Actorii Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii se întorc pe platourile de filmare. Acțiune! Motor! pentru debutul în lungmetraj al regizorului Ștefan Constantinescu.

Lungmetrajul de debut „OM – CÂINE”, semnat de regizorul Ștefan Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache și Ofelia Popii în rolurile principale, a intrat în producție săptămâna aceasta.

„OM – CÂINE” este o poveste despre dragoste și exil, scrisă de Andrei Epure, Ștefan Constantinescu și Jörgen Andersson, structurată sub forma unui film noir, în care se întrepătrund senzațiile de paranoia, alienare, umorul absurd dar și sentimentul unei iminente catastrofe.

Acțiunea filmului are loc în apogeul crizei sanitare provocată de coronavirus când personajul principal, Doru decide să revină în România, abandonându-și locul de muncă din Suedia. Susține că trebuie să asiste la botezul fiului celui mai bun prieten, dar în realitate are un alt plan. Alături de câinele mamei lui, Doru urmărește să își confirme bănuielile legate de infidelitatea soției. Timpul este scurt, Europa se pregătește să își închidă granițele, iar superiorii îi cer să se întoarcă de urgență în Suedia.

Din distribuție mai fac parte printre alții actorii Ana Ciontea, Voica Oltean, Liviu Pintileasa și Cosmina Stratan, iar filmările se vor desfășura până la mijlocul lunii septembrie în locații din România și Suedia.

Filmul are imaginea semnată de Alexandru Solomon, montajul Cătălin Cristuțiu, Alexandra Alma Ungureanu se ocupă de scenografie și costume, machiajul Petya Simeonova, inginer de sunet este Boris Trayanov. Producătorii sunt Ada Solomon și Diana Păroiu iar co-producători: Rossitsa Valkanova, Jörgen Andersson, Nina Frese, Peter Possne.

„OM – CÂINE” este o producție microFILM (România), KLAS Film (Bulgaria), Doppelganger (Suedia), Pandora Film (Germania), în asociere cu nomada.solo și Visual Walkabout și în co-producție cu: HiFilm Productions, Film i Väst, Shoot&Post, Auditory.

Ştefan Constantinescu este un regizor și artist român, stabilit la Stockholm. Acesta lucrează cu o multitudine de medii, printre care film, fotografie, cărți și pictură. A regizat mai multe scurtmetraje, printre care „Troleibuzul 92” (2009), prezentat la Bienala de la Veneția,  „Family Dinner/ Cină în familie” (2012), selectat în Semaine de la Critique de la Cannes și „6 Big Fish/6 pești mari” (2013), a cărui premieră a avut loc în cadrul competiției Pardi di Domani – Festivalul Internațional de Film de la Locarno. Documentarul său, „Dacia, dragostea mea” (2009), a participat la numeroase festivaluri internaționale (IDFA, Jihlava, Montreal) și a primit Premiul Juriului în cadrul Documenta Madrid. În prezent, lucrează împreună cu Corina Ilea la cartea de artist “Noah’s Ark – An Improbable Space Survival Kit”.

OWR #13: în sfârșit se întâmplă!

Eforturile din ultimele luni ale întregii echipe One World Romania și ale partenerilor festivalului sunt încununate de faptul că putem să vă anunțăm că ediția a treisprezecea va avea loc, în ciuda condițiilor excepționale, atât fizic cât și online, între 21 și 30 august.

În centrul acesteia se va afla Omul fără o identitate clară în mentalul majorității, în același timp urban și rural – pe scurt, străinul, minoritarul, marginea, periferia și tot ceea ce nu e inclus în acea majoritate. El poate fi asociat, în funcție de context, la fel de bine cu o persoană de etnie romă, cu o persoană homosexuală, cu o persoană săracă sau cu un refugiat sau imigrant. Cea mai mare parte a filmelor din program vor fi proiectate într-una din cele șase locații în aer liber: Verde Stop Arena, Cinema Elvire Popesco, Contego – The Coffee Factory, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București, Cinema Muzeul Țăranului și Mercato Kultur. Proiecțiile vor avea loc doar seara, concomitent în toate spațiile.

Filmele din competiție, care vor oferi o panoramă a cinema-ului documentar actual în ce are el mai ambițios din punct de vedere conceptual și formal și care vor fi pentru prima oară evaluate de un juriu format din specialiști români și internaționali, se vor vedea seară de seară la Contego – The Coffee Factory. Această locație va fi de asemenea nucleul ediției cu numărul treisprezece, căci acolo ne vom întâlni zilnic la o cafea cu invitații festivalului.

