„Intermeridian Online”, o călătorie pe meridianele artei și culturii alături de Diana Jipa și Ștefan Doniga

Violonista Diana Jipa și pianistul Ştefan Doniga vor susține o serie de șase concerte care vor fi difuzate, în perioada 28 octombrie – 1 decembrie, pe pagina de Facebook a postului Radio România Muzical, pe cea a Institutului Cultural Român, precum și pe conturile celor doi artiști. Proiectul presupune realizarea concertelor în interiorul unui muzeu sau colecție de artă din România, concentrându-se pe colecțiile de artă românească mai puțin cunoscute publicului larg. Repertoriul muzical inclus în proiect cuprinde creații semnate de cei mai importanți compozitori români ai prezentului: Adrian lorgulescu, Ulpiu Vlad, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Roman Vlad, Remus Georgescu și Vlad-Răzvan Baciu. Concertele vor fi precedate de un tur ghidat al spațiului unde se desfășoară evenimentul, atât din interiorul cât și din exteriorul clădirii și se va concentra pe colecțiile de artă vizuală.

Recitalurile, care vor fi difuzate în fiecare miercuri timp de șase săptămâni, fac parte din proiectul cultural „Intermeridian”, consacrat creației artistice românești și deschiderii sale către toate categoriile de public. În contextul actual, în care atât participarea la concerte publice de factură clasică, precum și posibilitatea de vizitare a obiectivelor culturale sunt încă plasate sub o anumită incertitudine, proiectul „Intermeridian Online” propune o alternativă extrem de accesibilă și atrăgătoare – dar și de cel mai înalt nivel artistic și tehnic – pentru aceste activități atât de necesare vieții și educației publice.

„Artele sunt meridiane ale sufletului uman care se întrepătrund și se desfac în fiecare dintre noi ca în poli ai frumuseții și sensibilității. Ne-am propus să călătorim în acest univers infinit al creației artistice și să unim meridianele muzicii, artelor plastice și poeziei cântând în locuri superbe din România, vizitând muzee, castele, ateliere ale artiștilor și întâlnind oameni minunați, dornici să împartă cu noi din bogăția spiritelor lor. Și totul ni s-a părut un lucru cu atât mai util cu cât, în aceste zile, lucruri atât de importante pentru viața și educația fiecăruia precum prezența într-o sală de concert sau vizitarea unui muzeu sunt, din nefericire, aproape inaccesibile”, a spus pianistul Ştefan Doniga.

Repertoriul va fi unul de muzică contemporană românească, cu un conținut aflat în strânsă legătură (culturală, geografică, istorică) cu obiectivele prezentate și deosebit de accesibil pentru publicul larg.

Program

• Miercuri, 4 noiembrie 2020 – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Cluj;
• Miercuri, 11 noiembrie 2020 – Colecția de pictură și artă monumentală Petru Botezatu (Zalău, Arad, Deva);
• Miercuri, 18 noiembrie 2020 – Muzeul de Artă Modernă Constanța (cuprinde Muzeul Nicolae Grigorescu și Muzeul Ion Jalea);
• Miercuri, 25 noiembrie 2020 – Colecția de artă plastică contemporană Nicolae Sofianu (Râmnicu Vâlcea);
• Marți, 1 decembrie 2020 – Muzeul George Enescu, București.

