumpără-ți bilet. Sunt disponibile doar 500 de bilete pentru acest eveniment. Filmul va rula de la orele 18:00, pe un ecran led de mari dimensiuni, iar locurile destinate sunt acoperite.

Cum erau văzute teritorii românești de cartografi ai Occidentului în secolele XVI–XVIII

«Monumenta Cartographica Dacoromaniae –Spaţiul românesc în cartografia secolelor XVI–XVIII /Monumenta Cartographica Dacoromaniae – Leterre romene nella cartografia storica a stampa del Cinque–Settecento», proiect desfășurat în perioada 15 iunie – 15 septembrie 2020 pe pagina Facebook şi pe contul Instagram ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, prezintă imaginea spaţiului românesc în cartografia istorică prin câte două hărţi încărcate săptămânal pe reţelele de socializare. Imaginile vor fi însoţite de detalii privind autorul, cât şi contextul publicării şi al circulaţiei lor în epocă.

Hărţile istorice cu valoare documentară au şi calitate estetică, fiind executate prin tehnica plăcilor de cupru gravate, tipărite pe hârtie, colorate manual în epocă, cartuşul acestora fiind bogat decorat cu scene mitologice sau belice. Hărţile înfăţişează, aşa cum erau cunoscute cartografilor şi gravorilor din Europa occidentală, teritoriile Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei, fie distinct reprezentate, fie ca parte a unui areal mai vast, care cuprindea Ungaria, Balcanii, Imperiul Otoman, cursul inferior al Dunării sau bazinul pontic.

Spaţiul românesc a fost reprezentat în realizările tuturor cartografilor europeni: cei din Ţările de Jos (Abramo Ortelio, Gerardo Mercatore, Jodocus Hondius, Henricus Hondius, Willem Blaeu, Joan Blaeu, Johannes Janssonius, Claes Janszoon Visscher, Nicolaes Visscher I, Nicolaes Visscher II, Frederik de Wit, Carel Allard, Cornelis Danckerts, Justus Danckerts, Johannes Covens, Cornelis Mortier, Gerard Valck, Peter Schenk, Johann van der Bruggen, Joachim Ottens, Renier Ottens, Joshua Ottens), cartografii francezi (Nicolas Sanson, Nicolas de Fer, Pierre Duval, Alexis–Hubert Jaillot, Guillaume Delisle, Robert Janvier, Robert de Vaugondy, Didier Robert de Vaugondy, Rigobert Bonne, Charles–François Delamarche), germani şi austrieci (Matthaeus Seutter, Johann Baptist Homann, Tobias Conrad Lotter, Franz Anton Schraembl, Franz Ludwig Güssefeld,Franz Johann Joseph von Reilly),(Homann, Schraembl, von Reilly, Güssefeld) şi italieni (Giacomo Gastaldi, Giacomo Cantelli, Vincenzo Maria Coronelli, Vincenzo Pazzini Carli, Giovanni Antonio Rizzi Zannoni, Antonio Zatta, Bartolomeo Borghi). Spaţiul românesc a fost perceput şi ilustrat pe temeiul realităţilor geopolitice specifice epocii în care cartografii şi gravorii şi-au desfăşurat activitatea, în multe dintre hărţi transmiţându-se informaţiile de la un autor la celălalt sau fiind preluate din surse primare încă insuficient cunoscute. Izvoarele cartografice sunt deopotrivă surse istorice şi obiecte de artă care ilustrează nivelul de cunoaştere pe care Europa Occidentală l-a avut în secolele XVI–XVIII asupra spaţiului de la nordul Dunării. Deşi vasale Imperiului Otoman, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania au fost percepute de Occident ca parte integrantă a Creştinătăţii (Respublica christiana).

Hărţile provin din colecţii private şi publice (din patrimoniul Bayerische Staatsbibliothek din München, Bibliothèque nationale de France de la Paris, Moravská Zemská Knihovna din Brno, Kongelige Bibliotek/The Royal Library din Copenhaga si The American Geographical Society Library Digital Map Collection), putând fi utilizate liber pentru expunere în scopuri non-comerciale.

