Actriţa care a făcut şi a primit cea mai celebră „Declaraţie de dragoste” din întreaga istorie a filmului românesc, Teodora Mareş îşi aniversează azi ziua de naştere. Actriţa Naţionalului bucureştean transmite cu fiecare personaj interpretat un sentiment de căldură, delicateţe şi bună cuviinţă. Acestui om deosebit îi dorim şi noi La mulţi ani, cu bucurii şi împliniri!
Esenţele tari se ţin în sticluţe mici, aşa se spune. Într-un trup firav, stau pitite o forţă şi o fermitate impresionate. Sanda Toma este nu numai o artistă aparte, ci şi un om puternic, modest şi exemplar, a cărui valoare este tradusă şi în longevitatea carierei sale prodigioase. Astăzi la aniversarea zilei de naştere, ne înclinăm în faţa Domniei Sale şi îi dorim ani mulţi, cu sănătate şi bucurii!
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și Școala Gimnazială Nr. 1 din Gălbinași, jud. Călărași organizează „Știința îți dă aripi”, un proiect cultural care susține educația pentru protejarea patrimoniului.
Proiectul își propune prezentarea patrimoniului a două instituții din București într-o formă inovativă, către un public nou: peste 70 de copii de la Școala Gimnazială nr. 1 Gălbinași, Jud. Călărași, care vor fi inițiați in tainele meseriei de entomolog.
Copiii vor vizita virtual cele două instituții și vor interacționa online cu specialiștii acestora. Cu această ocazie, copiii vor învăța despre insecte și despre colecțiile de fluturi ale Muzeului Antipa, se vor familiariza cu patrimoniul muzeului, vor afla amănunte despre fluturii care trăiesc pe teritoriul României și, cu precădere, în zona lor și vor înțelege motivele pentru care trebuie să îi protejăm.
La întâlnirile online cu specialiștii Muzeului Hărților, copiii vor afla despre tipurile de hărți existente, cum se fac și cum se folosesc acestea, precum și despre importanța lor. Vor afla de asemenea și despre importanța păstrării și îngrijirii obiectelor vechi și despre modalități simple prin care se pot proteja obiectele vechi pe care le au acasă, mai ales cele din hârtie.
În paralel cu întâlnirile din mediul virtual, specialiști ai Muzeului Antipa vor vizita școala din Gălbinași și le vor explica elevilor detalii despre biologia fluturilor, recapitulând împreună ce au învățat din întâlnirile online.
Împreună cu specialiștii entomologi, elevii școlii din Gălbinași vor realiza o expoziție de fluturi vii. Această expoziție le va permite copiilor să pună în practică și să completeze tot ce au aflat în urma acestor întâlniri. Cu acest prilej, copiii vor învăța să observe trecerea fluturilor din stadiul de pupă la cel de adult, comportamentul fluturilor adulți în funcție de condițiile de mediu, cum se hrănesc ei, etc. La finalul expoziției, vor învăța cum să realizeze preparate de fluturi conform standardelor muzeale pentru insectare. Preparatele realizate astfel vor fi reunite într-o expoziție care va putea fi admirată în cadrul școlii din Gălbinași.
Proiectul propus face parte din gama de activități muzeale de tip „outreach” ce presupune „scoaterea” muzeului din spațiul său tradițional și apropierea lui de comunitate. Aceasta se realizează prin intermediul unor activități combinate ce au ca produs final expoziția de fluturi vii, care va ilustra și completa ceea ce copiii învață la școală, dar va contribui și la responsabilizarea lor, formarea lor pentru lucrul în echipă și, nu în ultimul rînd, îi va ajuta să înțeleagă importanța protejării patrimoniului natural.
Acest proiect cultural realizat de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” în colaborare cu Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și cu Școala Gimnaziala nr. 1 Gălbinași este co-finanțat de AFCN.