Secțiunea principală a ediției de anul acesta a festivalului, intitulată „Habar n-ai tu cât te iubesc” va fi dedicată minorității rome, cu ocazia unui moment simbolic în istoria mentalităților în societatea românească: în sfârșit, după mai bine de un secol și jumătate de la desființarea robiei, cei care și-au eliberat mintea de stigmata față de romi i-au depășit ca pondere pe cei care încă nu îi acceptă ca egali în societate. Cele douăsprezece filme vor fi proiectate la Verde Stop Arena, iar fiecare seară se va încheia cu un eveniment special aflat în relație cu tema centrală.

Toate evenimentele din cadrul festivalului se vor derula în conformitate cu normele sanitare impuse de autorități, care vor fi obligatorii atât pentru spectatori cât și pentru echipă, în vederea protejării sănătății tuturor.

În paralel, toate filmele vor fi de asemenea disponibile online pe site-ul festivalului și pe platforma Eventbook pe toată durata festivalului.

Ediţia din acest an a Sibiu Jazz Festival, programată în luna august, va avea şi o componentă rock

Organizatorii Sibiu Jazz Festival (SJF) au anunţat că ediţia din acest an, care se va desfăşura în perioada 21-23 august, va avea şi o componentă rock.

Sibiu Jazz Festival, o experienţă muzicală unică, vine cu o surpriză pentru publicul român şi internaţional. Sibiu Jazz Festival îşi continuă tradiţia pe scena muzicală din România cu o inovaţie la nivel de repertoriu şi expresivitate artistică. Pe lângă eleganţa şi ritmicitatea jazzului clasic, festivalul are anul acesta o componentă inedită de rock care se îmbină perfect pe scenă, oferind nu doar o experienţă artistică cu totul neobişnuită, ci şi o alternativă de a pune în comun oamenii, antrenându-le energiile, live şi online, prin vocaţia universală a muzicii cu respectarea regulilor impuse de virusul COVID19.

Publicul român este aşteptat la sfârşitul penultimei săptămâni din august, respectiv pe 21, 22 şi 23, să se învioreze la Sibiu alături de mari artişti ai scenei naţionale care ne vor pune sufletul în mişcare prin muzica lor extrem de bogată şi creatoare. Pe parcursul celor trei zile de festival vom simţi viaţa în ritmuri antrenante alături de Paolo Profeti ArtHitElectronic – Swing Project, Firma – Commissioned Jazz-Rock Project (proiect creat special pentru SJF), Viţa de Vie – Acoustic Jazz-Rock Project, Berti Barbera şi mulţi alţii.

Potrivit organizatorilor, Sibiu Jazz Festival este un eveniment cultural major, de importanta naţională şi internaţională, având în vedere longevitatea, consecvenţa şi numărul impresionant de celebrităţi ale genului, care îl onoreaza cu prezenţă.

Pe plan mondial sunt rare festivalurile de gen, care se pot mândri cu o istorie de aproape cinci decenii, când însăşi existenţa acestui gen muzical abia depăşeşte un secol. Biografia festivalului se pliază perfect pe istoria mondială a jazzului care reprezintă o minunată poveste a libertăţii creatoare a omului. Astfel, la începutul anilor 70 au loc la Ploişsti primele trei ediţii ale Festivalului Naţional de Jazz. Din motive de „poluare ideologică”, festivalul este mutat la Sibiu, în anul 1974, bucurându-se de respect şi susţinere, până şi din partea oficialităţilor politice comuniste, fiind organizat de echipa dedicată a Jazz Club Sibiu, cel mai puternic club de jazz din ţară la vremea respectivă. În 1977, Festivalul devine internaţional, prin participarea unui grup de muzicieni din Cehoslovacia. În anul 2005, Sibiu Jazz Festival este recunoscut drept cel mai important eveniment de gen din România, devenind membru cu drepturi depline în cea mai importantă reţea de festivaluri şi promotori de jazz din Europa: Europe Jazz Network.

SJF este singurul festival de jazz din România inclus în programul internaţional de promovare a turismului cultural, care a fost lansat pe piaţa europeană în perioada 2018-2020: Jazz Across Europe.

Programul complet al festivalului poate fi vizionat la adresa https://sibiujazz.eu/.

Horia Bernea: de la grădină la iconostas (12 august – 15 septembrie 2020)

Asociația Eleon din Alba Iulia, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă la Sala „Irina Nicolau”, să vizitaţi expoziția Horia Bernea: de la grădină la iconostas. Expoziția comemorează 20 de ani de la moartea artistului.