Galeria 1001 ARTE și Centrul Cultural Expo Arte lansează proiectul expozițional ”3A2G4N – 3 tineri artiști pe Calea Victoriei”

Galeria 1001 ARTE se redeschide publicului timp de 3 ore pe zi, cu proiectul expozițional 3A2G4N – 3 tineri artiști pe Calea Victoriei. Începând din 23 iunie, veți descoperi 3 tineri artiști ce aduc spectacolul artei contemporane cu poezie, emoție, nostalgie și umor fantastic pe Calea Victoriei. Numele de ținut minte sunt, în ordine: Alexandra Grigore, Otto Constantin și Theodor Grigoraș. Proiectul este compus din trei părți, câte o expoziție dedicată fiecărui artist.

Alexandra Grigore: ”Originea unei zile de vară”

Alexandra Grigore s-a născut la 20 ianuarie 1986 în orașul Constanța. A absolvit Liceul de Artă Constanța, secția Design Industrial în 2004, iar apoi urmează cursurile Facultății de Artă Constanța, secția Pictură.

Din 2014 începe să creeze colaje manuale. În anul 2019, expune în expoziții de grup la Galeria 1001 Arte în București, iar în 2020 lucrările ei sunt selectate pentru expoziția Retravangarda din Varșovia, Polonia. Portofoliul ei cuprinde peste 100 de colaje. „Originea unei zile de vară” este prima ei expoziție personală ce tratează creația artistică și arta colajului ca pe un act profund autobiografic de descoperire a identității personale și a rolului sinelui creator într-o economie a atenției tehnologizate.

Otto Constantin: ”Of, ce dor, check-in, ce jale”

Absolvent al UNARTE, promoția 2012, Otto Constantin instaurează în lucrările sale o stare de mirare asupra lucrurilor aparent banale, asupra a cum e cu putință profanul într-o lume magică. Umorul și nostalgia creează atmosfera propice pentru o meditație specială asupra lumii obiectelor imediat înconjurătoare, o meditație proprie mai degrabă unui Homo Ludens perfect asumat decât vreunei trestii cugetătoare.

„Inspirat din copilăria mea din anii 90, “Of, ce dor, check-in, ce jale” e o interpretare a momentului în care comunismul s-a lovit de capitalism. E locul în care estul se întâlnește cu vestul, vechiul cu noul, simplitatea cu opulența şi umorul cu tristețea.” (Otto C.)

Theodor Grigoraș: ”Delectatio Morosa”

Absolvent al UNARTE în 2017, multiplu bursier al fundației Margareta și bursier Erasmus în Spania și Cehia, Theodor Grigoraș s-a impus repede ca unul din cei mai valoroși și prolifici artiști ai generației foarte tinere. ”Delectatio Morosa” e o delectare a sufletului în gânduri poate mai puțin pioase, câteodată chiar clar răutăcioase.

„Nu este despre o formulă magică deși sună a incantație vrăjitorească, cât despre o formulă scolastică ce vizează contemplarea dorinței în sine, într-o așteptare fără deadline și fără implicarea ecuației morale, sau, pe un ton mai profund, despre originea comună a daimonilor mâniei, urii și a creației artistice. (…)Ceea ce pentru Toma D Aquino putea deveni un păcat capabil de a lipsi sufletul de grația divină, actul numit Delectatio Morosa (Lat. Moratus), acum poate fi văzut ca un act de cercetare interioară artistică. Personajele lui Theodor Grigoraș au trunchi, ochi și picioare, dar nu au mâini pentru că sunt existențe pur contemplative. Au extirpat nevoia de acțiune într-un demers stoic de amputare a dorințelor pentru lucruri ce nu le stau în puteri”, spune curatorul Cristian Cojanu.

La mulţi ani, Gheorghe Visu!

Un actor special, cu mijloace unice, un interpret versatil ce poate vira cu uşurinţă de la cinism la emoţie şi care cunoaşte valoarea nuanţei şi forţa unei priviri, Gheorghe Visu trăieşte azi o perioadă efervescentă  a carierei sale. Se cuvine să facem o reverenţă în faţa unui om care dovedeşte cu fiecare rol că secretul longevităţii profesionale constă în devotament, respect faţă de public şi colegi şi o miraculoasă dorinţă de a descoperi lumea şi viaţa, în fiecare zi. La mulţi şi senini ani!

