Atelier de film documentar pentru liceeni powered by One World Romania

Asociația One World Romania invită tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani din Oradea și din împrejurimi să se înscrie la atelierul de film documentar pentru liceeni. Acesta se va desfășura în perioada 21-25 octombrie 2020 la Fundația Comunitară Oradea și va fi moderat de 3 cineaști cu experiență, și anume Cristina Haneș, Dragoș Hanciu și Carmen Tofeni.

În efortul de a facilita accesul tinerilor din întreaga țară la educație audiovizuală, Asociația One World România a încheiat deja cu succes două alte ateliere similare dedicate adolescenților: atelierul Zero la Purtare care a fost organizat în parteneriat cu festivalul Super și s-a desfășurat în cadrul ediției de anul acesta a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World România, și Atelierul de Film Documentar pentru Liceeni @Brașov, care a avut loc în luna septembrie..

Ca și inițiativele precedente, atelierul de la Oradea își propune să ofere liceenilor o introducere în noțiunile de bază ale limbajului și gramaticii audiovizuale, la nivel teoretic și practic, și se concentrează pe reprezentarea realității prin aparatul de filmat și implicațiile sale, printr-o serie de exerciții practice de teren (fotografii și filmări) care mai apoi sunt puse în discuție și analizate din punct de vedere formal, gramatical și etic. Atelierul nu este competitiv, ci mai degrabă dorește să aducă împreună participanții și tutorii într-un spațiu destinat expresiei și discuției libere.

În timpul celor 5 zile de atelier, organizatorii vor asigura echipamentul necesar celor care nu dețin un aparat de filmat sau un telefon mobil. În urma selecției, participanții trebuie să confirme că sunt disponibili în perioada 21-25 octombrie pentru un program intensiv care va începe în fiecare zi la ora 10 și se va termina la ora 19, cu o pauză de masă de o oră. Masa de prânz va fi asigurată pe toată durata atelierului. Participanții selecționați vor primi o motivare scrisă sau/și după caz, telefonică pentru a le permite să lipsească motivat de la cursuri în datele de 21, 22 și 23 octombrie.

Tutorii atelierului:

Cristina Haneș este regizoare și producătoare de film documentar din Oradea. A co-fondat în 2016 NoCut Film Collective împreună cu Isabella Rinaldi (Italia) și Arya Rothe (India). Debutul lor în lungmetraj “A Rifle and a Bag” a fost premiat cu Mențiunea Specială a Juriului în cadrul Competiției Bright Future a Festivalului Internațional de Film Rotterdam din 2020. Scurtmetrajul ei documentar  – “António e Catarina” a câștigat premiul Pardino D’oro pentru cel mai bun scurtmetraj din Competiția Internațională a Festivalului de la Locarno din 2017.

Regizor de film și fotograf autodidact, Dragoș Hanciu s-a născut în 1993 în Orăștie. În 2015 a absolvit secția Regie de Film la UNATC, până acum realizând trei documentare de scurtmetraj care au fost proiectate și premiate în festivaluri de film din Europa și SUA printre care și “Ionaș visează că plouă”, care a avut premiera la Visions du Reel în 2017. În 2017 a publicat independent “Hometown”, prima sa carte foto la care a lucrat timp de 6 ani, urmată de un lanț de expoziții, prezentări de carte și nominalizări pentru premii de carte foto printre care se numără PhotoEspaña, Encontros da Imagem și FOLA®. În prezent Dragoș dezvoltă mai multe proiecte de film și fotografie pe termen lung, urmând ca în 2021 să fie invitat într-o rezidență artistică în Munchen.

Carmen Tofeni este director de imagine și filmmaker-documentarist. A filmat lungmetrajul Ivanei Mladenovici, “Ivana cea Groaznică” și lucrează la un documentar de lungmetraj intitulat “Folk!”, ambele ca director de imagine și operator. Ca documentarist se ocupă de două proiecte de lungmetraj, ambele în cercetare-dezvoltare: un documentar experimental “Scrisoare” și un proiect socio-interactiv “Ce (nu) facem noi pentru…”.