Iniţiativa aparţine Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Mai exact, în cadrul Conferinţei Generale din 2005, aceasta a adoptat documentul 33 C/Rezoluţia 53, prin care ziua de 27 octombrie a fost proclamată Ziua mondială pentru patrimoniul audiovizual. Conform www.unesco.org, data de 27 octombrie are o semnificaţie aparte, fiind ziua în care, la rândul ei, cea de-a 21-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO, din 1980, a adoptat Recomandarea pentru salvgardarea şi conservarea imaginilor în mişcare.
După 25 de ani de la amintita Recomandare, UNESCO a considerat că eforturile în sensul păstrării şi îngrijirii documentelor audiovizuale trebuie intensificate. Astfel, scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale pentru patrimoniul audiovizual sunt: aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale; sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu; creşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual.
În vederea atingerii acestor obiective, la 27 octombrie se încearcă strângerea de fonduri, încheierea de acorduri naţionale şi internaţionale între autorităţile cu responsabilităţi relevante pentru păstrarea amintitului patrimoniu, punerea pe agenda politică a importanţei conservării materialelor audiovizuale de patrimoniu etc. Evenimentele dedicate Zilei mondiale pentru patrimoniul audiovizual sunt organizate de arhivele de sunet şi de film la nivel regional şi naţional, de muzee şi de biblioteci. Printre organismele internaţionale care se implică în celebrarea zilei de 27 octombrie se numără Asociaţia Arhiviştilor de Imagini în Mişcare, Consiliul Internaţional al Arhivelor, Federaţia Internaţională a Arhivelor de Film, Federaţia Internaţională a Arhivelor de Televiziune.
(Sursa: Agerpres)
Datorită genialilor matematicieni polonezi, complicatul cifru al „Enigmei”, o mașină de criptat germană, a fost spart. Acest lucru a influențat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. La șaptezeci și cinci de ani de la încheierea sa, Institutul Polonez și Consiliul Voievodatului Wielkopolska vă invită, în perioada 19 octombrie – 3 decembrie 2020, lângă Piața Universității, unde pe gardul Muzeului Municipiului București puteți vizita expoziția intitulată „Enigma. Victoria decriptării”.
Mașina de criptat germană „Enigma” a fost realizată de Arthur Scherbius. Aceasta a obținut un succes comercial pe piața civilă, precum și în instituțiile de stat și în cele administrative, cu mult înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Încă din 1932, criptologii polonezi au reușit să descifreze pentru prima oară codurile extrem de complicate ale „Enigmei”. Acest lucru a avut loc la Palatul Saxon din Varșovia, care adăpostea sediul Biroului de Cifruri din Divizia a II-a a Statului Major al Armatei Poloneze.
Părinții succesului au fost matematicienii-criptologi polonezi: Marian Rejewski, Jerzy Różycki și Henryk Zygalski. Realizările lor au permis decodarea cifrurilor „Enigmei”, îmbunătățite constant.
Cu cinci săptămâni înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, pe 25 iulie 1939, șefii Biroului de Cifruri din Polonia și matematicienii-criptologi au dezvăluit performanțele poloneze serviciilor secrete franceze și britanice. După declanșarea războiului, acțiunea de descifrare a continuat în Marea Britanie și Franța, cu participarea oamenilor de știință polonezi deopotrivă. Această parte a poveștii este cunoscută, însă, din filme și cărți.
Expoziția pregătită de Consiliul Voievodatului Wielkopolska și, în versiune românească, de Institutul Polonez din București, ne apropie de istoria eroilor-criptologi polonezi mai puțin cunoscuți, de profesorii și colaboratorii acestora, ale căror cunoștințe și geniu matematic le-au permis să spargă unul din cele mai bine păzite secrete ale celui de-al Treilea Reich.
Urmărind dezvoltarea economiei contemporane sprijinite pe cunoaștere, uităm adesea că, în multe domenii, rădăcinile sale izvorăsc din tranșeele marilor războaie ale secolului al XX-lea.
Expoziția va putea fi văzută până pe 3 decembrie, pe gardul Palatului Șuțu, care găzduiește Muzeul Municipiului București.
Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea „părintelui fondator” al României Moderne, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sub sceptrul căruia s-a înfăptuit Unirea de la 1859. Lozinca epocii a fost: „La vremuri noi, om nou!”, iar Cuza a fost un asemenea om nou. Dar el a fost și un om al lumii vechi, legat de vechea boierime a Moldovei și de aristocrația cosmopolită a secolului al XIX-lea.
Aniversarea nașterii Domnitorului este un bun prilej de a aduce în atenția iubitorilor de istorie arborele genealogic al familiei Cuza, care cuprinde personaje interesante, mai puțin cunoscute, precum și înrudiri cu familii însemnate, precum Callimachi, Moruzi, Catargiu sau Râșcanu. Alături de postere, vor fi expuse piese originale din colecțiile Muzeului Unirii și ale Muzeului de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, precum și din patrimoniul Muzeului de Istorie Naturală a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Organizată în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii Iași, expoziția „Cuza 200 – Bicentenarul nașterii Domnului Unirii” va fi deschisă publicului în perioada 16 octombrie – 12 noiembrie 2020 și va putea fi vizitată, cu respectarea normelor de siguranță, de marți până duminică, între orele 10.00 și 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet).
În ce măsură poate contracara omenirea amenințările majore care pot veni dinspre mediul natural? Dereglări climatice, radiații solare, epidemii, explozii vulcanice, tornade, secetă, cutremure, tsunami – lista e nesfârșită. Trăim de fapt într-o lume extrem de ostilă și avem atât de infime capacități de a o struni.
În raport cu datele din anul de grație 1985, Lucian Boia face în această carte o trecere în revistă a diverselor dezastre care și-au pus amprenta asupra evoluției societăților și a civilizației, precum și o comparație cu momentul actual, când este evident că funcţionarea mecanismului om–natură suferă un dezechilibru, foarte probabil ireversibil. Într-adevăr, lumea nu se va sfârși, spune autorul, din pricina cutremurelor, sau a petelor solare, sau a variației axei Pământului. Nici chiar din pricina pandemiilor. Primejdia cea mare o reprezintă acum încălzirea climei și efectul de seră, fenomen global și potențial distrugător, a cărui răspundere o poartă cu precădere omul. Dar nu e deloc sigur că omenirea mai poate opri procesul, sau măcar că își dorește să-și schimbe modul de viață. Abia în acest punct specia umană riscă să dispară cu adevărat.
„Dacă ne vom mai încălzi cu câteva grade, să ne aşteptăm ca o teribilă criză de civilizaţie să lovească omenirea. Se va petrece – cine ştie? – o mare migraţie spre Nord, Africa revărsându‑se asupra Europei. Migraţia actuală determinată de sărăcie şi de conflicte armate se va amplifica din motive climatice. Lumea va fierbe, atât la propriu, cât şi la figurat. Dar dacă lucrurile vor merge și mai departe? Va mai exista scăpare? Să emigrăm în spaţiul cosmic? Nici o altă planetă a Sistemului Solar nu oferă condiţii de viaţă cât de cât asemănătoare cu cele de pe Terra. Deocamdată, odată ce am ajunge în situaţia ca Pământul să nu ne mai suporte, nu avem nici un fel de soluţie de rezervă“, spune autorul.
Născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, Lucian Boia este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franţei şi a Germaniei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.
Inconfundabil, iubit şi admirat deopotrivă, Nicolae Furdui Iancu este una din personalităţile unicat ale muzicii populare româneşti. Timbrul său special, dramatismul veritabil şi autenticitatea surselor de inspiraţie l-au plasat de la debut şi până azi în topul soliştilor de folclor. Ani mulţi, sănătoşi, voioşi şi norocoşi!
