Prima ediție a ART200: Festivalul internațional de film queer

Festivalul internațional de film queer ART200 vine în prima ediție la București între 26 și 31 octombrie. Dat fiind contextul pandemiei COVID-19, festivalul se va desfășura anul acesta în format hibrid, cu majoritatea evenimentelor online.

ART200 este un festival de film queer (termen umbrelă pentru comunitatea LGBT: lesbiene, gay, bisexuali, transgender) al cărui scop este de a încuraja creația de artă și film queer în România, precum și colaborarea între artiste și artiști queer de pe scena locală. Unul dintre principalele obiective ale demersului este susținerea autoreprezentării și a reprezentărilor juste și complexe ale personajelor LGBTQ+ în filme și artă.

Pe durata celor 6 zile de festival vor fi disponibile pentru vizionare 40 de scurtmetraje, 5 lungmetraje și un performance, va avea loc un atelier de poezie queer, un pitch pentru filme queer și o expoziție de artă (disponibilă atât fizic, cât și online).

Scurtmetrajele sunt cuprinse în 6 secțiuni (Sex Work, Poly și Kink, Trans și Non-binary, Queer Mental Health, Scurtmetraje Românești, Scurtmetraje LGBTI în spaniolă), calupurile fiind urmat de o discuție cu selecționerx și regizorx. Alături de scurtmetraje, vor mai fi disponibile și 5 lungmetraje și un performance Filmele vor putea fi vizionate online, iar discuțiile vor fi transmise live pe pagina de facebook a festivalului. Filmele își propun să vorbească despre comunitățile marginalizate și vulnerabile din cadrul comunității LGBTQ: persoane non-binare, persoane care practică munca sexuală, persoane queer imigrante sau persoane queer vârstnice, abordând subiecte de multe ori invizibile chiar și în cadrul comunității.

Expoziția de artă intitulată Our Queer Home pornește de la viziunea că vizibilitatea în cultură este o formă de rezistență împotriva violenței sistemice la care sunt supuse persoanele LGBTQIA+ și este dedicată practicilor queer orientate spre istoricizarea experiențelor personale. Expoziția va fi disponibilă atât online cât și fizic, cu programare la Alert Studio.

Atelierul de poezie ART200 are loc online, în perioada festivalului, 26-31 octombrie 2020. 12 participantx se întâlnesc, în cadrul atelierului, cu cei cinci trainerx. La final, participanţii își vor citi poemele la lectura de poezie de sâmbătă, 31 octombrie. Atelierul e organizat în parteneriat cu Literatură și Feminism.

Pitch-ul ART200 are la bază realitatea faptului că oportunitățile de finanțare pentru film sunt oricum puține, iar regizorx din comunități marginalizate au cu atât mai puține șanse să le acceseze. Astfel, pitch-ul are scopul de a susține financiar producția unui film românesc cu tematică queer. Proiectele înscrise vor avea o viziune critică și autocritică, chestionând normele și structurile capitaliste, patriarhale, rasiste, cis hetero și care ies din sfera reprezentărilor tradiționale ale persoanelor LGBTQIA+ în cultura mainstream. Finanțarea constă în 3000 de lei, oferiți de Uniunea Cineaștilor din România.

La mulţi ani, Draga Olteanu Matei!

Explozie de energie, talent şi bucurie de a dărui, Draga cea mai dragă a teatrului românesc îşi aniversează azi ziua de naştere. Alăturându-se tuturor admiratorilor acestei artiste excepţionale care este Draga Olteanu Matei, CREDIDAM îi urează viaţă lungă, sănătate şi forţă creatoare!

Eveniment editorial: Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării de Nadav Eyal

„O relatare bine scrisă, care te pune pe gînduri, despre actuala criză a globalizării. Nu toată lumea va fi de acord cu interpretarea lui Eyal, dar puțini vor rămîne indiferenți.” (Yuval Noah Harari, autor al bestsellerului Sapiens)

Combinație de reportaj, viniete pătrunzătoare și analize originale, Revolta arată că stînga și dreapta au multe în comun. Străbătînd lumea de la un capăt la celălalt, Eyal stă de vorbă cu mineri dezamăgiți din Pennsylvania, grupuri anarhiste de la periferia Atenei și neonaziști germani și relatează despre un oraș japonez unde ratele natalității se prăbușesc și despre familii de refugiați sirieni pe care le-a însoțit de pe țărmurile Greciei până la destinația lor, în Germania. În aceste relatări la timpul prezent, Eyal împletește lecții ale trecutului, de la Războaiele Opiului din China până la colonialismul din Haiti și Planul Marshall. Prin aceste legături istorice, el arată că rădăcinile revoltei au fost mereu adânci și puternice și că, în loc să privim răzvrătirile actuale ca făcînd parte dintr-un fenomen trecător, ar trebui să recunoaștem că revolta este noul statu-quo al lumii globalizate în care trăim.