Atelierul este gratuit, iar accesul se face pe bază de înscriere. Termenul limită pentru primirea aplicațiilor este 16 octombrie 2020. Mai multe detalii găsiți pe pagina de Facebook One World Romania.

Stagiunea de marți seara 2020 – 2021

Filarmonica „George Enescu” anunță primul recital din cadrul Stagiunii de marți seara 2020-2021. Frecvența serilor de muzică de cameră se reduce, până în luna decembrie, la două pe lună. Recitalurile vor fi înregistrate și transmise marțea, la ora 19, pe canalul de YouTube al Filarmonicii și pe Facebook-ul Filarmonicii „George Enescu” și cel al Radio România Muzical. Așa cum am obișnuit publicul nostru în cele 12 stagiuni de până acum, invitați vor fi tineri muzicieni cu activitate și recunoaștere internaționale.

Astfel, marți, 13 octombrie, ora 19, vor susţine un recital: Raluca Stratulat – vioară, Valentin Simion – violoncel, Eliza Puchianu – pian. În program: Johannes Brahms – Trio nr.1, în si major, op. 8 şi Claude Debussy – Trio nr.1, în sol major.

Violonista Raluca Stratulat este absolventă a Facultății de Interpretare, Masteratului, Doctoratului și Cursurilor postdru MIDAS ale Universitatății Naţionale de Muzică din Bucureşti. A obținut o serie de premii naționale și internaționale și a sustinut concerte și recitaluri în România, Olanda, Finlanda, Grecia, Austria, Germania, Ungaria, Belgia, Italia, Turcia și S.U.A. A concertat sub bagheta dirijorilor Jin Wang, Jozsef Horvath, Horia Andreescu, Adrian Morar și a realizat numeroase prime audiții de muzică contemporană a diverse piese aparținând compozitorilor români și străini. Este unul dintre inițiatorii The Chamber Music Project, concertează frecvent alaturi de proprii elevi și, în prezent, este profesor și șef al catedrei de muzică de cameră a Colegiului Național de Muzică “George Enescu” din București. Ca profesor a susținut mai multe masterclassuri de vioară, muzică de cameră și managementul emoției scenice.

Violoncelistul Valentin Dimitrie Simion s-a născut la Bucureşti la 7 iulie 2001. În prezent este student al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti la clasa maestrului Marin Cazacu. A câştigat peste 50 de premii I la competiţii naţionale de violoncel şi muzică de cameră dar și în competiții internaționale printre acestea din urmă Concursul Internaţional de la Plovdiv, Bulgaria/2017, Concursul Internaţional “The Muse”de la Atena, Grecia/2018, The North Internaţional Competition, Stockholm/2019 , Concursul Internaţional “Jan Vychytil” de la Praga/2020. A participat la mai multe stagii de masterclass la violoncel cu profesori romani si din strainatate: Marin Cazacu, Razvan Suma, Alexandra Gutu, Denis Severin (Elvetia), Lászlo Fenyö (Ungaria), Valentin Radutiu (Germania), Vashti Hunter (Marea Britanie).

