Manifest - F-SIDES - cover

F-SIDES – cineclubul care vrea să vadă mai multe filme făcute de femei în România

F-SIDES este primul cineclub românesc dedicat exclusiv filmelor făcute de femei și modurilor alternative de a privi și reprezenta feminități în cinematografie și societate. Având o frecvență bilunară, cineclubul va debuta pe 13 iulie la Spațiul M60 din București și va continua timp de 5 luni cu o serie de proiecții în grădinile de vară ale Bucureștiului.

Pornind de la film ca instrument de reprezentare și dialog, F-SIDES își propune să construiască o platformă online și offline și un spațiu sigur de discuție și educație. În cuvintele Ioanei Diaconu, cofondatoarea F-SIDES, “filmele caută să aducă în prim plan o perspectivă feminină și să fie un punct de pornire pentru subiecte precum sororitate, libertatea asupra propriului corp, educația fetelor, violența împotriva femeii, explorarea sexualității, maternitate sau comunicarea intergenerațională.”

Proiecțiile de film vor fi dublate de dezbateri care vor aprofunda tema lunară a cineclubului propunând subiecte de referință, discuție și acțiune împreună cu invitați speciali. “Vrem astfel să ne întoarcem mereu către realitatea și comunitatea din România, oferind o voce și un spațiu de expresie pentru experiențele cât mai multor femei”, a continuat Ioana Diaconu. “Cineclubul va căuta să ofere publicului un set de instrumente prin care să analizeze propriile experiențe și un spațiu în care acestea să fie împărtășite, inclusiv un newsletter lunar cu informații și resurse adiționale.”

Seria de evenimente F-SIDES va începe cu proiecția filmului The Holy Girl / La niña santa, o introducere curajoasă în tematica socializării de gen și a educației oferite fetelor. Al doilea lungmetraj regizat de Lucrecia Martel și parte din trilogia Salta, La niña santa / The Holy Girl urmărește întâmplările cotidiene prin care trec Amalia (María Alche) și mama ei, Helena (Mercedes Morán), de-a lungul unei săptămâni agitate, când hotelul în care locuiesc găzduiește o conferință medicală reunind zeci de specialiști. Fără a ști una de cealaltă, Amalia și Helena ajung să-l cunoască pe Dr. Jano (Carlos Belloso), care devine pentru câteva zile centrul de interes al acțiunilor lor, stârnind fie dileme de natură religioasă, fie pasiuni tăcute, consumate în conversație politicoasă sau în priviri furate pe culoarele clădirii. Pentru Amalia, apariția doctorului și tumultul de stări pe care i le provoacă devin testul suprem al credinței catolice, adolescenta asumându-și față de el o misiune divină – este felul ei de a pune în practică învățăturile scolastice abstracte, pline de tâlcuri nedeslușite.

Conform unei analize realizate de F-SIDES, 17.5% dintre filmele lansate în 2019 în cinematografele din România au fost regizate sau co-regizate de femei, ceea ce reflectă cifrele la nivel european și mondial. În ultimii 10 ani, 19% dintre producțiile românești din cinematografe au fost regizate sau co-regizate de femei. De asemenea, European Audiovisual Observatory, atrage atenția că la nivel european numai unul din cinci filme este regizat de o femeie.

Proiectul F-SIDES este construit în jurul conceptului ”female gaze”, un termen care provine din teoria de film feministă, reprezentând perspectiva privitorului de gen feminin. Acesta a apărut ca răspuns la termenul ”male gaze”, adus în atenția publică în 1975 de teoreticiana feministă de film Laura Mulvey, care spune că filmul Hollywoodian prezintă cu precădere perspectiva unui personaj sau regizor bărbat, în care personajul feminin îndeplinește o singură funcție, pe două nivele: obiect erotic pentru personajele din film și obiect erotic pentru spectator. Conceptul de ”female gaze” urmărește să redea autonomia și inițiativa privirii feminine și să o scoată din statutul de obiect al dorinței. Susținând această idee, lansarea Cineclubului F-SIDES este însoțită de un manifest dedicat conceptului female gaze și a necesității imperative a unei comunități care caută, discută, vede și dă publicului mai multe filme făcute de femei.

Afis-Structură-și-culoare-în-lumea-vie

Structură și culoare în lumea vie

În perioada 30.06 – 30.09.2020, la Muzeul de Istorie Naturală Sibiu – Sala Multimedia (Str. Cetăţii nr. 1), se va desfăşura expoziţia Structură și culoare în lumea vie. Curatori: Iulia-Maria Muntean, Dr. Ghizela Vonica, Ana-Maria Păpureanu, Dr. Nicolae Trif.