„Revolta care frămîntă lumea de azi va ajunge să-l obsedeze pe cititorul acestei convingătoare și pătrunzătoare epopei despre criza globalizării și a ordinii liberale, rodul gîndirii profunde a lui Eyal, un scriitor integru și foarte talentat. O lectură obligatorie pentru orice cititor serios.” (Ehud Barak, fost prim-ministru al Israelului)

Nadav Eyal este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din Israel, câștigător al premiului Sokolov (echivalentul premiului Pulitzer în Israel). Este corespondent de știri internaționale al postului israelian de televiziune Reshet 13 și jurnalist de opinie pentru Yediot Aharont, cel mai difuzat ziar din Israel. În 2016, cu cîteva luni înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite, Eyal a difuzat Trumpland, o serie de documentare în care prezenta în detaliu nemulțumirile poporului american. Nadav Eyal este licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim și a obținut o diplomă de masterat în politici globale la London School of Economics.

Kunsthalle Bega prezintă: Later Edit

Până la 20 noiembrie, Kunsthalle Bega prezintă expoziţia „Later Edit”. Program de vizitare: marți – sâmbătă  12:00 – 18:00. Intrarea liberă.

Maria Orosan-Telea condensează în spațiul Kunsthalle Bega Box sub numele Later Edit 13 evenimente cuprinse în programul „Draft” – un program curatorial despre proiecte artistice în stadiu de idee, parțial realizate sau replicabile la scară mai mare, desfășurat din 2018 în Biblioteca Pavilion..

„Draft” a început în 2018 ca o formă de negociere între situații artistice în curs de cristalizare și soluțiile de prezentare pe care acestea le-au adoptat într-un anumit moment al procesului de producție. Pentru multe dintre proiecte, „Draft” reprezintă contextul potrivit pentru a-și testa funcționalitatea într-o confruntare reală cu publicul sau pentru a genera lucrarea aflată în stadiu de idee cu ajutorul unei intervenții colective și participative. Artiști: Gavril Pop, Teo Papadopol, Ana Maria Szöllösi, Nicoló Filippo Rosso, Tijana Kačarević, Lera Kelemen, George Roșu, Adrian Oncu, Dorian Bolca, Miki Velciov, Bogdan Matei, Ioana Terheș, Dreaming About my Unborn Child Group (Alexandra Satmari, Dona Arnakis, Elena Langă, Ana Maria Szöllösi, Oana Sas, Loredana Ilie, Ludmila Naghi, Maria Ungureanu, Alma Gyovai, Mihaela Vilău, Gabriela Roșca, Sânziana Gheorghe, Vivien Fritz).

Later Edit, proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara, reia toate aceste proiecte într-o etapă ulterioară a existenței lor, oferind o imagine simultană, într-un spațiu comun, lucrărilor acumulate în timp în jurul conceptului de a prezenta idei artistice într-o formă vizuală cu statut intermediar și incert.

Dance me to the End of… sau 9 lucrări de dans contemporan cu care o generație de artiști debutează la CNDB

Între 1 și 30 noiembrie, CNDB prezintă online lucrările rezultate din munca din ultimul an a studenților Academiei de Dans și Performance CNDB. 

Zece coregrafi – Jan Burkhardt (DE) și Sigal Zouk (ISR), Mădălina Dan, Simona Deaconescu, Farid Fairuz, Eduard Gabia, Andreea Novac, Manuel Pelmuș, Willy Prager (BG) și Vava Ștefănescu – au fost invitați de CNDB să revizite lucrări care i-au consacrat și care, la vremea lor, au scris istorie în dansul contemporan românesc.

Coregrafii au lucrat alături de studenții Academiei de Dans și Performance a CNDB pentru a readuce în scenă vechile lucrări, dar și pentru a propune altele noi. După un an de cursuri și ateliere, echipele formate au trecut printr-un proces intensiv de practică și prezentare de spectacol.

