De ce ne rabdă Pământul? Expoziție – argument la Muzeul Antipa
Expoziția „De ce ne rabdă Pământul?” propune vizitatorilor Muzeului Național de Istoria Naturală Grigore Antipa o întâlnire surprinzătoare cu ideile unor români de geniu, care și-au lăsat amprenta în știința, economia și arta universală: Grigore Antipa, Constantin Brâncuși și Nicolae Georgescu-Roegen. Expoziția recuperează, în mod inedit, concepte și viziuni originale dezvoltate de cei trei, a căror intuiție în ceea ce privește dezvoltarea durabilă îi plasează (chiar și) astăzi în avangardă.
Expoziția este deschisă în perioada 6 august – 30 septembrie 2020. Vizitatorii vor putea explora, cu sprijinul dioramelor artistice dedicate celor trei personalități, modul în care cultura tradițională informează și clădește noțiuni devenite astăzi indispensabile pentru dezvoltarea pe termen lung, într-un mod sustenabil.
Dioramele și lucrarea „Culegătorul”, amplasată pe peluza de la intrarea în muzeu, propun un argument multidisciplinar în susținerea afirmației „dezvoltarea unei lumi durabile este un act cultural”. Opera de o viață a celor trei a generat, în ultima sută de ani, valoroase puncte de plecare pentru noi priorități ale lumii actuale, de la economia ecologică sau economia circulară la preocuparea pentru epuizarea resurselor. Trecerea la un trai în armonie cu Planeta presupune înțelegerea și asumarea principiilor dezvoltării unei societăți durabile, iar schimbarea comportamentelor este facilitată de cultură.
„Alăturarea celor trei vizionari poate părea surprinzătoare, dar vrem să scoatem la lumină aspecte mai puțin cunoscute ale muncii lor. De exemplu, Antipa, biologul care a rafinat „diorama” și a fost un pionier în muzeologie, a fost și un experimentat antropolog practician și bioeconomist. Iar Nicolae Georgescu-Roegen, un mare matematician, statistician și economist, autorul teoriei bioeconomiei, este practic necunoscut publicului român din afara mediului universitar – științific, deși este considerat, astăzi, unul dintre părinții conceptului de dezvoltare durabilă la nivel global. De la Brâncuși ne-a interesat perspectiva tehnicii sale de „cioplire directă”, care îl pune într-un dialog creativ direct cu natura și materia.
Toți trei au acordat prioritate naturii și au analizat în mod original relația om-natură-societate, iar unghiul din care le privim opera, în această expoziție, este unul influențat de o întrebare extrem de actuală Cum vrem să ne dezvoltăm: mai mult sau mai înțelept?” spune curatorul Teodor Frolu.
Demersul evidențiază primordialitatea gândirii românești în stabilirea unor idei vizionare pentru fundamentarea unei economii în armonie cu Pământul. Altfel spus, conceptele despre dezvoltarea durabilă nu sunt doar „de import”, ci contribuția României poate fi demonstrată, iar această expoziție este unul dintre argumente. Prin revizitarea operei acestor precursori excepționali și angrenarea, în spațiul public, a unei conversații pe teme lansate de ei, putem redescoperi valoarea culturii tradiționale țărănești dintr-o perspectiva contemporană și inovativă.
Expoziția, aflată în Sala Multimedia de la parterul Muzeului, poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00). Expoziția este realizată de Teodor Frolu și Dan Vezentan și, sub titlul Building on a Sustainable World, a beneficiat de calitatea de invitat special la BOZAR, centrul cultural din Bruxelles, în 2019, la colocviul internațional Culture4Future, organizat de Comisia Europeană.