Natura a fost de-a lungul timpului cel mai perfect sistem care a funcționat bine fără intervenția omului. Odată cu dezvoltarea omenirii, a comerțului și industriei, mediul înconjurător a avut foarte mult de suferit. Din acest motiv, tot mai mulți specialiști au abordat și aplicat studiul sistemelor biologice în diverse ramuri ale societății moderne.

Expoziția ”Structură și culoare în lumea vie” aduce în prim plan sursa de inspiraţie pentru inventatori, artişti, ingineri şi arhitecţi, de-a lungul timpului. De la Leonardo Da Vinci, care a studiat zborul păsărilor pentru a-l aplica la o mașină de zburat, până la vopselele cu autocurățire inspirate de frunzele plantelor de nufăr, subiectele expoziției dezvăluie sursele din natură ale inspirației specialiștilor, aplicate în diverse domenii de dezvoltare.

Afis-Structură-și-culoare-în-lumea-vie

img

La mulţi ani, Margareta Pâslaru!

Pe vremea când muzica pop scotea aproape numai hituri şi nu produse de consum, multe din cele mai iubite melodii îi aparţineau ei, Margaretei Pâslaru. Modestă, carismatică, profesionistă desăvârşită, energică, generoasă, frumoasă, această doamnă continuă şi azi să ne surprindă, să ne fascineze şi să ne bucure. Un talent şi o tenacitate care îi explică longevitatea şi popularitatea. Îi admirăm forţa, vigoarea şi eleganţa. Iar azi, la aniversare, îi mulţumim pentru că, în lumea noastră atât de „complicată”, a rămas un reper moral, un model de implicare socială, un artist unic şi o inepuizabilă sursă de curaj şi inspiraţie. La mulţi ani!

la belle

TIFF 2020 începe cu o călătorie în timp – La Belle Époque

O călătorie în timp, nostalgică și plină de umor, deschide cea de-a 19-a ediție a Festivalului de Film Transilvania vineri, pe 31 iulie, când comedia romantică La Belle Époque/ Cei mai frumoși ani, cu Daniel Auteuil și Fanny Ardant, va da startul festivalului. Până pe 9 august, câteva dintre cele mai așteptate filme ale anului, premiate în festivaluri sau la Oscar, titluri controversate, comedii savuroase și povești inspirate din întâmplări reale vor rula seară de seară pe ecranul din Piața Unirii Open Air. Finalul va fi tot sub semnul istoriei, dar a celei personale: Delete History, o comedie trăsnită de Benoît Delépine și Gustave Kervern, pune față în față personaje trecute de vârsta a doua cu tehnologia care pare să le saboteze viețile.

Dacă ai avea șansa de a călători în timp, în ce moment din istorie ți-ai dori să te întorci? Protagonistul din La Belle Époque, jucat de starul francez Daniel Auteuil, alege să retrăiască ziua în care a cunoscut-o pe soția sa, interpretată de fermecătoarea Fanny Ardant. Distinsă în 2018 cu Trofeul Transilvania pentru întreaga carieră, celebra actriță franceză a obținut anul acesta trofeul César pentru interpretare cu rolul din comedia semnată de Nicolas Bedos. Un Westworld francez cu actori în loc de roboți, La Belle Époque, proiectat în premieră mondială la Cannes„ne ajută să ne reamintim adevăratele motive pentru care ne îndrăgostim’’, scrie Variety.

Tot o comedie franceză, una premiată cu Ursul de Argint la Berlin, va închide TIFF 2020 în Piața Unirii Open Air duminică, 9 august: Effacer l’historique/ Delete History, cel mai nou film de Benoît Delépine și Gustave Kervern, favoriți ai publicului la TIFF în trecut, cu Aaltra. Victimele internetului declară război giganților tehnologici în comedia savuroasă care surprinde efectele bulversante ale digitalizării asupra vieții cotidiene a celor trecuți de vârsta a doua. Trei vecini dintr-un oraș de provincie, fiecare sabotat în felul lui de o lume care te ia prin surprindere, sunt deciși să elibereze omenirea de sub dictatura digitală.