Bogdana Pascal documentează Dance me to the End of… într-o serie de 9 producții video

Întregul proces a fost documentat de Bogdana Pascal, artistă video și producătoare TVR. Din demersul ei au rezultat nouă producții video, câte una pentru fiecare dintre lucrările care compun Dance me to the End of…. Pe tot parcursul lunii noiembrie, CNDB va difuza aceste producții video prin live streaming pe Facebook.

Cele nouă producții video surprind Dance me to the End of… în esența sa:  o revizitare a istoriei recente a dansului contemporan românesc, ca exercițiu în formarea noii generații de dansatori și performeri.

Prin interviuri cu artiștii, filmări de la repetiții și fragmente din cele nouă spectacole propuse, documentarele prezentate de CNDB pe pagina sa de Facebook invită la descoperirea eforturilor colective și personale care stau în spatele Dance me to the End of… , a noii generații de artiști care debutează în mijlocul unei pandemii și a rezultatelor muncii lor din ultimul an.

Un 2020 cu exerciții, distanțe și apropieri la Academia de Dans și Performance a CNDB 

La CNDB, a reconstitui un spectacol nu înseamnă a-l restaura, ci a contesta și chestiona trecutul. Astfel, pentru producțiile revizitate în program, istoria s-a transformat într-o posibilă și perpetuă devenire, din deschidere pentru inovație și reînnoire. Pentru a multiplica perspectivele și a familiariza studenții și cu alte practici coregrafice, programul cuprinde producția unui nou film de dans, realizat de Jan Burkhardt și SIgal Zouk și două lucrări noi: Coreomaniacii de Simona Deaconescu și  Less might be more, but sometimes less is nothing de Willy Prager (BG).

Bucharest Fashion Film Festival revine într-un format exclusiv online cu documentare premiate și filme cult reunite sub tema CAMP

Cea de-a patra ediție a Bucharest Fashion Film Festival, primul eveniment din România plasat la intersecția dintre fashion, film și advertising, se va desfășura în perioada 6-11 noiembrie 2020. Anul acesta, evenimentul va căpăta o dimensiune exclusiv online și va avea loc pe site-ul festivalului, dar și pe platforma TIFF Unlimited. Documentarul Martin Margiela In His Own Words (2019), portretul unic al celui mai mare mit din istoria modei și The Disappearance of My Mother (2019), povestea captivantă a unei mame, top model internațional în anii ‘60 și muză pentru Salvador Dali și Andy Warhol, sunt primele titluri anunțate.

În contextul provocărilor survenite din cauza pandemiei, formatul festivalului a fost redesenat astfel încât să ajungă în mediul online ținând cont de nevoile actuale ale publicului. “Este foarte important pentru noi să transmitem conținut de calitate, dar în același timp să-l adaptăm într-o formă cât mai plăcută și accesibilă celor care ne urmăresc. Primul pas a fost dezvoltarea site-ului oficial al festivalului, care va include întreaga selecție de scurtmetraje și va avea în focus comunitatea din jurul evenimentului. Mai apoi, pentru lungmetraje, ne-am dorit să lucrăm cu o platformă de streaming deja existentă și am ales TIFF Unlimited. Am făcut asta pentru că ne-am dorit flexibilitate în ceea ce privește timpul de vizionare a filmelor“, a menționat Ioana Diaconu, co-fondatoare Bucharest Fashion Film Festival.

Primul lungmetraj din cadrul festivalului, Martin Margiela In His Own Words (2019), dezvăluie detalii despre viața și filosofia din spatele creațiilor iconice, rostite în premieră de însuși Martin Margiela. Timp de 20 de ani în care a condus propria casă de modă, Martin Margiela a rămas în anonimat, fără interviuri sau apariții în presă. 70 de piese cheie din colecțiile acestuia, incluse în retrospectiva din 2018 de la Musee Galliera din Paris, sunt prezentate prin voiceover-uri, alături de carnete de schițe din copilărie și obiecte personale. Cel de-al doilea lungmetraj anunțat la BFFF 2020 este The Disappearance of My Mother (2019). Documentarul a fost prezentat în premieră mondială la Festivalul de Film de la Sundance și prezintă povestea Benedettei Barzini, top model al anilor ’60 și feministă radicală în anii ‘70, a luptat pentru drepturile și emanciparea femeilor. Ajunsă la vârsta de 75 de ani, Benedetta se străduiește să scape de asocierea cu lumea modei și să se retragă definitiv, dar determinarea fiului ei de a face un film despre ea provoacă o colaborare neașteptată între cei doi.