Calităţile muzicale ale violonistei Diana Jipa au fost recunoscute de la o vârstă fragedă, artista debutând ca solistă la vârsta de numai 10 ani alături de orchestra Filarmonicii din Braşov, devenind la scurt timp după aceea o prezenţă constantă pentru scenele de concert din România, alături de filarmonicile din Iași, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Botoşani, Oradea, precum şi cu Orchestra de Cameră „Unirea“ din Focşani, Orchestra Medicilor „Ermil Nichifor“, Cork Fleischmann Symphony Orchestra, susţinând în acelaşi timp concerte şi recitaluri peste hotare, în Grecia, Italia, Cehia, Irlanda, Germania, Rusia, Belgia, Olanda, Coreea de Sud. În anul 2005, a reprezentat România în concertul organizat la Bruxelles cu ocazia semnării Tratatului de Aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană. Diana Jipa a fost prezentă pe scenele unor importante festivaluri muzicale, între care se numără Festivalul Muzicii Româneşti – ediția a XVI-a, Iaşi, alături de Filarmonica „Moldova“ din Iaşi în anul 2012 şi Festivalul Internațional „George Enescu“ – ediția a XVIII-a, de asemenea alături de orchestra filarmonicii ieşene. Alături de pianistul Ștefan Doniga, Diana Jipa a susținut, numai în anul 2018, peste 40 de concerte și recitaluri în cadrul turneelor naționale „Un secol de muzică românească“, „Orchestra UNIREA leagă orașele Unirii“ și „Lipatti – compozitorul, înregistrări în premieră“ – proiect care a cuprins, de asemenea, și înregistrarea în Studioul de Concerte Mihail Jora al Societății Române de Radiodifuziune a compact discului amintit anterior.

Născut la Galaţi în anul 1979, pianistul Ştefan Doniga a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti în anul 2002, în decursul celor cinci ani de studii beneficiind de îndrumările maeştrilor Constantin Ionescu – Vovu, Viorica Rădoi, Oxana Corjos, Dan Grigore. A cântat alături de artiști importanți ai scenei muzicale româneşti precum violoncelistul Marin Cazacu, flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, violoniştii Florin Croitoru, Diana Jipa, Rafael Butaru şi Ştefan Horvath, sopranele Irina Iordăchescu, Iulia Isaev, Sorina Munteanu. În anul 2000, Ștefan Doniga a reprezentat România la primul Festival Balcanic al Tinerilor Pianişti de la Razgrad, Bulgaria, unde a primit Medalia Festivalului şi a participat, de asemenea, în cadrul a numeroase transmisiuni directe realizate de Radiodifuziunea Română, fiind invitat să realizeze imprimări speciale alături de Orchestra de Cameră Radio. Ştefan Doniga este singurul pianist român care a înregistrat integrala mazurcilor pentru pian de Alexandr Skriabin – o imprimare realizată în concert la Ateneul Român şi difuzată în repetate rânduri, prin intermediul Uniunii Europene de Radio, de către postul muzical de radio german WDR 3.

Așa văzut-a Zaharia – improvizații într-o lume captivă. Expoziție de fotografie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Țăranului Român din București și Ambasada Republicii Moldova în România vă invită să vizitaţi expoziția de fotografie „Așa văzut-a Zaharia – improvizații într-o lume captivă”.

Unirea Basarabiei cu Regatul României a confirmat printr-un act politic o comunitate de limbă și cultură, fiind succedată după două decenii de anexarea Basarabiei de către URSS. Asemenea oricărei schimbări politice majore, acest moment de ruptură a lăsat spații albe în istoria oficială și traume în memoria colectivă. Dincolo de interpretările propuse de istoricii asupra acelor momente frământate și a perioadelor în care Basarabia și România au avut evoluții separate, avem la îndemână micro-istoriile, care nuanțează și dau relief vieții sociale de la est de Prut. O astfel de micro-istorie – de data aceasta vizuală – este și cea a lui Zaharia Cușnir și a satelor pe care el le-a fotografiat în anii ’50-’60 în mai bine de 4000 de clișee.

Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chișinău, arhiva fotografică a lui Zaharia ne oferă astăzi șansa rară de a privi viața rurală din Basarabia de după război într-o manieră care eludează realitatea îngrădirilor dictate de propaganda și discursul oficial al epocii. Fotograful-țăran școlit la Iași eșuează în încercarea de a se împotrivi intrării în colhoz, fiind închis o vreme. Se va refugia în schimb în fotografie. Cu o arie de cuprindere limitată la câteva sate, Zaharia Cușnir este un etnograf inocent care înregistrează episoadele sărbătorii și ale cotidianului, scene casnice sau de convivialitate, însă fără a se opri la ceea ce poate face oricine deține un aparat foto. Observația sa aparent tăcută este surprinzătoare prin dinamica multora dintre cadre, parcă impregnate de o stare  de film. Îndrăzneala de a construi imaginea prin compoziții, straturi și relații între personaje și aparatul foto pare neverosimilă pentru acea perioadă într-un sat aflat la marginea URSS și cu atât mai mult pentru un sătean de rând – fierar, zidar, lucrător în colhoz –, a cărui viață a însoțit istoria Basarabiei de la apartenența la Imperiul Țarist până la căderea blocului socialist. Se poate spune fără nici o ezitare că Zaharia Cușnir este noua descoperire din familia inocenților, alături de Costică Acsinte și Vivian Maier.