Îndelung discutate și foarte premiate, filmele prezentate în Piața Unirii din Cluj-Napoca vor transforma serile de august într-un spectacol cinematografic. La Dolce Vita al lui Federico Fellini, sub cerul din Cluj, va fi un moment de neratat pentru cinefili. În premieră vor rula Corpus Christi (r. Jan Komasa), propunerea Poloniei la Oscar, și comedia Military Wives, cu Kristin Scott Thomas, semnată de Peter Cattaneo, regizorul lui The Full MontyLes Traducteurs/ The Translators este un thriller cu hackeri și traducători de literatură – improbabilă alăturare, dar palpitant pusă în scenă de Régis Roinsard, cu Lambert Wilson, Olga Kurylenko și Riccardo Scamarcio. Nu va lipsi de la această ediție nici thriller-ul câștigător al Galei Oscar de anul acesta și al Palme d’Or la Cannes 2019, Parasite (r. Bong Joon Ho).

Filmele La Belle Époque, Parasite, Les Traducteurs sunt distribuite în România de Independența Film. Corpus Christi este distribuit de Bad Unicorn.

la belle

voluntar-50+_2

SFR face apel la voluntarii din categoria 50+

Festivalul SFR deschide un nou apel pentru voluntari, de această dată, pentru cei din categoria de vârstă 50+. Principalul scop al acestui apel este de a pune în dialog generațiile prin voluntariat, implicare și activitate de organizare.

Doritorii se pot înscrie la adresa artisong.iasi@gmail.com sau direct pe pagina de facebook a festivalului SFR. Înscrierea trebuie să conțină datele candidatului (nume, prenume, vârstă, telefon, adresă), o fotografie, dar și câteva rânduri prin care să motiveze dorința de a fi voluntar.

Perioada de înscrieri: 1 iulie – 10 august 2020.

“Am lansat acest apel tocmai pentru că ni se pare extrem de important să ne uităm la cei care au experiență de viață, dar care, poate nu au participat niciodată la asemenea evenimente ca voluntari. Cred că va fi foarte interesant să-i vedem în acțiune, să se bucure de întâlnirea cu invitații din lumea filmului și să facă voluntariat, cot la cot cu generația de 16+. Sperăm că totul va decurge bine în ceea ce ține de sănătatea publică, până în toamnă, și că vom putea să ne bucurăm împreună de ediția a 11-a”, precizează Andrei Giurgia, directorul SFR.

Ediția a 11-a a festivalului SFR se va desfășura în perioada 30 septembrie – 4 octombrie 2020, în mai multe locuri din Iași. Ediția îi este dedicată actorului și regizorului Horațiu Mălăele.

Cum te pregătești pentru SFR, până în septembrie?

Să îți reamintești filmele românești preferate și să fii pregătit să cunoști actorii și regizorii care ți-au marcat experiența de cinefil.

Să te gândești la ceea ce nu ai văzut și ai vrea să vezi pe marele ecran, cu discuții și întâlniri de neuitat.

Să respecți regulile de igienă și distanțare, astfel încât SFR, precum și alte evenimente, să fie organizate în siguranță.

De asemenea, poți fi la curent cu istoricul și ceea ce se pregătește pentru 2020, prin pagina de Facebook SFR, dar și prin www.festivalsfr.ro.

voluntar-50+_2

AFIS-ROMAN-VOICHI-PALAT-e1593597301119

Expoziția „Potențial și abis II” a artiștilor Mircea Roman și Florentina Voichi

Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași organizează, în perioada 1 – 31 iulie 2020, expoziția „Potențial și abis II”, semnată de sculptorul Mircea Roman și pictorița Florentina Voichi.

Astfel, în spațiul expozițional vor fi reunite 7 sculpturi monumentale care tratează teme biblice precum: „Adam și Eva”, „Pieta”, „Caen și Abel”, „El și Ea”, care vor dialoga, în plan artistic, cu 9 picturi, de asemenea, de mari dimensiuni, dintre care menționăm: „Ridicarea maximului vizibil”, „Capitelul”, „Autoportret”, „Orfeu și Euridice”, „Cosița lui Leonardo”.

După cum nota criticul de artă Maria Bilașevschi, creația Florentinei Voichi „realizează un periplu introspectiv, al legăturilor ce există între atomi, frunze de iarbă, ființe, nori și cosmos, în care tot ce se unește poartă pecetea unei solemnități de substanță”, în timp ce Mircea Roman este „lucid în esențializarea expresivității și a dramatismului lăuntric al personajelor sale, trăind dinamic prin volumul și suprafața colorată a sculpturilor sale”.