Cu scopul de a pune bazele unui forum de discuție despre relația dintre film și modă, programul Bucharest Fashion Film Festival de anul acesta va include în continuare secțiunea competiţională în cadrul căreia sunt premiate cele mai bune filme de modă locale și internaționale. De asemenea, programul festivalului are în componență filme cult, documentare despre personaje marcante din istoria modei și dezbateri susținute de profesioniști din sfera locală și internațională. Lor li se adaugă noi secțiuni, un podcast, dar și un masterclass despre cum va evolua industria filmului de modă.

“Începând cu această ediție, Bucharest Fashion Film Festival introduce secțiunea Dressing the Cinema, care va prezenta o selecție de filme clasice și cult, prin care se urmărește o explorare a costumului ca instrument în construcția personajelor și ca limbaj vizual în prezentarea firului narativ. Anual, acestea vor fi coagulate sub o umbrelă tematică”, a menționat Mădălina Cozmeanu, co-fondatoare Bucharest Fashion Film Festival. Camp, tema de anul acesta, este un concept teoretizat pentru prima dată  în 1964 de criticul american Susan Sontag, prin care aceasta înțelegea un anumit mod de a vedea lumea ca un fenomen estetic. Esența camp-ului stă într-o înclinație către nenatural, către stilizare și exagerare.

Odată cu cea de-a patra ediție, Bucharest Fashion Film Festival lansează un podcast care va avea la bază un eseu personal sau o scriere ficțională și un soundscape, comisionate unor artiști români. Astfel, conținutul va fi construit cu ajutorul unor observații antropologice împletite cu câte o instalație audio. Podcastul va continua cu o serie de episoade ce vor include materiale adaptate noilor teme urmărite în fiecare ediție a festivalului, însă își va păstra același format.

O noutate a BFFF 2020 este și Dressing the Body, o secțiune anuală ce constă într-un program curatoriat de scurtmetraje, atât de ficțiune cât și documentare, care propune o explorare antropologică a raportului dintre vestimentație și identitate, a hainei ca simbol, a relației dintre corp și obiect vestimentar. BFFF invită astfel publicul la introspecție și dezbatere, schimbând perspectiva asupra unui subiect mult mai prezent în viețile tuturor, decât suntem dispuși să acceptăm.

La mulţi ani, Ionel Tudor!

Profesorul, compozitorul, orchestratorul, dirijorul, pianistul Ionel Tudor îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. Creator al atâtor şlagăre, acesta este în prezent nu numai carismaticul dirijor al Big Band-ului Radio, ci un veritabil animator al acestei redutabile orchestre în care se regăsesc profesionişti din toate generaţiile. Mulţi ani, sănătate, inspiraţie, bucurii!

Comorile Cracoviei – expoziție la București

Monumente de talie mondială, povești fascinante, atmosfera de neuitat a pieței din Cracovia, dar și arhitectura modernă deosebită sunt semne distinctive ale orașului Cracovia, unul dintre cele mai frumoase orașe din Polonia. Le puteți descoperi vizitând expoziția „Comorile Cracoviei”, prezentată pe gardul Muzeului Național de Artă al României din București, până pe 16 noiembrie 2020.

Expoziția în aer liber „Comorile Cracoviei”, pregătită de Centrul Internațional de Cultură al orașului și elaborată, în versiunea românească, de Institutul Polonez din București, este o poveste despre orașul – sediu al regilor polonezi, fostă capitală a țării, tezaur de opere de artă și suveniruri naționale înscrise într-un ansamblu arhitectural unic.

Cracovia este unul dintre cele mai vechi centre universitare europene, oraș al poeților, scriitorilor și artiștilor, fiind, în Evul Mediu, una dintre cele mai importante metropole din Europa Centrală. Cosmopolit, multicultural, deschis inspirațiilor din afara țării, acesta a rămas, totuși, cel mai polonez oraș din Polonia.

Expoziția poate fi o cheie pentru a înțelege fenomenul popularității Cracoviei în rândul turiștilor din întreaga lume.

Pe planșele expoziției sunt prezentate 90 de comori ale orașului – opere de artă și arhitectură, monumente și exemple de patrimoniu nematerial – asociate cu Cracovia, adesea la rangul de capodopere. Acestea permit urmărirea istoriei metropolei încă din Evul Mediu timpuriu, prin dezvoltarea orașului în vremurile lui Cazimir cel Mare, a dinastiei Jagiellone și a epocii renascentiste. Arată dimensiunea decăderii în perioada potopului suedez, a împărților Poloniei și ocupației germane din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Planșele conduc privitorii în vremurile primului oraș socialist din Polonia, până în zilele noastre, când, după transformarea politică, Cracovia trăiește o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, îmbinând în mod creativ prezentul cu moștenirea bogată a istoriei sale de peste o mie de ani.