Cine nu a fredonat vreodată „Ce mică-i vacanţa mare” sau „Strada speranţei, la parter”? Cine nu o cunoaşte şi nu o admiră pe Corina Chiriac? Azi, celebra solistă îşi aniversează ziua de naştere. Cu o carieră impresionantă şi o popularitate pe măsură, Corina Chiriac este un model de vitalitate, profesionalism şi respect pentru colegi şi pentru public. Astăzi, la aniversare îi dorim sănătate, ani mulţi cu bucurii şi veşti bune!
La 26 octombrie 1955, Austria îşi câştiga independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeași zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a “neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria. Începând cu 1 ianuarie 1995, Austria e membru cu puteri depline al Uniunii Europene.
Sărbătorim azi o ţară prietenă, un partener şi o prietenie îndelungată. Prin acordul bilateral semnat cu LSG (organism similar austriac), CREDIDAM se află într-un permanent schimb de informaţii şi experienţă pentru o cât mai eficientă gestionare a activităţii comune în sprijinul artiştilor interpreţi, membri ai organizaţiilor noastre.
Austriei, austriecilor şi tuturor celor care azi sărbătoresc, le dorim la mulţi ani, în pace şi prosperitate!
Spiral/ Spirala, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia. Secțiunea le este dedicată cineaștilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, iar premiul i-a fost înmânat cineastei pe 17 octombrie, la gala de închidere a celei de-a 36-a ediții. Filmul cu Bogdan Dumitrache, Alexandra Borbély și Diána Magdolna Kiss în distribuție și-a început traseul festivalier la Varșovia, unde a avut premiera mondială.
Vorbit în limba maghiară și filmat lângă Budapesta, după un scenariu de Cecília Felméri, Spiral este produs de Inforg-M & M Film (Ungaria) și Hai-Hui Entertainment (România). Actorul Bogdan Dumitrache, care deține rolul central, a învățat replicile în limba maghiară cu ajutorul unui language coach. Lui i se alătură două dintre cele mai apreciate actrițe maghiare din noua generație: Alexandra Borbély a câștigat Premiul pentru Cea mai bună actriță al Academiei Europene de Film cu rolul din Despre trup și suflet/ On Body and Soul, iar Diána Magdolna Kiss a jucat în filme precum Tall Tales, White God, Le Grand Cahier.
Spiral este o dramă psihologică despre dificultatea de a lăsa în urmă trecutul și despre felul în care viața noastră și ciclurile naturii sunt profund legate. Bence și Janka trăiesc pe malul unui lac, întreținându-se din taxa pe care o plătesc cei care vor să pescuiască aici. Totul lor pare să curgă armonios în acest aparent paradis, însă relația lor începe să se deterioreze și, odată cu ea, în mod bizar, viața din jurul lacului.
Cecília Felméri s-a născut în Cluj-Napoca și a absolvit studiile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Înainte de a debuta în lungmetraj cu Spiral, a obținut premii importante cu scurtmetrajele sale. Mátyás, Mátyás (2010), Minute infinite (2011) sau Pastila fericirii (2012) i-au adus participări și premii importante la Locarno, Mar del Plata, AFI Fest, DOK Leipzig, Vilnius, Varșovia, TIFF, Premiile Gopo, Anim’est. În prezent, predă la Universitatea Sapientia din Cluj și este co-fondatoarea și vicepreședinta Asociaţia Cineaştilor Maghiari din Transilvania.
Rezidența FILM+, parte integrantă a proiectului FILM+, laboratorul de lucru, sprijin şi promovare dedicat proiectelor de film, animaţie şi video-art independente, care se adresează tinerilor artişti proaspăt absolvenţi sau autodidacţi din România, Bulgaria, Serbia şi Republica Moldova, va avea loc online în perioada 26 – 31 octombrie 2020.
În cadrul rezidenței, reprezentanții celor 16 proiecte selectate în programul FILM+ 2020 – 2021, vor avea loc sesiuni de lucru individuale, sesiuni de lucru pentru fiecare secțiune (Work in Progress Lab, Production Lab, Development Lab, Film + Expanded) și sesiuni de lucru comune.