„Așa văzut-a Zaharia – improvizații într-o lume captivă” se alătură celorlalte proiecte curatoriale pe care Muzeul Național al Țăranului Român le-a conceput de lungul a peste douăzeci de ani în cadrul programelor Arhivei de Imagine, care cuprinde fotografii de la sat și de la oraș, de teren și de studio, realizate de către amatori și de către profesioniști, toate constituindu-se în martori ai unui secol de viață socială în comunitățile locuite de români și nu numai. Realizarea acestui proiect se datorează colaborării cu Ambasada Republicii Moldova în România și cu Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău, fiind susținut de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Programul dedicat Centenarului Marii Uniri.

Expoziția va putea fi vizitatăla  Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, până 21 noiembrie 2020, de miercuri până duminică, între orele 9 și 17. Intrarea este liberă.

Pe întreaga perioadă a expoziției va putea fi vizionat filmul „Lumea lui Zaharia Cușnir”, regizat de Elena Donciu, membru al Asociației pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău.

Echipa curatorială | Nicolae Pojoga (lector superior, Catedra Multimedia a Academiei de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău) și Cosmin Manolache (Muzeul Național al Țăranului Român din București)

Cu sprijinul | Ambasadei Republicii Moldova în România

Partener | Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău.

La mulţi ani, Petre Lupu!

Energic, versatil, precis, Petre Lupu este nu numai posesorul unei voci inconfundabile (valorificată în nenumărate spoturi publicitare, dublaje de desene animate şi o impresionantă carieră în teatru radiofonic) ci şi un artist cu o personalitate specială şi preocupări în multe alte domenii, complementare (sau nu) teatrului. Astăzi, la aniversare, îi dorim la mulţi ani cu sănătate, entuziasm şi spor în toate!

Piețe din Europa și istoriile lor – selecție de 60 de fotografii, expuse la Accademia di Romania, Roma

Expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor – Un proiect de antropologie vizuală” va fi găzduită de Galeria Accademia di Romania in Roma în perioada 5 noiembrie – 13 decembrie.

La vernisajul expoziției vor fi prezenți autorul Cătălin D. Constantin, arh. prof. Tancredi Carunchio, fost profesor de arhitectură la Universitatea Sapienza din Roma și Carmen Dobrotă, asistent de proiect. Catalogul în italiană va fi publicat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național.

Expoziția propune o schimbare a perspectivei asupra piețelor din orașele Europei. În metropole sau în burguri, piața este spațiul cel mai important. Acolo duc arterele principale, acolo se află cele mai semnificative clădiri și statui. O piață de oraș european e un rezumat istoric, arhitectonic, cultural, social și tocmai de aceea, un spațiu privilegiat. Fotografiile din expoziție, realizate cu o dronă profesionistă, redau o perspectivă aeriană asupra piețelor din câteva orașe istorice europene. Piețe celebre din capitale cunoscute sunt puse alături de piețe anonime, dar nu mai puțin interesante. Spațiul geografic al pieței e firul roșu al acestei expoziții. Punctul de pornire îl reprezintă o constatare cât se poate de evidentă, dar ale cărei consecințe sunt importante nu doar asupra vizualului, ci și asupra înțelegerii pieței ca fenomen istoric și cultural: nu poți să vezi în întregime o piață, din piață. Excepție fac, desigur, acele orașe istorice unde un turn de catedrală te lasă să ai o imagine de ansamblu a spațiului, de la o înălțime totuși nu foarte mare.