De la grădină la iconostas, Horia Bernea, așa cum el însuși afirma, a căutat dialogul, colaborarea cu Dumnezeu. După ce a parcurs o etapă conceptualistă, abstractă, Horia Bernea s-a întors gradual spre arta figurativă, măsurându-și forțele, uriașe, cu „supunerea la dat”. A abordat genuri și teme consacrate, și-a impus sieși limite în pictură și a perseverat în a se apropia de resorturile ultime ale lumii ce ne înconjoară, cu instrumentele unui pictor care nu a negat nici arta contemporană, nici tradiția. Înnoirea neîncetată a căutării l-a situat permanent în preajma tainei acestei lumi. A considerat arta nu un scop în sine, ci un ajutor în supraviețuirea spirituală, iar împărtășirea bucuriilor pe care le-a trăit în drumul său către adevăr a numit-o mărturisire.

Efortul său integrator în plan artistic a stat sub semnul crucii, pe care a recunoscut-o, cu neîncetată uimire, în toate. Prin expoziția „Crucea”, a marcat înființarea Muzeului Țăranului Român, punând în lumină credința creștină ca fundament al civilizației satului românesc și importanța crucii ca reper în contemporaneitate. Cu delicatețe, ascuțit discernământ și gust desăvârșit, a așezat și expoziția permanentă a Muzeului, în care a aprins, ca o flacără pâlpâitoare, așa cum și-a dorit, amintirea spiritualității țăranului român. Muzeologia, ca și pictura lui Horia Bernea, s-a dorit a fi o lucrare teandrică, ce invită, nu obligă, la împărtășirea bucuriei pe drumul cunoașterii.

Expoziția este organizată de Asociația Eleon din Alba Iulia, cu sprijinul Muzeului Național al Țăranului Român și în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană. Majoritatea lucrărilor au fost puse la dispoziție prin bunăvoința colecționarilor dr. Sorin Costina, Daniel și Roxana Ghiuruțan și Doina și Constantin Xifta.

Expoziția va face parte din evenimentul Zilele Muzeului Țăranului care, anul acesta, va avea loc în perioada 10 – 20 septembrie 2020.

De ce ne rabdă Pământul? Expoziție – argument la Muzeul Antipa

Expoziția „De ce ne rabdă Pământul?” propune vizitatorilor Muzeului Național de Istoria Naturală Grigore Antipa o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care și-au lăsat amprenta în știința, economia și arta universală: Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen. Expoziția recuperează, în mod inedit, concepte și viziuni originale dezvoltate de cei trei, a căror intuiție în ceea ce privește dezvoltarea durabilă îi plasează (chiar și) astăzi în avangardă.

Expoziția este deschisă în perioada 6 august – 30 septembrie 2020. Vizitatorii vor putea explora, cu sprijinul dioramelor artistice dedicate celor trei personalități, modul în care cultura tradițională informează și clădește noțiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.

Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”. Opera de o viață a celor trei a generat, în ultima sută de ani, valoroase puncte de plecare pentru noi priorități ale lumii actuale, de la economia ecologică sau economia circulară la preocuparea pentru epuizarea resurselor. Trecerea la un trai în armonie cu Planeta presupune înțelegerea și asumarea principiilor dezvoltării unei societăți durabile, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.

„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puțin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” și a fost un pionier în muzeologie, a fost și un experimentat antropolog practician și bioeconomist. Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician și economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – științific, deși este considerat, astăzi, unul dintre părinții conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global. De la Brâncuși ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura și materia.

Toți trei au acordat prioritate naturii și au analizat în mod original relația om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziție, este unul influențat de o întrebare extrem de actuală Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înțelept?” spune curatorul Teodor Frolu.

Demersul evidențiază primordialitatea gândirii românești în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul. Altfel spus, conceptele despre dezvoltarea durabilă nu sunt doar „de import”, ci contribuția României poate fi demonstrată, iar această expoziție este unul dintre argumente. Prin revizitarea operei acestor precursori excepționali și angrenarea, în spațiul public, a unei conversații pe teme lansate de ei, putem redescoperi valoarea culturii tradiționale țărănești dintr-o perspectiva contemporană și inovativă.

Expoziția, aflată în Sala Multimedia de la parterul Muzeului, poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00). Expoziția este realizată de Teodor Frolu și Dan Vezentan și, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internațional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.

#Cei7AniDeAcasă: Zilele Nordului continuă și în vremuri de pandemie

A șaptea ediție a Zilelor Nordului va avea loc în 28-30 august, exclusiv în aer liber, în Darabani și alte localități din județul Botoșani.

Agenda festivalului include concerte The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers, The Kryptonite Sparks și Nicu Alifantis, premiere de teatru, proiecții de film, lucrări de artă stradală, conferințe și dezbateri, școli de vară pentru ONG-uri și grupuri civice. Desfășurată sub sloganul #Cei7AniDeAcasă, ediția din 2020 a Zilelor Nordului lansează două inițiative de regenerare urbană: #PrimaȘcoală, reconstrucția primei școli sătești din Moldova la Darabani, și #NoulCentruVechi, program de revitalizare urbană în Botoșani.