De data aceasta, în perioada 13 octombrie-16 noiembrie 2020 expoziția „Comorile Cracoviei” va putea fi văzută pe gardul Muzeului Național de Artă al României din București, unde puteți găsi adevărate comori ale artei românești și europene.

Vestita invazie a urșilor în Sicilia deschide cea de-a 15-a ediție Animest

O adaptare fermecătoare a nuvelei pentru copii scrise și ilustrate de artistul Italian Dino Buzatti în 1945, Vestita invazie a urșilor în Sicilia/ The Bears’ Famous Invasion of Sicily (r. Lorenzo Mattotti) se vede pentru prima dată în România în deschiderea celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest. Pe 9 noiembrie, de la ora 19:00, filmul care a cucerit publicul marilor evenimente cinematografice ale lumii ajunge pe ecranele iubitorilor de animație din întreaga țară, prin intermediul platformei de streaming a festivalului. Copiii o vor adora, iar adulții vor fi surprinși să descopere numeroase referințe istorice, politice și sociale în povestea cu magicieni, urși vorbitori și imagini care-ți taie respirația.

Ilustrată 2D și inspirată din schițele originale semnate de Dino Buzatti, povestea debutează cu răpirea micului Tonio, fiul Regelui Urs, de către vânătorii din munții Siciliei. Amenințat de venirea iernii și de dispariția tuturor surselor de hrană, conducătorul decide să invadeze țara în care locuiesc oamenii. Cu ajutorul armatei sale și cu puterea magiei, el reușește să-și găsească fiul, dar va descoperi în curând că urșii nu sunt meniți să trăiască în lumea ființelor umane.

„Frumos desenat în culori îndrăznețe și forme atrăgătoare, filmul reprezintă o animație clasică la cel mai înalt nivel, simplă și încântătoare, gândită să cucerească atât copiii, cât și adulții”, notează publicația Variety despre The Bears’ Famous Invasion of Sicily. Imaginile impresionante sunt acompaniate pe tot parcursul filmului de vocea naratorului, care își face simțită prezența în momentele-cheie, valorificând stilul inconfundabil al autorului Dino Buzatti. Inclus în selecția oficială de la Cannes, filmul a concurat în 2019 pentru distincția Un Certain Regard, iar în același ani s-a aflat printre favoriți la Annecy – cel mai important eveniment cinematografic mondial dedicat filmelor de animație. Anul 2020 i-a adus o nominalizare la titlul de Cel mai bun film de animație, la Premiile César.

„Buzatti mi-a influențat întreaga muncă artistică, prin ceea ce a scris și prin creațiile lui vizuale. Atmosfera invocată de el și-a pus amprenta asupra mea – felul său de a spune povești de parcă ar fi fost legende sau povești antice, mereu pline de magie și mister și uneori cu o atmosferă întunecată”, subliniază Lorenzo Mattotti într-un interviu acordat la Cannes.

The Bears’ Famous Invasion of Sicily este cel de-al doilea lungmetraj din cariera regizorală a celebrului ilustrator, autorul posterului oficial al Festivalului de la Cannes din 2000, cunoscut pentru lucrările sale iconice publicate în reviste precum Cosmopolitan, Vogue, The New Yorker și Vanity Fair, dar și pentru romanele sale grafice multi-premiate.

Tradiția se întâlnește cu digitalul în Tapiserie în realitate augmentată – un proiect One Night Gallery

One Night Gallery, prima galerie de new media art din România, propune un nou concept curatorial, o colaborare interdisciplinară al cărui rezultat este o lucrare originală de artă textilă, augmentată cu o animație 3D.

Artistul vizual Mircea Popescu, alături de artista textilistă Megan Dominescu, cărora li se alătură Robin Proca (sound design) și Mișu Cojocaru (AR, parte din echipa One Night Gallery) vor prezenta publicului o tapiserie în realitate augmentată în cadrul expoziției temporare de artă RADAR (Romanian Artists Developing Alternative Realities), ce va avea loc la ROMAERO, între 22 – 25 octombrie.