Fotografia din dronă e una dintre foarte puținele situații în care limbajul tehnic și cel plastic se suprapun atât de reușit. Privirea de sus este, aproape fără excepție, spectaculoasă. Perspectiva aeriană are însă și avantajul că te face să înțelegi ceea ce, la pas prin piață, poți doar intui: o structură de profunzime. Și, de aici, încercarea expoziției de a schimba, la figurat de data aceasta, perspectiva asupra piețelor. Deși există numeroase studii, filme documentare, expoziții referitoare la destinul unor piețe individuale, o perspectivă de ansamblu, la nivel de continent, a fost de foarte puține ori încercată. Din acest punct de vedere, expoziția reprezintă o premieră.

Vor fi expuse în Galeria Accademia di Romania in Roma circa 60 de fotografii. Selecția pornește de la un număr de 100 de piețe, din peste 20 de țări europene. Expoziția include o importantă componentă video, în acord cu tendințele contemporane în domeniu: un film cu o durată de aproximativ 30 de minute care rulează în buclă în expoziție și imagini în mișcare realizate în diverse piețe din Europa, de tipul time lapse.

Cătălin D. Constantin este editor de carte și antropolog. Predă cursuri la Facultatea de Litere a Universității din București. Teza de doctorat, susținută la Facultatea de Litere și publicată în 2013, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la începutul secolului XX, pornind de la jurnale inedite de epocă. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie și de a călători, Cătălin D. Constantin a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Cea mai recentă carte pe care a scris-o, „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor”, reprezintă o lectură culturală și antropologică. Volumul „Ferestre din București și poveștile lor”, apărut în 2015 sub coordonarea sa, reeditat în 2019, a urcat în câteva săptămâni de la apariție pe locul 1 în topul vânzărilor de carte din România. Realizează cercetări antropologice de teren în așezările aromâne din Munții Pindului. De asemenea, coordonează de 5 ani seria săptămânală „Conferințele de joi”, de la Palatul Suțu, Muzeul Bucureștiului. A avut expoziții de autor în peste 20 de orașe din România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia.

WASTELAND2020, de Catinca Drăgănescu și Ioana Petre, în premieră pe cinematic.unteatru.ro

WASTELAND2020, primul proiect din Trilogia Consumului, un demers comun al regizoarelor Catinca Drăgănescu şi Ioana Petre, va fi difuzat în premieră absolută pe platforma cinematic.unteatru.ro. Până pe 4 noiembrie, producția muzicală inspirată din scandalul arderilor ilegale a deșeurilor importate în România va fi disponibilă gratuit în mediul online, pe prima platformă VoD de teatru independent, în baza unei rezervări. Pentru a vedea spectacolul, iubitorii de teatru din întreaga lume pot solicita un cod gratuit de acces, printr-un email de rezervare trimis la adresa contact.idea77@gmail.com.

WASTELAND2020 este prima producție a asociației IDEA77, în parteneriat cu Centrul de Teatru Educațional Replika, și este inspirată din documentarul «Secrete de ciment», o investigație realizată în 2019 de jurnașiștii de la RISE Project. Din distribuție fac parte actorii Cătălina Antal, Matei Arvunescu, Ionuţ Grama, Silvana Negruţiu și artista Larisa Retegan, care semnează muzica originală a spectacolului, alături de Alexei Țurcan. Scenografia a fost realizată de Gabi Albu, iar light design-ul de Alexandros Raptis.

Spectacolul oferă o dublă perspectivă asupra mafiei deşeurilor din Europa, urmărind alternativ poveştile a două familii: una din Germania şi una din România. În timp ce nemţii sunt preocupaţi de cum pot ajunge să producă zero deşeuri şi cum pot salva planeta, familia românească se luptă cu lipsa de reacţie a autorităţilor şi insensibilitatea comunităţii din care face parte cu privire la poluare. Apariţia unui mare concern german care deschide o fabrică de ciment ȋn localitate scindează comunitatea şi o provoacă la a-şi reevalua priorităţile. WASTELAND2020 se apleacă asupra dilemei morale legate de legitimitatea acestui traseu prestabilit şi invită la o reflecţie pe termen lung asupra vieţii contemporane.