Mircea Roman a absolvit Școala de Arte din Baia Mare în 1977, iar în 1984 a urmat cursurile Academiei de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj. A participat la numeroase expoziții personale și de grup, saloane de artă naționale și internaționale. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și Președintele Filialei de Sculptură. În 1988 a câștigat premiul „Atelier 35″, pentru sculptură, în 1992, i-a fost decernat Marele Premiu al Trienalei de la Osaka, cel mai mare premiu de acest fel din lume, iar în 1993 și 1994 premiul “Delphine Studio” din Londra. Drept apreciere a creației sale, sculptorul Mircea Roman a primit, în anul 2000, Ordinul Serviciul Credincios în Grad de Ofițer, iar în 2008 a câștigat Medalia de Aur a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova.

Născută la Craiova în 1953, Florentina Voichi a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în 1977. Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1991. A organizat expoziții personale la Craiova și București în 1987, 1990, 1996, iar în perioada 2012-2019 a expus la Bistrița, Târgu-Jiu, Bacău, București și Craiova.

Curatorii expoziției sunt Valentina Druțu și Vlad Nedelcu.

AFIS-ROMAN-VOICHI-PALAT-e1593597301119

2-steriadi-jean-alexandru-venetia-ulei-pe-carton-485x65-cm_1

19 muzee prezintă viziunea artiştilor români din secolul XX asupra orașului lagunar

Complementar proiectului „Venezia vista dai grandi pittori romeni/Veneția văzută de marii pictori români“, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția lansează miercuri, 1 iulie 2020, în mediul virtual, expoziția „Veneţia şi laguna veneţiană în viziunea artiştilor români ai secolului XX“. Imaginile vor fi prezentate paginile Facebook și Instagram ale reprezentanței ICR la Veneția.

Desfășurat în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2020,  în parteneriat cu 19 muzee din țară, cu colaborarea Societăţii Colecţionarilor de Artă din România, proiectul prezintă viziunea artiştilor români din secolul XX asupra Veneţiei şi a lagunei sale, surse de inspirație pentru numeroşi pictori din întreaga lume. Fiecare lucrare este însoţită de o scurtă fişă în limba italiană, ce cuprinde date biografice ale autorului şi descrierea operei.

Vor fi expuse online lucrări aflate în custodia a 19 instituții muzeale: Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal «Iulian Antonescu» din Bacău, Muzeul «Vasile Pârvan» din Bârlad, Muzeul de Artă din Braşov, Muzeul Brăilei «Carol I», Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Municipiului Bucureşti – Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, Muzeul Judeţean Ialomiţa, Muzeul Judeţean Mureş, Complexul Naţional Muzeal «Curtea Domnească» din Târgovişte, Muzeul de Artă al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, Muzeul Judeţean de Artă Prahova «Ion Ionescu Quintus», Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă Timişoara, Muzeul de Artă al Institutului de Cercetări Eco–Muzeale «Gavrilă Simion» din Tulcea, Muzeul Judeţean «Ştefan cel Mare» din Vaslui, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, precum și din colecții private.

Inaugurarea Bienalei Internaţionale de Artă, în anul 1895, a transformat Veneţia nu doar într-o sursă de inspiraţie pentru artişti, ci şi în cel mai important centru internaţional de promovare a artelor vizuale, într-un pol de iradiere a curentelor artistice. Artişti reputaţi ca Pierre Auguste Renoir (1841–1919), Claude Monet (1840–1926), John Singer Sargent (1856–1925), Anders Zorn (1860–1920), Paul Signac (1863–1935), Vasili Kandinski (1866–1944), Oskar Kokoschka (1886–1980) şi alţii au surprins în lucrările lor farmecul, frumuseţea şi magnetismul Veneţiei.

La rândul lor, pictorii români au găsit la Veneţia sursa ideală de inspiraţie pentru o peisagistică de o policromie exuberantă, de factură impresionistă şi neoimpresionistă. Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Constantin Artachino (1870–1954), Jean Alexandru Steriadi (1880–1956), Eustaţiu Stoenescu (1884–1957), Nicolae Dărăscu (1883–1959), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886–1975), Corneliu Baba (1906–1997) sunt doar câţiva dintre artiştii români care s-au aplecat asupra temelor «veneţiene» în creaţia lor artistică. Alături de aceştia, numeroşi alţi pictori români – Elena Popea (1879–1941), Vasile Popescu (1894–1944), Ştefan Popescu (1872–1948), Gustav Sámuel Kollár (1879–1970), Marius Bunescu (1881–1971), Eugen Ispir (1909–1974), Octav Angheluţă (1904–1979), Adam Bălţatu (1889–1979), Aurel Bordenache (1902–1987), Dem Iordache (1905–1982), Ioan Sima (1898–1985), Brăduţ Covaliu (1924–1991), Vasile Dobrian (1912–1999), Constantin Piliuţă (1929–2003), Virgil Demetrescu–Duval (1930–2005), etc. – au dedicat oraşului lagunar lucrări definitorii pentru stilul operei lor.