Eliza Puchianu este o pianistă activă, ce concertează ca solistă și ca pianistă colaboratoare. Deține masteratul cu distincția Magna cum Laude la Boston Conservatory at Berklee (SUA, 2018) și licența cu distincția Honors First Class la Royal Irish Academy of Music (Irlanda, 2015), specializată la ambele instutuții în interpretare pianistică. Este câștigătoarea bursei integrale Harvard Cultural Collaborative (SUA, 2018), alături de grupul său de muzică de cameră Trio Brave, și a bursei Yamaha Scholarship pentru pianiști 2014. Concertele și recitalurile sale au purtat-o pe scene din Paris, Amstedam, Varșovia, Boston, Haga, Bielsko Biala, Veneția, Viena, Vilnius, Bratislava, Padova, Ulm, Traunstein si Las Palmas. Activitatea sa se extinde și in domeniul acompaniamentului, colaborând cu Edinburgh Festival 2011, Wexford Opera Festival 2013, Opera Briefs 2013 si 2014, Concursul Internațional George Enescu 2014, Jeunesses Musicales 2015, Academia Sighișoara în anii 2016, 2017, 2018 și Proiectul STEP de la Boston Symphony Orchestra în 2017 si 2018. Eliza Puchianu și-a început activitatea pedagogică în 2012, iar școlile unde s-a afirmat ca profesoară de pian sunt Leesson Park School of Music, Irlanda (2012-2014), Director al departamentului muzical de la Alphabet House Creative Learning Centre (2014-2016), Crina Mardare Music Experience (2015-2016), Steinert&Sons Piano Academy, Boston (2017-2018). În prezent este Director Muzical al Alphabet House Creative Learning Center și profesor acompaniator la Colegiul Național de Muzica George Enescu.

Nora Iuga, Adela Greceanu și Vlad Zografi despre romanul Hipodrom

Luni, 12 octombrie, ora 19.00, Editura Polirom lansează LIVE, pe pagina de Facebook a Librăriei Humanitas de la Cișmigiu, romanul Hipodrom de Nora Iuga, apărut de curînd în colecția „Fiction Ltd.”. Lansarea va prilejui un dialog al autoarei cu Adela Greceanu și Vlad Zografi.

Exemplare cu autograf, disponibile în librărie, după lansare.

Copilăria, tinerețea și senectutea sînt cele trei borne pe care este construit bildungsromanul Norei Iuga, povestea unei vieți ce a gravitat mereu în jurul Hermannstadtului, orașul nespuselor bucurii, dar și al marilor tristeți. Aici începe povestea fetiței Nora, în interbelic, cu prieteni și jocuri, cu lecții la școala Ursulinelor și sași care își păstrează tradițiile cu strictețe și, mai ales, cu Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster ce i-a însoțit gîndurile toată viața. Tot aici revine mai tîrziu ca tînără profesoară la o școală cu predare în limba germană în timpul regimului comunist și devine feblețea elevilor, ceea ce o ajută să treacă peste toate neajunsurile epocii. La vîrsta senectuții, deși locuiește la București, gîndul i-a rămas la același oraș al copilăriei. Hipodrom, un roman cu puternice accente autobiografice, aduce în fața cititorilor o viață încercată, dar presărată cu momente luminoase, precum și slăbiciunea autoarei pentru Sibiu și locuitorii lui, pe care i-a purtat în suflet mereu.

Nora Iuga s-a născut pe 4 ianuarie 1931. Este poetă, prozatoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN Club. A publicat volume de versuri, printre care: Vina nu e a mea (1968), Captivitatea cercului (1970), Opinii despre durere (1980), Inima ca un pumn de boxeur (1982, 2000), Piața cerului (1986), Dactilografa de noapte (1996, 2010), Spitalul manechinelor (1998, 2010), Autobuzul cu cocoșați (2001, 2010), Petrecere la Montrouge (2012), Câinele ud e o salcie (2013), ascultă cum plîng parantezeleA(2016). Volumele sale de proză și poezie au fost traduse în mai multe limbi. A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, Jünger, Günter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Müller etc., dar și cărți pentru copii. În anul 2007 a primit Premiul „Friedrich-Gundolf”, oferit de Deutsche Akademie für Sprache und Dichtung, Darmstadt. La recomandarea președintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, în anul 2015 este decorată cu ordinul „Crucea de merit” în grad de cavaler. În anul 2017, președintele României, Klaus Iohannis, i-a conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. La Editura Polirom a publicat romanele Sexagenara și tânărul (2004, 2012), Săpunul lui Leopold Bloom (2007), Hai să furăm pepeni (2009, 2015), Harald și luna verde (2014, 2016) și Lebăda cu două intrări (2016, 2017).