La cea de-a cincea ediție FILM+ au fost selectate cinci lungmetraje documentare, două lungmetraje de ficțiune și nouă scurtmetraje de ficțiune.
„Faptul că la această ediție avem mai multe proiecte de lungmetraj documentar este o premieră îmbucurătoare. Anul 2020 a fost unul excepțional pentru filmul documentar românesc. Este pentru prima dată când un documentar reprezintă propunerea României pentru Premiile Oscar – „Colectiv”(regia Alexander Nanau) și prima dată când două documentare românești se află în selecția pentru o nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film („Colectiv” de Alexander Nanau și „Acasă”, de Radu Ciorniciuc – care este și primul documentar românesc premiat la Sundance Film Festival). Participanții FILM+ vor avea ocazia să învețe din experiențele cineaștilor Alexander Nanau („Colectiv”, „Toto și surorile lui”) și Monica Lăzurean-Gorgan (producătoarea documentarelor „Acasă”, „Timebox” și co-regizoarea documentarului „Lemn”).”, spune Ana Drăghici, co-fondator FILM+.
Tutorii rezidenței Film+ 2020 sunt cineaștii Alexander Nanau, Monica Lăzurean-Gorgan, Ada Solomon, Anamaria Antoci, Alex Trăilă, Ana Drăghici, Adrian Sitaru, Tudor Cristian Jurgiu, Paul Negoescu, Roxana Szel , Alexandru Radu și Andrei Gorgan.
În cadrul unui parteneriat dezvoltat cu Les Films de Cannes a Bucarest, rezidenții FILM+ vor participa la un masterclass online susținut de apreciata cineastă japoneză Naomi Kawase („Sweet Bean”, „Still the Water”, „The Mourning Forest”).
La rezidența FILM+ vor participa următoarele proiecte din România: „The Man and His Shadow” (lungmetraj documentar, regia Dragoș Hanciu, Work in Progress Lab), „5000KM”(lungmetraj documentar, regia Paul Chirilă, Production Lab), „Drumul Dragonului” (scurtmetraj ficțiune, regia Monica Stan, Production Lab), „Se văd stelele în noaptea asta?” (scurtmetraj ficțiune, regia Andrei Răuțu, Production Lab), „Toma și prietenii lui” (scurtmetraj ficțiune, regia Alex Mircioi, Development Lab), „Calmul unei dimineți de iarnă”(scurtmetraj ficțiune, regia Vasile Todincă, Development Lab), „Cut It” (scurtmetraj ficțiune, regia Sorin Poamă, Development Lab) și „Tender is the Night” (lungmetraj ficțiune, regia Elena Morar, FILM+ Expanded).
Din Bulgaria vor participa trei proiecte: „Voev: Greetings to the Gods” (lungmetraj documentar, de Biljana Kirilova și Neda Milanov, Work in Progress Lab), „Everything Tastes Strange Today” (scurtmetraj ficțiune, regia Kristina Spassovska, Production Lab) și „Us”(scurtmetraj ficțiune, regia Kosta Karakashyan, Development Lab).
Moldova este reprezentată de „Blocul 2” (lungmetraj documentar, regia Alexandr Dzechis, Work in Progress Lab), „Călătorie în timp – de la Bonn la Speia” (lungmetraj documentar, de Dumitru Grosei și Arcadie Plăcintă, Work in Progress Lab), „Lecție de maturitate” (lungmetraj ficțiune, regia Eugeniu Bocancea, Development Lab), în timp ce din Serbia vor participa două producții: „Last Call” (scurtmetraj ficțiune, de Hayat Aljowaily și Kaja Grujic, Production Lab) și Worlds Apart (scurtmetraj ficțiune, regia Tamara Brocic, Development Lab).
Programul este inițiat de Asociația Graphis 122 și implementat alături parteneri și specialiști implicați în programul de mentorat.
Cea de-a cincea ediție FILM+ este co-finanțată de către programul Europa Creativă – MEDIA al Comisiei Europene și de Centrul Național al Cinematografiei.