Festivalul are loc cu respectarea tuturor normelor sanitare și legale în vigoare, pentru maxima siguranță a participanților, artiștilor și voluntarilor implicați.

Șapte locații în aer liber

Curtea Conacului Balș din Darabani este locația care găzduiește cele mai multe evenimente în acest an de #ZN: concertele de deschidere și de închidere cu Nicu Alifantis și Adam’s Nest, spectacolele de teatru „Port” și „Gewalt la Darabani” cu Atelierul de Teatru și Texte Bune în Locuri Nebune, proiecțiile de film și conferința Întâlnirile Nordului.

Stadionul Orășenesc din Darabani este în acest an scena principală pentru concerte, oferind condiții optime pentru respectarea normelor curente de protecție și distanțare pentru toți participanții la festival. Aici vor concerta, sâmbătă, 29 august, The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers și The Kryptonite Sparks.

Poiana Teioasa din Darabani, epicentrul edițiilor de până acum ale festivalului, găzduiește în acest an numai competiția de trail din cadrul Maratonului Nordului, cu probele sale de semimaraton, cross și family.

Memorialul Eminescu de la Ipotești este locul de întâlnire al specialiștilor și pasionaților de dezvoltare urbană din regiunea de Nord, la prima ediția a Școlii pentru Dezvoltarea Moldovei, care are invitați de la Banca Mondială, MKBT: Make Better și Divizia de Inovare Urbană.

Complexul Țara de Sus, aflat în apropierea Dorohoiului, vă găzdui prima întâlnire a Platformei Cord, noul program de creștere a capacității și colaborării între ONG-urile și grupurile informale active în domeniile cultural, de tineret, civic și social din regiune.

Centrul Comunei Pomârla este punctul de start și finish pentru competiția de MTB a Maratonului Nordului, aflată la a zecea ediție, la care vor lua parte circa 300 de cicliști.

#PrimaȘcoală din Darabani este locul de desfășurare pentru atelierele de educație și reconstrucție, folosind exclusiv tehnici și materiale tradiționale, a primei școli sătești din Moldova. Proiectul este demarat de către Asociația Nord cu sprijinul Ordinul Arhitecților din România Filiala Nord-Est și a Primăriei Darabani.

În primăvara acestui an, în contextul crizei COVID-19, Asociația Nord și-a sistat pentru o perioadă proiectele curente pentru a demara campania #7deAcasă, prin care a mobilizat peste 500 de donatori în sprijinul spitalelor din județul Botoșani. Campania a reușit să livreze Spitalului Județean Mavromati din Botoșani un aparat de ventilație și anestezie în valoare de peste 100.000 de lei și să distribuie câteva mii de echipamente de protecție în instituțiile medicale din întregul județ.

„E un an despre care vom povesti cu toții multă vreme. Pandemia ne-a făcut să înțelegem cât de vulnerabili suntem cu toții, care sunt lacunele societății în România și peste tot, dar ne-a și ajutat să realizăm că avem o forța extraordinară de a fi solidari, de a fi responsabili față de comunitățile noastre. Suntem bucuroși să putem oferi o ediție specială a Zilelor Nordului în acest an, una ca în vremurile bune, dar cu respectarea regulilor de azi. Și suntem încrezători că ea se va adăuga în șirul amintirilor frumoase ale acestui complicat 2020”, a declarat Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord.

Ediția a șaptea a festivalului Zilele Nordului are loc în Darabani și alte localități din județul Botoșani în perioada 28-30 august 2020. Evenimentul se desfășoară cu respectarea tuturor normelor sanitare și legale în vigoare și contează pe implicarea participanților, artiștilor și voluntarilor pentru a-l transforma într-un exemplu pentru România.

Concert Opeth și The Vintage Caravan la București

Opeth revine la București, vineri 19 martie 2021, după o pauză de opt ani de zile.

Evenimentul va avea loc la Arenele Romane din București, în cadrul turneului european “Opeth 2021 – In Cauda Veneum”.

În deschidere vor performa islandezii de la The Vintage Caravan.

Imediat după lansarea ultimului material discografic, intitulat „In Cauda Venenum”, acesta a intrat direct în cele mai importante topuri și aici amintim doar: locul 9 în cadrul US Billboard 200, locul 2 în cadrul Finnish Albums, locut 5 în cadrul German Albums, locul 9 în cadrul Norwegian Albums și locul 12 în Swedish Albums.

Opeth

În a doua jumătate a anilor 1990, găseai articole despre suedezi, în care erau catalogaţi fie ca black-metal avangardist, fie ca death-metal progresiv.