Demonii lui Dostoievski, în premieră la Naţionalul clujean

Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolelor Demonii. Începuturi și Demonii. Spovedania lui Stavroghin după F.M. Dostoievski, în traducerea lui Nicolae Gane, scenariu de Tudor Lucanu. Premierele spectacolelor vor avea loc în Sala Mare, sâmbătă, 17 şi duminică, 18 octombrie de la orele 19:00, iar publicul poate opta pentru vizionarea acestora în sala de spectacol sau online, în regim de live streaming.

Regia: Tudor Lucanu. Decorul și proiecțiile video: Tudor Lucanu. Costumele: Zsòfia Gàbor. Muzica live: Radu Dogaru. Maestru de lumini: Jenel Moldovan. În distribuţie: Ionuț Caras, Matei Rotaru, Sânziana Tarța, Dan Chiorean, Adrian Cucu, Miron Maxim, Cosmin Stănilă, Mihai-Florian Nițu, Radu Dogaru, Ecaterina Pop-Curșeu.

F.M. Dostoievski a publicat romanul Demonii în anul 1872. Este romanul în care sunt caricaturizaţi şi condamnaţi aceşti antemergători ai comunismului, capii mișcării democrate din Rusia. Personajele se prezintă ca niște posedați, îndrăciți, ceea ce, mai apoi, s-a dovedit a fi foarte aproape de adevăr. De altfel, unul dintre revoluționarii lui Dostoievski, Șigaliov, are o teorie care se „lipește“ de minune pe tot ceea ce comunismul urmărea: „Nu e nevoie de instrucție, cultură; destul cu știința (…) trebuie orânduită supunerea. Un singur lucru lipsește în lume: ascultarea (…) vom reduce totul la un sigur numitor, egalitate și depersonalizare deplină“. În acest climat, eroii lui Dostoievski își duc existențele paroxistice într-un vârtej delirant de trăiri și zvâcniri ale ființei lor lăuntrice. Însuși Thomas Mann își arăta „stima“,  făcând „o reverență aproape mistică“ față de „măreția religioasă a păcătoșilor și damnaților“ lui Dostoievski „față de geniul bolii și boala geniului, față de acest prototip al obiditului și posedatului în care sfântul și criminalul sunt una și aceeași persoană“.

În dramatizarea făcută romanului, Tudor Lucanu a urmărit nu doar firul roșu impus  de personajul principal Stavroghin – demers în urma căruia a rezultat Demonii. Spovedania lui Stavroghin –, ci și o incursiune a actorilor în lumea personajelor scriitorului în încercarea de a le descoperi  şi a-i aduce mai aproape de lumea de azi, în Demonii. Începuturi. A rezultat acest „spectacol-duet“ (expresia îi aparține regizorului), care invită la o sondare a propriei ființe, a felului în care ne raportăm astăzi la credință și la alte probleme majore ale existenței.

Blazzaj – Overground Sunset Session

Overground Music Sunset Sessions înseamnă că se cântă la Expirat Halele Carol în continuare, cât încă e vreme de cântat în aer liber. Se cântă la apus, intim, altfel, safe și respectând tot ceea ce trebuie respectat.

Pe 13 octombrie, marți, legenda Blazzaj revine în capitală, la 3 ani de la ultima prestație în București.

Concertele au loc în aer liber, pe terasă, la inițiativa Overground Music, într-un format reconsiderat și adaptat situației și locului, renunțând la tiparele unui concert clasic, pentru un public restrâns – aproximativ 100 dintre voi per reprezentație.

Călătoria funk a început în 1998, când un grup de muzicieni provenind din diferite genuri muzicale (de la jazz, la muzică clasică și până la hardcore) au inventat un dispozitiv complex, plin de dinamism și culoare, alimentat cu explozii de energie, scris în oglindă și citit Blazzaj.