Arhitectura renascentistă, cu palatele somptuoase şi edificiile de cult impunătoare, canalele veneţiene reflectând lumina răsăritului, ambarcaţiunile străbătând apele lagunei, adică poezia peisajului veneţian, au inspirat multe dintre lucrările în plein air ale artiştilor români. La farmecul Veneţiei, ce a atras numeroşi artişti de pretutindeni, oraşul fiind înfăţişat în lucrări realizate de toate şcolile de pictură europene din secolul XX, contribuie simbioza dintre apă şi pământ, canalele lagunei, pe care alunecă gondolele, străzile înguste şi animate străjuite de edificii cu o istorie seculară, pieţele luminoase ce adună mulţimi zgomotoase sau monumentele arhitectonice, în care Serenissima domina mările şi inspira prin opulenţă şi rafinament curţile regale şi princiare ale Europei.

Gumera_Credit foto_Sorin Florea

„La Gomera” , marele câștigător la Gala Premiilor Gopo 2020

Luni, 29 iunie, la Verde Stop Arena, a avut loc cea de-a 14-a ediție a Galei Premiiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România. „La Gomera” este marele câștigător al trofeului Gopo pentru Cel mai bun film.

Amânată cu trei luni în contextul măsurilor de restricție, siguranță și prevenție adoptate de autorități în această primăvară, prima ediție a Galei Premiilor Gopo desfășurată în aer liber a reunit aproximativ 500 de invitați, actori și cineaști, profesioniști ai industriei cinematografice și jurnaliști, precum și vedete de televiziune. Actorul Alex Bogdan a fost pentru al cincilea an consecutiv amfitrionul ceremoniei de decernare a premiilor, în timp ce vedeta PRO TV Amalia Enache a prezentat momentele speciale de pe covorul roșu.

Corneliu Porumboiu, Cătălin Mitulescu, Adina Pintilie, Dan Chişu, Dorina Lazăr, Adela Mărculescu, Daniela Nane, Magda Catone, Dorotheea Petre, George Ivașcu, Andreea Esca, Dan Bordeianu, Ana Ciontea, Mihai Călin, Diana Cavallioti, Adrian Păduraru, Alex Potocean, Andrei Crăciun, George Piștereanu, Aida Economu, Daniela Nane, Marius Manole, Cosmina Stratan, Șerban Pavlu, Ana Ularu, Ilona Brezoianu, István Téglás, Dana Rogoz și Pavel Bartoș sunt doar câțiva dintre invitații care au participat la Gala Premiilor Gopo.

Filmul „La Gomera”, scris și regizat de Corneliu Porumboiu și produs de Marcela Ursu și Patricia Poienaru (42 Km Film) și-a adjudecat 9 trofee din cele 13 nominalizări, pentru Cel mai bun film, Cea mai bună regie – premiu oferit de Banca Transilvania, Cel mai bun scenariu – Premiu oferit de Dacin Sara, Cel mai bun montaj – Roxana Szel, Cea mai bună imagine – Tudor Mircea RSC, Cel mai bun actor într-un rol secundar – István Téglás, Cea mai bună actriță într-un rol secundar – Rodica Lazăr, Cel mai bun sunet – Andre Rigaut, Sophie Chiabaut, Niklas Skarp și Christian Holm, Cele mai bune decoruri – Simona Pădurețu.

Premiul pentru Cea mai bună actriță într-un rol principal, oferit de Aqua Carpatica, i-a revenit actriței Judith State pentru rolul Dana din filmul „Monștri.”.

Pentru rolul Vali din filmul „Arest”, Iulian Postelnicu a câștigat premiul Gopo pentru Cel mai bun actor într-un rol principal, oferit de Mercedes-Benz.

Premiul pentru Cele mai bune costume, oferit de Cellini, a fost adjudecat de Ana Ioneci și Claudia Bunea pentru filmul „Maria, Regina României”.

„Distanța dintre mine și mine” (regia Dana Bunescu, Mona Nicoară, produs de: Hi Film Productions, producători: Ada Solomon, Mona Nicoară, Diana Paroiu, Alexandru Solomon) a câștigat premiul pentru Cel mai bun film documentar, oferit de Enel România.
„El iubește ochii mei” (regia Enxhi Rista, producător: Viktoria Janssen, Lisa Wischer, Enxhi Rista) a fost desemnat drept Cel mai bun scurtmetraj de documentar, iar premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune a fost câștigat de „Havana Cuba” (regia Andrei Huțuleac).