Dacă Germania are încă din 1961 o politică de sortare a deșeurilor, România a rămas în urmă la acest capitol. Iar o țară unde deșeurile sunt, în general, la grămadă, reprezintă o oportunitate perfectă pentru aşa zisele ţări civilizate de a-şi exporta reziduurile toxice pe care nu le pot distruge acasă, unde poluarea este taxată. Astfel unele țări devin gropile de gunoi ale Europei, în timp ce altele se laudă cu aer, apă și sol curat. Cum pot cetățenii țărilor din Uniunea Europeană să aibă aceleași priorități, atâta timp cât nivelul lor de trai este atât de diferit, iar sănătatea este politizată? WASTELAND2020 nu oferă soluții și răspunsuri universal valabile acestor dileme, ci își propune să readucă în atenția opiniei publice subiecte precum lipsa echității, comportamentul de consum, standardele duble și perpetuarea pasivă a acestui fenomen care ne afectează pe toți.

O lună de film cu Centrul Ceh – Documentary Mondays și Fiction Tuesdays revin în noiembrie

Luna noiembrie a devenit de 8 ori mai bună! Programele Documentary Mondays și Fiction Tuesdays reîncep, de data aceasta online. Atmosfera proiecțiilor de film de la Centrul Ceh este încă vie și o puteți retrăi și de acasă, unde veți putea urmări 4 documentare și 4 filme de ficțiune în fiecare luni și marți în luna noiembrie.

Centrul Ceh București și-a obișnuit publicul cu filme unul și unul, mai întâi la Documentary Mondays, din 2007, iar din 2018 și la Fiction Tuesdays. Toamna aceasta programele continuă în format online, pe platforma DAFilms.com, unde filmele vor putea fi urmărite gratuit, timp de 24 de ore, pe tot teritoriul României. Așa că acum nu doar bucureștenii se pot bucura de aceste două programe și, în plus, vă puteți uita la filme de acasă, în siguranță.

Documentary Mondays revine în forță cu 4 documentare excepționale. Pe 2 noiembrie intrați în lumea lui Miloš Forman, poate cel mai renumit regizor ceh, cunoscut mai ales pentru filmele realizate după plecarea sa din Cehoslovacia. „Miloš Forman: What doesn’t kill you…” oferă o abordare personală și aduce la lumină evenimente marcante din viața privată a regizorului, precum despărțirea de părinți și fii, povești despre cruzime și lupte interioare, dar și despre ambiția succesului și dorința de libertate.

Programul continuă în spiritul căutării libertății, însă prin alte mijloace. Pe 9 noiembrie veți putea urmări documentarul românesc „Omul care a vrut să fie liber”, ce spune povestea lui Cezar Mititelu – un „parazit social” în ochii autorităților comuniste, dar și un dascăl, un purtător de lumină într-o lume îngropată în minciuni şi ignoranţă în ochii unor oameni care au crezut în posibilitatea de a trăi o viață liberă în România socialistă.

Pe 16 noiembrie se poartă retro. „Viva Video, Video Viva” aduce în discuție arta video din Cehoslovacia anilor ’80. Regizoarea Adéla Komrzý explorează acest subiect prin portretul pe care-l face bunicului ei, Radek Pilař, unul dintre pionierii artei video cehe, prin recrearea expoziției Video Day din 1989 și prin interviuri cu artiști video ai acelei perioade.

Seria se încheie cu o călătorie prin lumea sunetelor și a muzicii. Ce se întâmplă când un sunet devine muzică și cum? „The Sound is Innocent” vă invită într-o călătorie audiovizuală într-un spațiu de vis care explorează sensul, funcția și semnificația lumii sunetului electronic și experimental. Pe parcursul a cinci capitole, documentarul ghidează spectatorul printr-un labirint format din momente și personalități care prezintă nașterea și evoluția sunetului electronic către muzică.

Dacă zilele de luni sunt ale documentarelor, marțea vine cu filme de ficțiune – și nu orice filme. Fiction Tuesdays aduce, toamna aceasta, un tribut lui Jiří Menzel, care s-a stins în luna septembrie a acestui an. Filmele sale continuă să aducă emoție în rândul celor care le vor urmări de acum înainte, iar în cadrul programului, publicul va putea viziona 4 dintre filmele lui Menzel, descoperind sau redescoperind un regizor extraordinar, pionier al Noului Val Cehoslovac. Începând cu 3 noiembrie, porniți într-o călătorie săptămânală în universul cinematic al lui Menzel: „Capricious Summer” (1967), „A Cottage Near the Woods” (1976), „Those Wonderful Men with Crank” (1978) și „Cutting It Short” (1980).