Clădiri și mașini ce dansează, ghetouri de aur, orătănii personificate, sarcasm, umor și visare – se regăsesc toate în poveștile Blazzaj, o trupă în permanentă schimbare, ce aduce cu fiecare apariție prospețime și energie în peisaj.

Echipajul: Valentin Potra – tobe, Sergiu Cătană – percuţie, percuție electronică, Alexandru Pascu – bass, Gabriel Almasi – ghitară, synth, Petrică Ionuțescu – trompetă, clape, Lucian Nagy – saxofon, instrumente de suflat, Vlad Faur – trombon bas, Octavian Horvath – voce.

Rencontres Musicales Enesco

“Georges Enesco de la conservatorul din Paris până pe scena Operei pariziene” deschide cea de-a șaptea ediție a Întâlnirilor Muzicale Internaționale „Georges Enesco”, care se va desfășura în perioada 12 – 16 octombrie, la Paris. Lieduri din ciclul  de „14 Melodii pe versuri de Carmen Sylva”, compuse în anii de conservator, și două arii din Opera Oedipe vor fi printre lucările interpretate în prima zi a evenimentului.

Concursul internațional de Canto „Georges Enesco”, care propune candidaţilor formatul său original cu două secțiuni: Tineri Profesioniști şi  Mari Amatori de Artă Vocală, se va desfășura în perioada 13 – 16 octombrie. Primele etape, eliminatorie şi semi-finala, vor fi în zilele de 13 și 15 octombrie. Juriul va fi prezidat de doamna Viorica Cortez, președinta Societății Muzicale Franceze „Georges Enesco”.

Miercuri 14 octombrie, la ora 20, la Conservatorul Rus „Serge Rachmaninoff” din Paris, va avea loc un concert excepțional de muzică de cameră susținut de violonistul Julien Szulman și pianistul Pierre-Yves Hodique. Cu această ocazie, cei doi artiști vor lansa discul „Georges Enesco la Conservatorul din  Paris”.

La ediția de anul acesta, publicul este invitat la finala concursului, vineri 16 octombrie, ora 18:30, şi va acorda un premiu. Finala va fi acompaniată de pianistele Emma Sanglar, Chloé Elasmar și Juliette Sabbah, reunirea orchestrei simfonice prevăzută pentru a acompania nefiind posibilă din cauza restricțiilor sanitare.

Furca cu aripi – Expoziția-atelier e meșterului Jorj Dimitriu

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 13 octombrie 2020, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției-atelier Furca cu aripi, dedicate meșterului Jorj Dimitriu.

Sunt oameni care își caută menirea, așa cum o face de o viață și Jorj Dimitriu. De la fotograf la olar, la cioplitor în lemn, este un drum lung, anevoios, cu multă trudă, cu nereușite, dar în final cu satisfacția lucrului bine făcut. Și poate că drumul acesta lung nu este unul întâmplător, căci fiecare obiect lucrat de „meșter” surprinde prin frumusețe, gingășie, și ne poartă spre o altă lume. O lume în care furca de tors avea valențe multiple: unealtă de muncă, obiect cu valoare estetică, obiect dăruit ca semn al logodnei, obiect cu rădăcini în lumea mitico–magică.

Furcile de tors, lucrate în lemn de nuc, de cireș, și „scrise” cu motive ornamentale care definesc un limbaj cu o vechime ce se pierde în negura timpului, vădesc gustul estetic și migala pe care Jorj Dimitriu o transmite în lucrările sale. Acestea nu sunt lucrate la întâmplare, ele „vin la timpul lor și sunt făcute atunci când mă cheamă, cu drag și bine”. Lemnul are tainele sale, pe care le destăinuie doar celor care îl îndrăgesc cu adevărat și celor care au curajul necesar să îl însufleţească. Inspirându-se din ambianța artistică a ţăranului român, meșterul realizează furci cu aripi, în care încrustează ornamente romboidale, pătrate, zig-zaguri, x-uri, linii zvelte și armonioase, unda apei, roți solare, cercuri, vârtejuri, cruci, capete de cai, dinți de lup, motive antropomorfe stilizate. Sunt motive nesfârșite pe care le combină, folosind tehnici variate, precum crestarea, cioplirea, incizia, realizând astfel obiecte de o rară frumusețe.