Actrița Cătălina Mihai, protagonista filmului „Heidi” (regia Cătălin Mitulescu), a primit trofeul Tânără Speranță.

La categoria Cel mai bun film european, voturile profesioniștilor din cinematografie și ale criticilor de film au mers către „Dolor y gloria/ Durere și glorie”, regia: Pedro Almodóvar, distribuit de Independența Film.

Premiul Publicului acordat producțiilor autohtone cu cel mai mare succes la box-office în 2019, a fost anul acesta adjudecat de „Oh, Ramona!” (256.115 spectatori și încasări de 5.016.367 de lei) și „5Gang: Un altfel de Crăciun” (167.025 de spectatori și încasări de 3.162.478 lei).

Momente memorabile pe covorul roșu, dar și în cadrul Galei, au fost prilejuite de prezența actorilor Adela Mărculescu, omagiată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate, oferit de Apa Nova, și Virgil Andriescu, omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, oferit de Primăria Capitalei prin ARCUB. Două premii speciale pentru carierele lor deopotrivă excepționale și îndelungate au fost acordate scriitorului Radu Cosașu și monteuzei Cristina Ionescu.

Momentele muzicale ale serii au fost susținute de Tomma Alistar și The Mono Jacks (Doru Trăscău și Andrei Zamfir.

Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală

Teatrul Nottara deschide stagiunea estivală

Teatrul Nottara revine în fața publicului cu o stagiune estivală, care se va desfășura pe mai multe scene în aer liber, unde spectatorii se vor putea reîntâlni cu câteva dintre cele mai îndrăgite spectacole din repertoriul nostru.

Thailanda, Praf de stele, Despre olteni cu dragoste, Repetiția vieții mele, Oglinda neagră, Citadela și Aici nu-i de joacă se vor juca în această vară în mai multe spații special amenajate pentru a primi publicul în condiții de siguranță: Teatrul de Vară din Herăstrău, Curtea de Onoare a Muzeului Național de Artă al României, Terasa Teatrului Țăndărică, curtea TVR, în cadrul proiectului Teatru în TVR.

Spectacolul Citadela, o producție a Doctor’s Studio se va juca pe Terasa de la Teatrul Țăndărică. Următoarele reprezentații sunt programate pe 9, 16 și 23 iulie. Instalația audio-vizuală Citadela are ca punct de pornire monodrama Grounded de George Brant şi este interpretată de Isabela Neamțu și regizată de Ligia Ciornei. Citadela extinde povestea războiului tehnologic din Grounded şi documentează conflictele purtate pe calea aerului, întorcându-se în trecut pentru a omagia curajul primelor femei pilot din România. Care sunt lucrurile cu care trebuie să se confrunte o femeie într-un sistem aproape exclusiv masculin și care sunt lucrurile la care ea este nevoită să renunțe pentru a putea fi în prima linie, iată doar câteva dintre întrebările pe care le ridică Citadela.

Programul verii va continua cu spectacolul Thailanda de Dimitris Kechaidis și Eleni Chaviara, regia Alexandru Jitea, o comedie spumoasă cu trei femei în pragul unei crize de nervi, care discută despre iubire și, mai ales, despre bărbații din viața lor și se pregătesc să pornească într-o călătorie în Thailanda, pentru a se elibera și a-și deschide un nou drum în viață.

Apoi, veți fi invitați să vă priviți în…. Oglinda neagră, alături de Cristina Juncu, Crenguța Hariton, Mihaela Subțirică, Vlad Bălan, Rareș Andrici într-un spectacol-concert care vă va purta prin lumea lui Caragiale.

Spectacolul Praf de stele  de Norm Foster, în regia lui Lucian Sabados, vă propune reîntâlnirea cu o poveste tulburătoare, o comedie romantică delicioasă, în care un bărbat și trei femei discută despre sex, dragoste, viaţă şi moarte, cu mult umor şi… câteva lacrimi.

Despre olteni, cu dragoste după Marin Sorescu, scenariul și regia Constantin Fugașin, vă va purta cu mult umor în trecut, în Bulzeștiul lui Marin Sorescu, unde veți trăi în timp real poveștile pe care le-au trăit personajele din satul natal al lui Sorescu. Veți fi martori activi la lumea aceea uitată, pierdută, dar atât de autentică și frumoasă.