În curând în librării: Cele mai faimoase escrocherii din istorie. De la colierul reginei la afacerea Madoff de Christian Chavagneux

Jeanne de La Motte, orfana care a pus la cale celebra afacere „Colierul reginei”, avînd astfel o contribuție importantă la căderea monarhiei franceze; Ivar Kreuger, care a conceput, cu 20 de ani înainte de înființarea lor, ceva între Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială de mai tîrziu; Carlo Ponzi și faimoasa lui piramidă; Bernard Madoff, reprezentantul tipic al dinamicii finanțelor americane și internaționale din ultima jumătate de secol.

Christian Chavagneux ne arată care au fost mecanismele unor fraude celebre din istorie și motivele pentru care au reușit inițiatorii lor, înainte de a spune povestea căderii acestora – la fel de spectaculoasă ca succesul pe care l-au avut.

Potrivit autorului, escrocul joacă un rol subversiv față de autoritățile dominante și de toți cei destul de puternici ca să facă regulile jocului în care ceilalți trebuie să se înscrie. El îi ia în colimator, îi jumulește de bani, îi ridiculizează. Aceasta contribuie cu siguranță la transformarea escrocilor, cu sau fără voia noastră, în personaje care ne fascinează și ne vor fascina încă multă vreme.

Expoziția tematică “Tattarescu – Studii de perspectivă”, la Palatul Suțu. Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu în perioada 8 iulie – 27 septembrie 2020.

În așteptarea redeschiderii Muzeului Memorial Gheorghe Tattarescu – în casa artistului din str. Domnița Anastasia, nr. 7, în sălile căreia va fi expusă pentru public opera majoră a pictorului Gheorghe Tattarescu (1820 – 1894) – și în proximitatea bicentenarului nașterii sale, Muzeul Municipiului București pregătește o expoziție de grafică „de nișă” a artistului, cu lucrări necunoscute sau foarte puțin cunoscute.

Atât publicul larg cât și cunoscătorii sunt invitați să exploreze un segment vizual inedit din biografia artistului, segment petrecut pe parcursul studiilor sale la Academia San Luca din Roma, Italia (1845 – 1851), unde și-a însușit pictura cu Natale Carta și Giovanni Silvagni, iar perspectiva cu Pietro Gagliardi.

Astfel, “Tattarescu – Studii de perspectivă” va pune la dispoziția vizitatorilor lucrări de grafică axate pe studiul perspectivei, schițe ce fac parte din laboratorul intim al artistului în demersul său de perfecționare, alături de câteva desene artistice în care se poate observa cu usurință felul în care maestrul se folosește de această știință – demers ilustrat în schițe/studii compoziționale ce stau la baza unor binecunoscute lucrări de pictură (“Țăranul de la Dunăre”, “Simeon și Levi”).

Premergătoare, așadar, picturii care l-a consacrat, aceste veritabile prelegeri de înțelegere a modului de construire și redare în plan bidimensional a obiectelor tridimensionale nu au fost menite unei expuneri publice. Rigoarea execuției, mărturiile olografe ce însoțesc schițele și, nu în ultimul rând, plasticitatea acestor planșe aparent strict tehnice, sunt, credem, în măsură să-și depășească natura de simple instrumente întru desăvârșirea pictorului Tattarescu.

Putem afirma că aceste desene au devenit, prin interesul lor istoric, lucrări de sine stătătoare și mărturii valoroase pentru valorificarea patrimoniului și cercetarea istoriei învățământului artistic instuționalizat din epocă.

Întors de la studii, mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, pe care o dezvoltă într-un stil personal, între academismul italian şi tradiţia iconografică post-bizantină, manieră care îl consacră ca cel mai important pictor muralist modern din țara noastră.

Pe de altă parte, caracterul patriotic al picturilor sale de șevalet din perioada Revoluției de la 1848 și impactul lor vizual asupra generațiilor următoare (“Renașterea României” sau “Portretul lui N. Bălcescu”), implicările socio-politice în demersul susținut, alături de Theodor Aman, pentru înființarea la București a Școlii de Belle-Arte și perioada de profesorat, întregesc cunoscutul portret al artistului la maturitate.

Prin expoziția “Tattarescu – Studii de perspectivă”, Muzeul Municipiului București completează acest portret și dezvăluie o parte din latura tânărului studios Gheorghe Tattarescu.