De-a lungul timpului furcile de tors au scris povești cu fete și flăcăi, care își puneau tot dorul și toată dragostea în aceste bijuterii. Fiecare ornament avea rolul de a sensibiliza fata iubită, iar oferirea ei în dar și acceptarea reprezenta un gest cu valoare de logodnă.

Nu știm dacă astăzi un asemenea gest va câștiga inima tinerei, dar știm sigur că vom admira și vom asculta poveștile spuse de furcile cu aripi lucrate de Jorj Dimitriu.

Expoziția poate fi vizitată la Sala Acvariu, până pe 18 octombrie 2020, între orele 10.00 și 18.00. Intrarea este liberă. Curatori: Oana Otilia Constantin și Simona Hobincu

La mulţi ani, Aurelian Octav Popa!

 Clarinetist, dirijor şi compozitor, cu o activitate concertistică de peste cinci decenii, Aurelian Octav Popa îşi aniversează azi ziua de naştere.

Maestrul a urmat cursurile Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, cursuri post-universitare la Paris şi în SUA şi a studiat arta dirijatului într-un master-class cu Sergiu Celibidache. Considerat unul dintre cei mai apreciaţi clarinetişti ai lumii, Aurelian Octav Popa s-a remarcat încă din timpul studenţiei când a câştigat Premiul I la Festivalul “Primăvara de la Praga” (1959), devenind primul instrumentist român care a obţinut un premiu în străinătate. Maeştri precum compozitorul francez Olivier Messiaen, dirijorul Sergiu Celibidache şi compozitorul american Aaron Copland i-au apreciat calităţile.

Dintre numeroasele discuri semnate de Aurelian Octav Popa, se distinge cel în compania Filarmonicii “George Enescu”, dirijor Mircea Cristescu, o apariţie notată cu notă maximă de revista franceză Repertoire dintre 300 de de discuri din toate timpurile.

Ca o recunoaştere a talentului său unic dar şi a unei cariere prodigioase care continuă şi azi cu succes, statul francez i-a acordat clarinetistului Arelian Octav Popa titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Letrres.

Noaptea Muzeelor 2020 își deschide porțile pentru tinerii creatori de conținut digital

Cea de a 16-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc pe 14 noiembrie 2020. În România, Noaptea Muzeelor este cu siguranță cea mai amplă manifestare culturală, care activează anual peste un milion de vizitatori, atât în muzee cât și în spații alternative. Tradiționala desfășurare în luna mai nu s-a putut materializa în acest an, dar Noaptea Muzeelor se reinventează pe finalul lui 2020 prin noi activări muzeale, instalații de artă, producții video dedicate, proiecte culturale organizate în muzee sau spații alternative, cât și în mediul virtual.

Mai mult, anul acesta Rețeaua Națională a Muzeelor lansează o provocare celor mai tineri consumatori culturali și activează în premieră, sub umbrela Nopții Muzeelor, apelul de proiecte digitale pentru elevi intitulat „ANIMAȚII, PUZZLE, INVESTIGAȚII… VINO ȘI JOACĂ-TE CU COLECȚIILE LA MUZEU!”.

Inițiativa este menită să incite creativitatea elevilor și să faciliteze interacțiunea între școli și spațiile muzeale din țară, apelul de proiecte încurajând tinerii să exploreze într-un mod creativ și imaginativ obiectele și resursele culturale din colecțiile muzeelor din comunitățile lor și să se înscrie în Noaptea Muzeelor 2020 cu propuneri originale. Prin implicarea în acest proiect, elevii și implicit școlile își asumă „proprietatea” și interesul asupra patrimoniului local și îl interpretează sub formă de producții digitale.