Repetiția vieții mele de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia Alexandru Jitea, vă va prilejui întâlnirea emoționantă cu o mare actriță: Anda Caropol. Prinsă printre amintiri și visând nostalgică la gloria de altădată, Nina urcă pe scenă pentru a-și repeta monologul neterminat. Dar autorii moderni nu mai produc texte pe măsura celor clasice, ei doar experimentează, spre disperarea actriței ce-și așteaptă ieșirea – încă nescrisă – din scenă. Înconjurată de oamenii din teatru, care i-au fost alături o viață întreagă, Nina își rostește monologul, îl construiește, adaugă piesă cu piesă, pășind pe scenă și prin propria viață ca pe marginea unei prăpăstii.

Spectacolul Aici nu-i de joacă de Catrinel Dumitrescu vă propune o superbă întâlnire cu două dintre cele mai iubite actrițe ale Teatrului Nottara. Catrinel Dumitrescu și Victoria Cociaș vă invită într-o poveste dulce-amară, în noaptea unui început de an, când totul pare perfect, dar un accident banal „sparge” liniștea, iar neprevăzutul le inundă casa și viața.  

Toate evenimentele se vor desfășura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecție împotriva COVID-19.

muzeul cinegetic

Muzeul Cinegetic „August von Spiess” din Sibiu s-a redeschis

Incepând de la 1 iulie, s-e redeschis Muzeul Cinegetic „August von Spiess” (Str. Școala de Înot, Nr. 4) din Sibiu.

Muzeul Cinegetic poartă numele uneia dintre personalităţile importante ale oraşului Sibiu la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea: colonelului August von Spiess, vânător al Casei Regale a României în timpul regelui Ferdinand I.

Deschis în anul 1966, muzeul a fost primul cu acest profil la nivel naţional, fiind găzduit în reşedinţa Von Spiess, donată de fiicele colonelului în acest scop.

Colecţia cuprinde un număr de aproximativ 1600 piese. Alături de expozitia dedicate colonelului Spiess, vizitatorii pot vedea si expozitia dedicate lui Ionel Pop.

Expoziția prezintă obiecte personale, trofee, manuscrise sau vestigii ale Văii Frumoasei, ce au aparținut lui Ionel Pop sau în legătură cu acesta și locurile pe care le-a colindat de-a lungul vieții sale.

Proiectul expozițional a fost realizat printr-un parteneriat între Muzeul Național Brukenthal și colecționarul sibian Alexandru Bârsan, care a pus la dispoziție obiectele din cadrul expoziției și a sprijinit amenajarea sălii, ne-a declarat Alexandru Chituță, șef secție Marketing.

Fest Sibiu

Cea de-a șasea ediție a proiectului Teatrul din Cartier aduce 12 evenimente la Sibiu și în împrejurimi

Multașteptatul proiect Teatrul din Cartier al Asociației BIS Teatru, ajuns la cea de-a șasea ediție, se va desfășura în perioada 2- 31 iulie 2020 în trei cartiere din Sibiu (Țiglari, Trei Stejari, Gușterița) și la Sibiel, toate spectacolele programate fiind în aer liber. Sub motto-ul „Distanțare fizică – Solidaritate & Comuniune Socialăˮ organizatorii au pregătit anul acesta 12 evenimente (concerte, ateliere, spectacole pentru copii și adulți), ce vor face deliciul serilor de vară.

Două producții noi vor deschide și respectiv, vor închide proiectul. Deschiderea oficială, programată pentru 5 iulie, de la ora 19:30 la Grădina BIS Teatru, aduce spectacolul umoristic „Doi moldoveni în Ardealˮ, în interpretarea lui Dumitru Stegărescu și Alin Turcu. Evenimentul va fi precedat în 2 și 3 iulie de ateliere comunitare, unde deja locurile sunt ocupate. În cadrul acestora, voluntarii vor dezbate probleme legate de sensul teatrului în vremea pandemiei și de măsurile de distanțare socială necesare bunei desfășurări a spectacolelor.

Grădina BIS va găzdui de asemenea pe 9 iulie, de la ora 20:00, un show muzical marca Lipicioșii, care va vorbi despre izolarea singurului locatar al Planetei Roz- Bombon. Cei mici sunt așteptați marți, 14 iulie, de la ora ora 18:00, în curtea Pensiunii Casa Bunicilor la Sibiel, la „Povești africane cu Shama Leah & Dada Loveˮ, un spectacol interactiv și educativ, recomandat copiilor între 4 și 10 ani. Peripețiile unei fetițe ce nu-și ascultă mama și se lasă păcălită de un cimpanzeu rău intenționat sunt relatate în română, engleză și ugandeză, fiind însă perfect inteligibile pentru cei mici.