Documentary Mondays și Fiction Tuesdays sunt organizate de Centrul Ceh București, în parteneriat cu DAFilms DocAlliance și cu sprijinul Budweiser Budvar. Vizionarea este gratuită, fiecare film fiind disponibil pe tot teritoriul României timp de 24 de ore, începând cu ora 8:00 dimineața, conform programului.  Pentru a urmări filmele, este nevoie să vă creați un cont de utilizator pe platforma DAFilms.com. Și cum aceste două programe vin la pachet și cu bere cehă, de data aceasta trebuie să stați cu ochii pe Centrul Ceh București, care are câteva surprize pregătite pentru cei ce știu că un film se vede cel mai bine alături de o bere Budweiser Budvar.

Expoziţia Explorator în muzeu, la Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu

Expoziția intitulată Explorator în muzeu va putea fi vizitată în perioada octombrie 2020 – aprilie 2021 la Muzeul de Istorie Naturală, Sala Multimedia, str. Cetății nr. 1.

Expoziția completează ariile curriculare școlare și întregește expoziția generală a Muzeului de Istorie Naturală, respectiv secțiunea dedicată biodiversității țării noastre. Prin intermediul exponatelor, grupate în funcție de habitatul lor, vizitatorii vor descoperi varietatea ecosistemelor naturale din țara noastră.

Diversitatea habitatelor din România este unică în lume, cuprinzând ecosisteme terestre, subterane și acvatice cu o biodiversitate încă bine conservată. Această bogăție de specii se datorează interferenței pe teritoriul țării noastre a cinci tipuri de regiuni biogeografice. Doar în cadrul acestei expoziții temporare veți putea admira, într-un singur loc, plante și animale endemice României, fauna unică a Mării Negre și fosile care reconstituie habitate dispărute de milioane de ani din România.

Piesele expuse fac parte din colecția Societății Ardelene de Științele Naturii din Sibiu (Siebenbürgischer Verein für Naturwissenschaften in Hermannstadt), societate care în 1895, acum 125 de ani, a inaugurat Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu.

La mulţi ani, Silvia Voinea!

În istoria liricii româneşti, Silvia Voinea a rămas singura soprană de coloratură care a susţinut, timp de 20 de ani, în aceeaşi stagiune, cele trei mari roluri destinate acestui tip de voce: Lakme, Lucia di Lammermoor şi Regina Nopţii. Publicul nu o poate uita însă şi în celelalte 35 de opere interpretate, în 1800 de seri, printre care: „Rigoletto”, „Traviata”, „Don Paquale”, „Bărbierul din Sevilla”, „Romeo şi Julieta”, „Pelleas şi Melisande”, „Paiaţe”, „Boema”, „Ariadna la Naxos”, „Cavalerul rozelor”, „Căsătoria secretă”, „Liliacul”.

Vocea sa cristalină cu o precizie intonaţională de instrument, tehnica de cânt şi dezinvoltura jocului actoricesc au făcut ca, timp de 15 ani, să fie oaspete permanent la Opera Comică şi la Opera de Stat din Berlin, la Semperoper din Dresda, la Teatrul Regal din Liege şi la Opera din Klagenfurt.

În 1998 Silvia Voinea s-a despărţit de scenă, moment despre care spunea cu umor: „Am gândit că ea trebuie să se producă în plină glorie, când mai eram încă în formă vocală, când încă nu aveam prea multe riduri. Îmi place apusul, dar prefer o eclipsă totală de soare, în plină zi”.

Unei profesioniste desăvârşite, unei doamne veritabile, unei minuni de om, suntem onoraţi să îi spunem azi Ani mulţi, sănătoşi şi bucuroşi!

La mulţi ani, Radio România!