 „Noaptea Muzeelor este un eveniment așteptat de toată lumea. Chiar dacă în contextul actual lucrurile se desfășoară puțin diferit, elementul de noutate nu lipsește nici anul acesta. Unul dintre ele, proiectul adresat tinerilor este un demers inovator de apropiere a elevilor de muzeu. Aceștia pot înțelege mai bine rolurile pe care muzeul și le asumă și își pot folosi creativitatea în explorarea muzeelor. Ne dorim ca elevii să renunțe la inhibiții, la clișee sau conformisme, și să creeze ceva de impact”, a declarat Dragoș Neamu, managerul evenimentului Noaptea Muzeelor.

Proiectul propune o abordare colaborativă și se adresează echipelor formate din elevi din aceeași clasă de școală sau de liceu, clasele VII-VIII, respectiv IX-XI, în număr de minim 10, în funcție de conceptul proiectului. Nu există o cerere tip de finanțare pentru proiecte, iar termenul limită de depunere de către echipele de elevi a ideilor de proiecte și a necesarului de resurse este 16 octombrie 2020, ora 17.00.

„Am dorit ca echipele să fie formate din elevi din aceeași clasă pentru a evita selecția acestora pe baza unor criterii de performanță. Proiectul se adresează tuturor elevilor, nu doar premianților sau olimpicilor. Este un proiect condiționat de creativitate și curaj, nu de note bune la școală”, a mai spus Dragoș Neamu.

Vor fi selectate și finanțate 7 proiecte originale, inventive, care valorifică colecțiile muzeelor din țară și care vor fi prezentate publicului exclusiv în mediul virtual. Fiecare proiect câștigător va fi susținut de către Rețeaua Națională a Muzeelor din România inclusiv cu medierea accesului la colecțiile și la resursele muzeelor care fac obiectul scenariilor proiectelor selectate.

Inițiat în urmă cu 16 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR), fiind un eveniment cultural așteptat de public de fiecare dată cu mare interes.

Expoziția „Harun Farocki – Ar trebui ca realitatea să înceapă”, deschisă din 1 octombrie la Galeria Art Encounters

O expoziție dedicată cunoscutului cineast german Harun Farocki (1944-2014), găzduită de Galeria Fundației Art Encounters din Timișoara, în perioada 1-31 octombrie 2020, prezintă publicului o selecție din filmele, video-urile și instalațiile cineastului, create între anii 1980 și 2014.

Harun Farocki este unul dintre cei mai importanți cineaști germani, cu o operă prolifică de mai mult de o sută de filme, cunoscut datorită vocii sale singulare nu doar în ceea ce privește latura experimentală a abordării imaginii și a montajului, cât mai ales a incursiunilor critice pe care le face în micronarațiunile despre istorie, mentalități și realități politice în măsură să portretizeze procese sau fenomene sociale mai largi, prin intermediul imaginii.

Expoziția este organizată de Fundația Art Encounters, Centrul Cultural German, Primăria Municipiului Timișoara, cu sprijinul Goethe Institut și Harun Farocki GBR, în parteneriat cu Neuer Berliner Kunstverein (n.b.k.), și face parte din Programul Cultural pentru 2020 – Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Totodată, în cadrul expoziției, în data de 12 octombrie 2020, va avea loc lansarea cărții „Harun Farocki: zece, douăzeci, treizeci, patruzeci. Fragment al unei autobiografii”, editori Marius Babias și Ehmann Antje, publicată la Editura IDEA. Dana Andrei, asistent curator, fondatorul și editorul revistei Corner, si Christian Ferencz-Flatz, cercetător al Institutului de Filozofie „Alexandru Dragomir“, doctor în Filozofie, vor prezenta cartea și vor vorbi despre opera cineastului Harun Farocki.

Semnal editorial: Securitatea noastră cea de toate zilele. Flori Bălănescu în dialog cu Cristian Troncotă.