Abordarea interdisciplinară creează o realitate alternativă a artei textile

Asupra desenului creat de Mircea Popescu și țesut (rughooking) de Megan Dominescu, One Night Gallery adaugă un nou layer de tehnologie, rezultatul final fiind o tapiserie ale cărei elemente grafice vor continua povestea ilustrată într-o scenă de realitate augmentată 3D. Animația va avea o coloană sonoră dedicată, creată și montată de Andrei Robin Proca pentru a completa experiența publicului.

Experiența de AR va putea fi descoperită prin filtrul disponibil pe pagina de Instagram a One Night Gallery, la secțiunea de filtre de realitate augmentată. Vizitatorii pot scana tapiseria cu filtrul dedicat iar animația se va declanșa automat. Întreaga experiență poate fi înregistrată și distribuită pe canalele de social media ale utilizatorilor.

Procesul de creație a fost documentat prin time-lapse-uri, interviuri cu artiștii și video-uri din perioada de producție iar documentarea și produsele digitale vor fi disponibile pe site-ul One Night Gallery și RADAR și pe canalele de social media dedicate.

Mediile tradiționale alături de arta digitală creează moștenirea vremurilor actuale

Puțini sunt meșteșugarii care duc mai departe arta covoarelor tradiționale de perete și la fel de puțini sunt și tinerii artiști care le integrează în practica lor contemporană. Cu toate acestea, arta textilă este tot mai ofertantă în sectorul artelor vizuale, recuperând atât tehnici tradiționale, cât și reinterpretând și adăugând elemente contemporane, cum face tânăra artistă Megan Dominescu.

Lucrarea colaborativă facilitează experiența realității mixte care depășește limitele fizice ale lucrării de artă textilă și se extinde în spațiul digital.

Totodată, îmbinând medii diferite, proiectul va genera un dialog între artiști vizuali și va crea o lucrare colaborativă interdisciplinară unică în lume, evocând tradiția bogată a României în domeniul tapiseriilor și, totodată, confirmand apetitul artiștilor și publicului pentru inovație și tehnologie de ultimă generație.

Acest proiect reprezintă și un prim pas pentru una dintre direcțiile One Night Gallery, de a îmbina arta meșteșugului și patrimonul material și imaterial cu noile tehnologii.

Lucrarea va putea fi văzută în cadrul celei de-a doua ediții a expoziției temporare de artă RADAR (Romanian Artists Developing Alternative Realities), ce va avea loc la ROMAERO, între 22 – 25 octombrie.

365 DE ZILE ÎN GERMANIA / 365 TAGE IN DEUTSCHLAND. Teatru nou pentru copii și adolescenți.

„365 de zile în Germania / 365 Tage in Deutschland. Teatru nou pentru copii și adolescenți” este un proiect de teatru educațional care explorează axa culturală România-Germania prin prisma teatrului pentru copii și adolescenți sub diferite forme de cercetare și expresie. Explorarea acestei rute culturale implică realizarea unei cercetări despre migrație din punctul de vedere al copiilor și adolescenților în vederea scrierii unui text de teatru, traducerea de noi piese de teatru germane pentru copii și adolescenți în română, precum și invitarea autorilor acestor texte de a susține workshop-uri de scriere dramatică, atât cu profesioniști, cât și cu tineri din România. În felul acesta dorim să oferim o panoramă asupra modurilor în care se poate iniția teatrul pentru copii și adolescenți: scriere de text nou prin cercetare, împrumutarea unor piese dintr-o altă cultură prin traducere, investigarea în laboratoare de creație a posibilelor abordări ale teatrului pentru copii și adolescenți prin workshop-uri.

Textul de teatru care explorează migrația din punctul de vedere al copiilor și adolescenților este un proiect de colaborare între Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului, Mihaela Michailov și Radu Apostol. În acest moment este în curs de derulare și va sta la baza unui spectacol de teatru în 2021 la Teatrul GONG din Sibiu.