De fapt, albume ca „Orchid” sau „My Arms, Your Hearse” nu se încadrau pur şi simplu în nicio categorie încetăţenită. Era vremea când Steven Wilson, unul dintre cei mai interesanţi muzicieni contemporani, spunea că, şocat de lipsa acută de idei care cuprinsese tot ce ar putea fi definit cu un termen generic sub numele de pop, regăsise inspiraţia cuibărită în realizările unor trupe de metal extrem. Iar suedezul Mikael Åkerfeldt nu era deloc străin de această inspiraţie.

Din trupă aparte, privită cu admiraţie şi cu o oarecare temere, Opeth a ajuns, de atunci şi până acum, vârful de lance a… a ce? Din lipsa unui termen mai bun, îi spunem rock progresiv. Da, deşi Opeth a început cu un bagaj serios de death-metal, evoluţia nu a dus trupa spre metal-ul progresiv care să o pună în vecinătatea unor Dream Theater sau Queensryche, ci mai degrabă înspre Camel, King Crimson, Gentle Giant. Sau înspre Steven Wilson, devenit tot mai eclectic cu cât s-a desprins de Porcupine Tree.

Latura întunecată se recunoaşte în noile compoziţii, sublimată. De la „Pale Communion” încoace metal-ul pare să fi dispărut odată cu growl-ul din vocea liderului, dar iese din când în când viguros la suprafaţă în compoziţii, la fel ca vechile vocalize, nelipsite din concerte. Chiar şi membrii desprinşi din trupă fac muzica nouă să sune altfel – vezi minunatul proiect Soen al fostului baterist Martin Lopez. Iar astăzi, Opeth ne readuce către filonul tradiţional, etnic, al fiecărei muzici, prin îndrăzneala pe care nu a avut-o nici măcar Abba: un album întreg în limba maternă a trupei, suedeza. Cu titlu latin: „In Cauda Venenum”.

Opeth este o trupă obişnuită cu publicul din România. Cu toate acestea, s-a scurs o octavă de ani de când suedezii (cu implanturi sud-americane) nu au mai călcat capitala. Şi doar ne-au promis (în cadrul festivalului ARTmania 2019) că revin în România după ce vor fi învăţat piesele de pe noul album. Cu minţile şi inimile încă uluite de strania schimbare adusă de oprirea vieţii noastre de zi cu zi, arta sonoră ni se va părea poate altfel. Niciodată capăt de drum. Niciodată răspuns. Dar mereu sugestie către întrebări care pot deveni cândva eliberatoare. „In Cauda Venenum” stă în capul listei de concerte noi – şi în fruntea aşteptărilor.

The Vintage Caravan

În ultimul deceniu am fost martorii unei ample mişcări „retro-rock”, cu o pleiadă de formaţii care încearcă să învie sau să recreeze stilul anilor 1960-1970, cu toate faţetele lui: hard-rock, psihedelic, proto-metal şi o mulţime de alte variante ale unui univers muzical ce se regăseşte, uneori doar ca o sugestie, pe primele albume Black Sabbath. Mişcarea se anunţa de ceva vreme, prin nume ca Spiritual Beggars, iar astăzi a atins şi cele mai îndepărtate colţuri ale Americii şi Europei. A ajuns, aşadar, şi în Islanda.

De pe mica insulă au scos capul, cândva între 2006 şi 2009, nişte puşti reuniţi sub numele The Vintage Caravan. Celor doi membri fondatori, Óskar Logi Ágústsson (chitară şi voce) şi Guðjón Reynisson (tobe), care au înregistrat EP-ul de debut, „The Vintage Caravan”, în 2011, li s-a alăturat după o vreme basistul Alexander Örn Númason, iar de atunci cariera trupei a fost o permanentă ascensiune, care a dus în cele din urmă la semnarea unui contract cu Nuclear Blast, materializat prin două albume, „Arrival” (2015) şi „Gateways” (2018).

The Vintage Caravan respectă reţeta genului, cu un sunet puternic şi brut presărat pe ici, pe colo, cu aluzii psihedelice şi cu momentele de virtuozitate solistică flamboiantă, obligatorie pentru perioada din care se inspiră. Cu o singură schimbare de componenţă în toată istoria – sosirea noului baterist, Stefán Ari Stefánsson – islandezii, care între timp s-au mutat în Danemarca îşi văd de drum şi au ajuns să intre în conştiinţa publicului şi prin concerte pe marile scene rock şi metal, inclusiv Wacken Open Air. Şi, fără îndoială, o asemenea muzică se „simte” cel mai bine în concert.

Așadar, ne vedem cu Opeth si The Vintage Caravan, vineri, 19 martie 2021 la București.