De ce ar fi necesar un dialog între doi istorici din generații, dar și cu experiențe profesionale diferite, însă amândoi animați de dorința de a scoate adevărul la suprafață?

În primul rând, este vorba despre subiectul propriu-zis: Securitatea noastră cea de toate zilele. Autorii își propun o abordare teoretică desprinsă din noianul de certitudini, dar și de supoziții bine argumentate în planul factual al istoriei, mai la vedere sau mai ascuns.

În al doilea rând, literatura de specialitate a acumulat în ultimele trei decenii o cantitate suficientă de date și de informații care se cer periodic sintetizate și prezentate coerent, cu atât mai bine când perspectivele sunt diferite.

Expoziția „The Time Between” a Ioanei Moldovan, în cel mai mare festival german de fotografie

Fotografiile  artistei Ioana Moldovan sunt expuse la Berlin, în perioada 30 septembrie – 13 noiembrie 2020, în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2020, cel mai mare festival german de fotografie. Festivalul EMOP Berlin este organizat o dată la doi ani de Kulturprojekte Berlin GmbH în colaborare cu muzee, instituții culturale, galerii, ambasade, spații de proiect și școli de fotografie din Berlin și Potsdam.

Expoziția „The Time Between”, curatoriată Alexandra Crăsnaru Dragomir şi Daniela Duca, este structurată pe două componente. Prima parte a acesteia cuprinde imagini şi texte dintr-o serie de reportaje despre criza refugiaților realizate de Ioana Moldovan între 2013 și 2016 precum şi dintr-un reportaj pe aceeaşi temă, realizat la Karagaac, Turcia, in februarie 2020. Cea de-a doua parte urma să documenteze eforturile de integrare ale mai multor refugiați din locuințe sociale din Germania. În contextul situației generate de coronavirus și măsurile restrictive impuse, documentația pentru partea a doua, planificată pentru aprilie – mai 2020, nu a mai putut avea loc. În schimb, artista a decis să închirieze o autorulotă și să călătorească prin România pentru a surprinde cum este afectată viața de zi cu zi în contextul restricțiilor pandemice. „Mi s-a părut nefiresc să realizez fotografii documentare fără a putea să mă apropii de oameni“, spune Ioana Moldovan.

Ambele componente ale expoziției, aparent foarte diferite, au un filon comun. Limitarea libertății de mișcare, rolul granițelor, gestionarea crizelor și a unui viitor incert, capacitatea umană de adaptare și transformare sunt doar câteva dintre temele asupra cărora expoziția invită la reflecție.

EMOP Berlin este membru al proiectului european EMOP (European Month Of Photography), care include festivalurile de fotografie din Bratislava, Budapesta, Ljubljana, Luxemburg, Paris, Viena şi Atena. Institutul Cultural Român din Berlin a mai găzduit în cadrul aceluiaşi festival, în anul 2016, expoziţia „Bumbata” a artistului Cosmin Bumbuţ iar în anul 2018 expoziţia „În căutarea lui Dumnezeu: Confesiuni religioase în România“ a artistului Remus Ţiplea.

Ioana Moldovan (n. 1980 în România) este jurnalist, fotograf documentar și autor. Activitatea ei se concentrează în principal pe problemele sociale și ale drepturilor omului, precum și pe efectele conflictelor armate asupra oamenilor și comunităților. Materialele documentare realizate de aceasta au fost publicate de The New York Times, ESPN, Al Jazeera English, Huffington Post, BBC, Der Spiegel, Libération, Open Society Foundation, LensCulture, Slate.fr, Radio France Internationale. Selecție premii obținute: 2018 – American Photography AP34 Câștigător de la revista ESPN, SUA, 2018 – Premiul pentru albumul „We are Invictus” la Cele mai frumoase cărți din România, 2016 – Premiul Memorial Bill Eppridge pentru excelență și adevăr în jurnalism fotografic. Albume foto: „ We are Invictus” 2017, „Protest” 2017.