Unul dintre spațiile neconvenționale care va fi găzda a două spectacole în această ediție a proiectului este Șura Culturală Gușterița, un loc în curtea Parohiei Ortodoxe, pe care aceasta împreună cu Asociația Dia.Logos și Asociația Dono își propune să îl dea în folosința comunității, prin organizarea de cursuri pentru copii, de seri culturale pentru adulți și de evenimente care să educe, să creeze coeziune, să sprijine categoriile defavorizate. Aici BIS Teatru va prezenta pe 24 iulie, de la ora 19:00 spectacolul „Doi moldoveni în Ardealˮ iar pe 26 iulie, ora 17:00 „Povești africane cu Shama Leah & Dada Loveˮ.

În încheierea proiectului, pe 30 și 31 iulie, de la ora 19:00, în Cartierul Trei Stejari, la Grădina BIS Teatru va fi prezentată o nouă producție teatral-muzicală destinată atât celor mici cât și celor mari, inspirată din basmul Fraților Grimm, „Muzicanţii din Bremenˮ. Spectacolul pus în scenă de regizorul Bogdan Sărătean, pe o muzică originală semnată de Claudiu Fălămaș, cu măști realizate de Ioana Aida Lungu, spune povestea a patru animale (un măgar, un câine, o pisică şi un cocoş) intrate în disgrația stăpânilor lor datorită vârstei înaintate pe care o au și a reducerii capacității lor de muncă. În ciuda diferențelor dintre ele, toate aceste personaje marginalizate își unesc forțele, creând o trupă comico-muzicală ce va cuceri spectatorii. Împreună devin mai putenici, transmițând un mesaj cu profund impact social.

Cinevara

Filme rare din patrimoniul mondial restaurate de Martin Scorsese și Film Foundation se văd la CINEVARA

Fundația9 anunță cea de-a doua ediție CINEVARA, programul proiecțiilor de film în aer liber ce vor avea loc pe toată durata verii (9 iulie – 3 septembrie) în grădina Rezidenței BRD Scena9 din cartierul Icoanei (I.L.Caragiale 32).

Ediția din acest an este una cu totul specială, fiind realizată în parteneriat cu Film Foundation, organizație înființată de celebrul regizor Martin Scorsese cu scopul de a recupera și de a conserva patrimoniul cinematografic mondial.

Din board-ul fundației fac parte nume mari de regizori premiați și recunoscuți în toata lumea ca Alexander Payne, Christopher Nolan, Ang Lee, Kathryn Bigelow, Guillermo del Toro, George Lucas, Paul Thomas Anderson, Sofia Coppola, Steven Spielberg, Spike Lee sau Wes Anderson care, alături de Martin Scorsese, educă noile generații de cineaști și public în spiritul protejării patrimoniului cultural.

În 2020, Film Foundation împlinește 30 de ani de activitate, iar Fundația9 este onorată să dedice această ediție a CINEVARA eforturilor considerabile pe care organizația americană le-a inițiat în toți acești ani pentru a restaura peste 850 de filme din întreaga lume.

Pentru al doilea an consecutiv, selecția filmelor CINEVARA este semnată de către Richard Peña, profesor la School of The Arts, Columbia University și fost director de programe la Film Society of Lincoln Center din New York, Statele Unite ale Americii.

Programul CINEVARA 2020 este dedicat diversității culturale și problemelor sociale cu care lumea s-a confruntat de-a lungul timpului, cum ar fi condiția refugiaților senegalezi în anii ’60 ori sacrificiile pe care o fiică trebuie să le facă pentru a-și întreține familia emigrată din Pakistan.

Proiecțiile vor avea loc în fiecare joi, timp de nouă săptămâni, începând cu ora 21.00, cu respectarea tuturor normelor igienico-sanitare impuse de lege. În acest context, vor fi disponibile 30 de locuri pentru fiecare proiecție. Accesul se va face pe bază de bilet, ce poate fi cumpărat pe platforma EventBook.

Filmele vor fi proiectate după cum urmează:

9 iulie – Amintiri despre subdezvoltare (1968), regia Tomás Gutiérrez Alea

16 iulie – Black Girl (1966), regia Ousmane Sembène

23 iulie – Insiang (1976), regia Lino Brocka

30 iulie – Vara secetoasă (1963), regia Metin Erksan

6 august – Servitoarea (1960), regia Kim Ki-young

13 august – Mumia (1969), regia Shadi Abdel Salam

20 august – Culoarea rodiei (1968), regia Sergei Parajanov

27 august – Touki Bouki (1973), regia Djibril Diop Mambéty

3 septembrie – Poveste din Taipei (1985), regia Edward Yang