Seria de traduceri de noi piese pentru copii și adolescenți realizate de Ciprian Marinescu începe în acest an cu textele „De parcă aș fi hârtie“ de Daniela Dröscher, „4YourEyesOnly” de Esther Rölz și „8 tați“ de Tina Müller. Acestea vor fi prezentate prin rețelele sociale ale Centrului de teatru educațional Replika din București și Teatrul pentru Copii și Tineret GONG din Sibiu sub formă de spectacole lectură online în zilele de:

30 octombrie-1 noiembrie, Sibiu – Live streaming

30 octombrie, ora 18:00 – „De parcă aș fi hârtie” de Daniela Dröscher, regia Leta Popescu

31 octombrie, ora 18:00 – „8 tați” de Tina Muller, regia Radu Apostol

1 noiembrie, ora 18:00 – „4YourEyesOnly” de Esther Rolz, regia Ilinca Prisăcariu

5-7 noiembrie, București, spectacolele vor fi disponibile pentru vizionare timp de 24h

5 noiembrie, ora 19:00 – „De parcă aș fi hârtie” de Daniela Dröscher, regia Leta Popescu

6 noiembrie, ora 19:00 –  „8 tați” de Tina Muller, regia Radu Apostol

7 noiembrie, ora 19:00 – „4YourEyesOnly” de Esther Rolz, regia Ilinca Prisăcariu

În cadrul proiectului, dramaturgele germane Daniela Dröscher și Tina Müller, dar și dramaturga româncă Elise Wilk vor susține ateliere online de scriere dramatică cu studenții mastratului de scriere dramatică din cadrul Universității de Artă Teatrală și Cinematografică UNATC București și cu elevi ai Colegiului Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu.

Textele selectate au în centru teme și subiecte incomode, care problematizează fragilitatea unor experiențe de viață de multe ori insuficient conștientizate de adulți: maturizarea emoțională, descoperirea sexualității, relațiile tensionate cu cei apropiați, înțelegerea și acceptarea morții, desprinderea de părinți, izolarea și nevoia acută de spații intime, revolta împotriva unor norme și comportamente impuse.

„De parcă aș fi hârtie“ de Daniela Dröscher – 13 +

Liz este cea mai mică dintre cei patru frați care își petrec copilăria împreună. E furioasă că nu vrea să crească. Va avea întotdeauna 15. Sau nu? Ce se întâmplă pe lac în ziua aceea? Liz a mers acolo singură, a vrut să patineze și a salvat viața unui băiat. Băiatul acesta își va trage un glonț în cap mai târziu. Tatăl și-a părăsit familia și nimeni nu a observat cu adevărat plecarea lui. Liz ia droguri, fură, are nevoie de bani, dispare nopțile, așa că nicio arestare la domiciliu nu ajută. „De parcă aș fi hârtie“ este o piesă despre o fată care caută limitele, ia droguri și iubește intoxicația. Pentru acest text, Daniela Dröscher a primit premiul „Vocabulary Rhineland-Palatinate” – parte a premiului a fost premiera piesei la Teatrul pentru Copii și Tineri Speyer.

„8 tați“ de Tina Müller – Pentru adolescenți peste 14 ani

Un tată vitreg încetează să mai fie tată atunci când mama se desparte de el? Este un tată biologic un tată chiar dacă nu știe nimic despre tine? Îți poți alege singur tatăl? Și câți tați poți avea de fapt? La vârsta de 19 ani, Nico stă în fața unui rând ciudat de case cu o bucată de hârtie cu un nume în mână, nehotărâtă dacă să sune la sonerie sau nu. Drumul până acolo: o călătorie prin lumea uneori amuzantă și plină de culoare a familiilor și vieților cu tați și fără tați, prezentată de trei naratori în roluri schimbătoare, care nu sunt întotdeauna de acord cu cursul exact al evenimentelor.

„8 tați” a primit Premiul „Kaas & Kappes” în cadrul ediției 2010 a Festivalului Germano-Olandez de Teatru pentru Copii și Tineret.

„4YEO For Your Eyes Only“ de Esther Rölz – Pentru adolescenți (fără vârstă)

O piesă despre încredere, răzbunare și efectele agresiunii cibernetice. Trei copii ai generației de computere care cresc înconjurați de tehnologie: Anouk, o fată de 15 ani și colegii ei de clasă Sven și Kian. Toată lumea pare să aibă un statut social solid. Anouk este fata drăguță plăcută de toată lumea, Sven este un ciudat maniac de jocuri de calculator, iar Kian este tipul drăguț care și-a făcut un obiectiv din a le face viața iad unor oameni ca Sven. Până când, brusc, lumea computerelor și „viața reală” se amestecă îndoielnic. Amenințarea rămâne intangibilă, dar afectează din ce în ce mai mult existența tinerilor. Mai poate exista intimitate când știrile, adevărate sau nu, se răspândesc în câteva secunde?