Despre olteni, cu dragoste și Repetiția vieții mele se joacă în cadrul proiectului Teatru în TVR

Stagiunea estivală a Teatrului Nottara continuă cu spectacole programate la Televiziunea Română, în cadrul proiectului Teatru în TVR.

Despre olteni, cu dragoste, după La Lilieci de Marin Sorescu, scenariul și regia: Constantin Fugaşin, se joacă în 28 august și 11 septembrie, de la ora 20.30. În distribuție îi regăsim pe: Ion Haiduc, Ada Navrot, Daniela Minoiu, Ion Grosu,    Sorin Cociș, Dani Popescu, Mihaela Subțirică, Alexandra Aga.

Spectacolul este o incursiune în trecutul unui sat de olteni – mai precis, în Bulzeștiul lui Marin Sorescu –, este o călătorie prin graiul, prin obiceiurile sau „rânduielile” unei lumi așezate, călăuzite de valori care astăzi încep să piară puțin câte puțin. Pornind de la textul poetic al lui Marin Sorescu, regizorul a trezit la viață frânturi dintr-un univers care încă trăiește în sufletul celor născuți sau crescuți pe plaiurile oltenești. Și pentru că oltenii sunt iuți la grai și la fire, nu putea să iasă decât o comedie, adăugând culoare unei fotografii îngălbenite de timp.

În 22 august și 5 septembrie, de la ora 20.30 este programată Repetiția vieții mele de Claudiu Sfirschi-Lăudat, regia: Alexandru Jitea.

Spectacolul s-a născut din admirația și din respectul față de o legendă a scenei teatrului românesc, Anda Caropol. Repetiția vieții mele este un omagiu adus unui artist pentru care teatrul a fost similar cu viața și pe care l-a slujit cu devotament și iubire. Doamna Anda Caropol este un model pentru noi toți de ce înseamnă să iubești cu adevărat ceea ce faci și pentru care niciun sacrificiu nu este prea mare. Spectacolul este o declarație de iubire adusă teatrului, artiștilor și tuturor oamenilor care fac posibilă magia ce se naște la ridicarea cortinei.

Accesul în TVR se face din strada Constantin Blaremberg (punct de reper: intersecția străzii Ermil Pangrati cu strada Muzeul Zambaccian).

Proiectul Teatru în TVR este la cea de-a patra ediție. Pe parcursul a opt săptămâni, grădina TVR devine singurul loc din Bucureşti care le oferă  spectatorilor reprezentaţii teatrale zilnice, susţinute în aer liber. Deși un an dificil și atipic, 2020 aduce un număr triplu de titluri faţă de stagiunea anterioară.

Programul estival al Teatrului Nottara nu ar fi fost posibil fără ajutorul partenerilor noștri: Televiziunea Română (prin proiectul Teatru în TVR), Teatrul Țăndărică, Muzeul Naţional de Artă al României, ARCUB (prin proiectul Bucureștii lui Caragiale, organizat în Parcul Cișmigiu), Teatrul de Vară din Herăstrău, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.

Toate evenimentele se vor desfășura în conformitate cu prevederile impuse pentru respectarea măsurilor de protecție împotriva COVID-19.

Expoziția Artă și Tradiție 2020 – Galeria ArhivaDeArtă

Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” împreună cu Galeria ArhivaDeArtă vă invită să luați parte la expoziția Artă și Tradiție 2020 ce va avea loc în perioada 11 August – 6 Septembrie 2020,  în incinta muzeului.

Expoziția celor 71 de artiști contemporani ce va cuprinde în jur de 180 de lucrări de grafică, desen, pictură și sculptură este răspunsul provocării lansate de noi vara aceasta, participanții fiind prezenți cu teme care înfățișează diverse ipostaze ale vieții satului și orașului românesc. Combinând natură și port popular, portret – inclusiv pe cel ce o înfățișează pe Regina Maria, scene religioase transpuse pe sticlă și pe lemn, imagini de arhitectură vernaculară și urbană, expoziția reprezintă transpunerea materială a trăirilor interioare filtrate prin sensibilitatea artiștilor susținute și de cadrul aparte creat de muzeu.

Galeria ArhivaDeArta este o galerie de artă contemporană independentă, dedicată promovării artiștilor naționali și internaționali care caută expunerea pe piața de artă globală.

ArhivaDeArtă leagă artiștii atât în mediul online prin platforma proprie pe care o administrează, cât și offline prin evenimentele artistice pe care le gestionează în fiecare lună a anului. Toate acestea la un loc creează o familie în continuă dezvoltare, dedicată lumii artelor plastice.

Curatoriatul expozitiei Artă și Tradiție 2020  va fi susținut de către criticul de artă Pavel Şuşară, care ne asigură că nu este ușor să pictezi fie un peisaj, portret sau natură statică, ci este de-a dreptul o aventură. Tranparențele caligrafice din acuarele, avalanșele nabiste ale culorii și toată acea dezinvoltură indescriptibilă atât de specifică, alături de grafismul artistului, poartă o indiscutabilă amprentă personală, fie că amintesc formule preexistente, fie că sunt lucrări cromatice aproape obiective, dincolo de orice model și autor.

Galeria ArhivaDeArtă s-a implicat activ în această perioadă contribuind la reducerea efectelor izolării și singurătății prin creșterea numărului de activități online dedicate artiștilor. De asemenea, după încetarea stării de urgență, și Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” a luat toate măsurile de siguranță și a invitat publicul să îi treacă din nou pragul. Cu aceeași precauție, respectând toate măsurile care se impun datorita condițiilor date de Pandemie, vom gestiona împreună și buna desfășurare a expoziției Artă și Tradiție 2020.

Nagy Imre, în Colecția Muzeului de Artă din Târgu-Mureș

Muzeul Judeţean Mureş-Muzeul de Artăvă invită să vizitaţi expoziţia Nagy Imre. Colecția Muzeului de Artă, în Palatul Culturii, aripa dreaptă, etaj II.

Expoziția dedicată artistului Nagy Imre (1893-1976) cuprinde 125 de lucrări. Ele provin în colecția Muzeului de Artă în special din donația de aproximativ 100 de lucrări, făcută de autor, în anul 1959. Acestea demonstrează stăpânirea cu virtuozitate a diferitelor tehnici: ulei, acuarelă, tempera, tuș și xilogravură. Exponatele prezintă câteva dintre direcţiile cercetărilor sale în spaţiul artistic, în marele context al picturii transilvănene de secol XX. Portrete, autoportrete, nuduri, peisaje și compoziții campestre ambientează expoziția. Prezența sa la Târgu-Mureș, pentru câțiva ani, ospitalitatea prietenilor de aici, i-a determină generosul gest de dăruire către instituția muzeală.

Născut la Jigodin (Miercurea Ciuc), Nagy Imre face parte din rândul artiştilor transilvăneni bine înrădăcinați în ambianța spațiului natal. Acest lucru este relevat în mare parte de creația sa, cu importanță recunoscută nu numai pentru comunitatea locului.

A studiat artele frumoase la Budapesta și Kecskemét. A frecventat pentru o perioadă cursurile Centrului artistic de la Baia Mare. A fost unul dintre membrii fondatori ai Breslei „Barabás Miklós Céh”. A fost invitat să predea la Institutul de arte plastice din Cluj. În lunga sa perioadă de activitate, 54 de ani, a avut numeroase expoziții personale și de grup. Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Brașov, București, Budapesta, Londra sunt câteva dintre locurile în care expune și revine. De asemenea, a fost distins cu numeroase premii, cel mai remarcabil fiind Premiul de grafică „Zichy Mihály”.

Din 1924 s-a stabilit la Jigodin de unde, însă, a păstrat legături strânse cu lumea artistică a momentului. În incinta casei-atelier este deschisă Galeria Nagy lmre, cu lucrări donate de artist. Spaţiul amplificat ulterior este un sincer şi profund omagiu adus lumii rurale, în care s-a născut.

Lucrările din colecția târgumureşeană oferă spicuiri din creaţia lui Nagy Imre care creionează demersul artistic. Numeroasele capete de expresie (xilogravuri) reprezentând diferite personalități și apropiați: Ziffer Sándor, Méliusz József, Kim Frigyes, Ferenczy Noémi, Dr. Antalffy Endre, Molter Károly etc. relevă un excelent desenator folosind o linie sigură şi viguroasă. Contrastul lumină-umbră este de un stenic dramatism. Portretele și autoportretele precum Kelemen Lajos, Sculptorul Benczédi S., Autoportret cu măști, Autoportret cu desen, Autoportret cu amintiri etc. prezintă o fină capacitate de introspecție psihologică rezultând o foarte subtilă şi profundă redare a trăirilor interioare ale celor înfățișați şi a propriei persoane. Compoziţiile cu personaje integrate în mediul natural sau peisajele pure dezvăluie un spirit matur, spontaneitate, tensiune cromatică şi o mare forță de sinteză. Ele denotă o profundă cunoaștere a unui mod specific de existență în care pitorescul locului se împletește cu realități sociale din cele mai diverse.

Teatrul de Comedie își invită spectatorii la reprezentații în aer liber

După o lungă perioadă în care interacțiunea cu publicul s-a realizat doar în mediul virtual, Teatrul de Comedie își invită spectatorii la o serie de reprezentații în aer liber. Reîntâlnirea reprezintă pentru Teatru un moment de sărbătoare, de aceea au fost programate și spectacole cu acces gratuit.