Piesa „4YEO For Your Eyes Only“ a primit premiul „Kaas & Kappes” în cadrul ediției 2013 a Festivalului Germano-Olandez de Teatru pentru Copii și Tineret.

Proiectul multianual „365 Tage in Deutschland / 365 zile în Germania“, curatoriat de Mihaela Michailov și Ciprian Marinescu este realizat de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului, în colaborare cu Centrul de Teatru Educațional Replika din București, Teatrul pentru Copii și Tineret GONG din Sibiu, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică UNATC București, Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu și Goethe-Institut București. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

A început digitalizarea a 40 de ani de istorie. Colecția Agapi salvată de la distrugere

În perioada 23 octombrie – 15 noiembrie, la MNAC București, va avea loc expoziția „OARECARI. 1967 – 1978 văzuți de Ioan Matei Agapi” ca parte din demersul fiicei sale, Nora Agapi, de a salva și digitaliza colecția imensă de fotografii ale artistului ieșean, dar și de a prezenta public o parte din opera sa. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 23 octombrie, de la ora 16.00,  la etajul IV al Muzeului Național de Artă Contemporană din București.

Documentarist și fotograf celebru în Iași, Ioan Matei Agapi a surprins peste 40 de ani de istorie în fotografii, mii de negative, zeci de plăci de sticlă, peliculă de film, aparate foto și obiective ce au devenit una dintre cele mai mari colecții private din România. Arhiva Agapi a fost ignorată timp de 30 de ani, fiind ținută în condiții improprii, iar riscul de a se deteriora iremediabil a devenit realitate în ultimii ani.

Pentru ca acest patrimoniu să nu dispară, Nora Agapi, fiica artistului, fotograf la rândul ei și regizor al documentarului Timebox, a început digitalizarea celor 10.000 de negative din colecția Agapi, reușind până acum să scaneze peste 1000 de negative din perioada 1968-1978, urmând ca restul să fie digitalizate și incluse treptat pe platforma online www.ioanagapi.ro care va fi lansată în cadrul vernisajului de pe 23 octombrie.

Nora Agapi, fiica artistului a declarat că „acest proces de scanare și digitalizare a negativelor din colecția Agapi reprezintă o continuare firească a ceea ce a reprezentat documentarul TIMEBOX. Adică, dorința mea de a face cunoscută munca titanică și pasiunea tatălui meu, dar și de a face publice lucrările lui – o moștenire vizuală lăsată lumii – pe platforma www.ioanagapi.ro. Arhiva lui de fotografii reprezintă un material artistic și istoric aparte, cu reală valoare documentară, care validează identitatea colectivă a unui oraș, dar și istoria unei nații. Tocmai de aceea, punerea în valoare a acestei arhive, recuperarea memoriei sociale și salvarea acestui patrimoniu cultural sunt esențiale”.

Expoziția „OARECARI. 1967 – 1978 văzuți de Ioan Matei Agapi”, curatoriată de Călina Bârzu, prezintă o selecție de imagini din reportajele sale, dar și fotografii personale de vacanță sau de la nunți. Artistul a fotografiat diverse personalități din scena politică și culturală, dar, în egală măsură, îl interesau oamenii de rând, pe care îi fotografia într-o manieră aparte. Fotografiile din expoziție surprind modul în care Ioan Matei Agapi se regăsea în cei pe care îi fotografia, dar și capacitatea lui de a vedea individul și umanitatea indiferent de vârsta, gen, statut sau clasă socială.

Călina Bârzu, curatoarea expoziției, a adăugat că „fotograful avea un simț al observației ascuțit și repera particularitățile unei situații sau ale unui individ pe care nu le trecea niciodată cu vederea. Oamenii simpli, numiți chiar de el “oarecari” în notițele sale, sunt aduși în centrul atenției la fel cum au intrat în atenția lui. În același timp expoziția îl prezintă pe fotograful Ioan Matei Agapi, o legendă locală la Iași, dar mai puțin cunoscut la nivel național și internațional. Cu această ocazie sunt puse în lumină, nu doar personajele din fața aparatului de fotografiat, ci și omul din spatele obiectivului”.

Expoziția poate fi văzută în perioada 23 octombrie – 15 noiembrie la Muzeul Național de Artă Contemporană din București, de miercuri până duminică, între orele 11:00 – 18:00, doar cu respectarea condițiilor de siguranță impuse de COVID 19. Accesul la vernisaj se va face pe bază de rezervare în prealabil cu confirmare de primire la adresa elena24martin@gmail.com în limita a 50 de locuri.