În datele de 21 și 22 august, de la ora 20.30, Muzeul Național al Literaturii Române va găzdui în curtea interioară (Strada Nicolae Crețulescu 8), două reprezentații Rencontres, un spectacol cu Violeta și Dragoș Huluba. Nu vei regreta să îți petreci ultimele zile de vară vizionând un spectacol conceput cu o fantezie debordantă, în care expresia, mimica, plasticitatea corporală, dansul și pantomima creează un veritabil comentariu despre dragoste, însingurare și înstrăinare, fin, sensibil, ironic.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile și în baza unei rezervări în prealabil, la adresa de email organizare@comedie.ro.

În datele de 29, 30 august și 3 septembrie, de la ora 21.00, în cadrul celei de-a de-a patra stagiuni „Teatru în TVR” sunt programate reprezentații ale spectacolului Diseară la 7 de Aurelian Bărbieru, regia Chris Simion-Mercurian, cu Alexandru Conovaru și Ilona Brezoianu. Acestea se vor desfășura în Grădina TVR (strada Colonel Blaremberg).

Expoziție tematică: Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist

Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck (Str. Vasile Alecsandri, nr. 16) – din componența Muzeului Municipiului București – vă invită să vizitați expoziția tematică „Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist”.

Noua expoziție va integra 20 de lucrări deosebite din Colecția de artă grafică realizată de Carol Popp de Szathmári, rar expuse din cauza unor condiții speciale de conservare. Ele vor putea fi admirate chiar în interiorul muzeului, ca o continuare a conceptului expozițional de promovare a caselor – atelier de artist. Conceptul a fost dezvoltat de Secția Artă pe parcursul anului 2019, prin expoziții medalion, ca de exemplu: ”Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană”, ”Grafica de călătorie. Cecilia Cuțescu Storck” sau ”Aman negativ”.

Personalitatea excepțională a lui Carol Popp de Szathmári, un artist care este cunoscut în Europa occidentală, dar și în România, mai ales pentru calitatea sa de fotograf, se remarcă pe la jumătatea secolului XIX. Dar Szathmári este mult mai mult decât atât: el este primul pictor din spaţiul românesc puternic atras de tematica etnografică și de cea orientală, ambele ocupând un loc important în ansamblul operei sale. El a lucrat în multe tehnici de grafică: desen în creion, acuarelă, litografie, cromolitografie sau pe schalepapier. A realizat un număr impresionant de fotografii în care a surprins portretele unor personalități politice, dar și țărani îmbrăcați în costume tradiționale, orientali sau militari. A folosit aparatul de fotografiat pentru a imortaliza și biserici, locuri pitorești sau sărbători regale.

Lucrările de artă grafică de la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck provin din colecția soților Ortansa și Alexandru Satmari (Alexandru a folosit o formă simplificată a numelui de familie), unicul fiu al artistului. Ortansa Satmari a fost sora Ceciliei și așa se explică prezența respectivei colecții la Muzeul Storck.

Venit din Ardeal, în 1843, Szathmári se hotărăşte să rămână la Bucureşti pentru că, după cum mărturiseşte: „Bucureştiul este un oraş mare şi frumos, cu palate şi săli pompoase. Aici, putem să spunem, suntem în pragul Răsăritului, lucrurile turceşti: veşminte, obiceiuri, mâncăruri sunt la ordinea zilei, potrivindu-se cu desăvârşire cu ale noastre de acasă, astfel un ardelean găseşte aici mai multă afinitate decât la Viena”.

Atmosfera levantină din spaţiul românesc o va surprinde şi în călătoriile sale, când vizitează localităţi precum Galaţi sau Giurgiu și când se plimbă prin târgul de la Moşi. Aici, este fascinat de pitorescul costumelor populare pe care le desenează și le pictează adeseori.

Călătorește în diverse locuri din țară și desenează multe peisaje de munte: pe Valea Prahovei, pe malurile Oltului, în Munții Piatra Craiului, la mănăstirea Văratec, peisaje cu o largă perspectivă, realizate cu multă vervă și nerv; câteva piese de o valoare deosebită se află astăzi în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Pentru peisaje, folosește acuarela, dovedind că stăpânește perfect această tehnică, Szathmári fiind considerat, în istoria artei autohtone, drept părintele acuarelei moderne. De-a lungul vieții a realizat un număr impresionant de portrete de țărănci sau țărani, în colecția de la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck existând astfel de lucrări, cu personaje purtând costume tradiționale, în amănunt redate, lucrări realizate în: Mehadia, Teleorman, Argeș, Oltenia, Romanați, Dolj sau la Belgrad.

Expoziția va putea fi vizitată la