La 1 noiembrie 1928 se difuza prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, aşa cum era denumit serviciul public de radiodifuziune în actul oficial de constituire. Atunci, românii au putut auzi pentru prima dată pe post cuvintele “Alo, Alo, aici Radio Bucureşti!”. Încă de la înfiinţare, radioul public s-a afirmat ca promotor şi susţinător al culturii şi civilizaţiei româneşti, vector important în formarea spiritului civic şi al coeziunii comunitare.

Azi, de Ziua Radioului public, urăm acestei vitale instituţii ani mulţi, cât mai mulţi ascultători, emisiuni frumoase şi utile realizate de profesionişti desăvârşiţi!

Competiția Animest.15: Din selecțiile marilor festivaluri, pe ecranele din toată țara

Provocatoare și inovatoare, aplaudate și îndelung discutate, filmele incluse în Competiția celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Film Animest explorează noi teritorii, reconfirmând puterea animației de a da viață celor mai profunde aspecte ale realității. În perioada 9-15 noiembrie, cele 5 titluri care vor concura în acest an pentru Premiul Animest pentru cel mai bun lungmetraj de animație vor putea fi urmărite online din întreaga țară, prezentate prin intermediul transmisiunilor live chiar de creatorii lor, care și-au confirmat prezența la discuțiile cu spectatorii. Prima ediție online a festivalului va aduce în casele iubitorilor de film de animație și 46 dintre cele mai bune scurtmetraje ale anului, dar și 37 de abordări curajoase incluse în competiția Student Film.

Kill It and Leave This Town a atras atenția criticilor imediat după premiera lui în competiția pentru Cel mai bun film de debut a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. O călătorie prin amintirile artistului Mariusz Wilczynski, filmul explorează relațiile interumane și durerea generată de dispariția celor dragi, impresionând printr-o estetică aparte. Primul lungmetraj din cariera regizorului polonez s-a remarcat în acest an și la Annecy, unde a fost distins cu Premiul special al juriului. Experiențele personale au inspirat-o și pe Ilze Burkovska Jacobsen să recreeze atmosfera Războiului Rece, din perspectiva copiilor, în My Favourite War – un excelent documentar animat despre perioada comunistă a anilor ’80. Filmul a fost proiectat în premieră la Annecy, unde în 2019 s-a remarcat și Zero Impunity, un documentar multimedia despre un subiect extrem de delicat și foarte rar abordat: violența sexuală sistematică, prezentă în zonele de conflict și în războaiele contemporane. Filmul regizat de Denis Lambert, Nicolas Blies și Stéphane Hueber-Blies reprezintă elementul central al unei întregi campanii globale de conștientizare a acestui fenomen revoltător.

Competiția oficială Animest.15

Tot de la Annecy vine și The Nose or the Conspiracy of Mavericks (r. Andrey Khrzhanovsky), o adaptare inedită a nuvelei satirice ,,Nasul”, scrisă de Nikolai Gogol. Regizorul dedică acest film pionierilor din artă – celor care au avut curajul de a se poziționa împotriva curentului, lucru pentru care au ajuns să plătească chiar cu propriile vieți. Despre curajul de a fi altfel vorbește și lungmetrajul Josep (r. Aurel), inclus anul acesta în selecția Festivalului de la Cannes. O interpretare delicată a modului în care artistul spaniol Josep Bartoli a evadat dintr-un un lagăr de prizonieri din Franța, filmul „reprezintă o lecție valoroasă de istorie, oferită într-un moment important, în care numărul-record al refugiaților reprezintă nu mai puțin de 1% din populația lumii”. (Screendaily).

Diversitatea stilurilor de animație și complexitatea poveștilor abordate de filmele incluse în acest an în competiția de scurtmetraj vor cuceri publicul din România. Celor 46 de titluri selecționate li se adaugă filmele studențești – 37 de scurtmetraje create, în mare parte, în școlile Europene, care impresionează prin elemente de inovație și umor molipsitor, demonstrând potențialul artistic remarcabil al celor mai tineri reprezentanți ai industriei de animație.

Împreună în izolare: Festivalul de Film UrbanEye va avea loc online, dar și în birouri de arhitectură din toată țara

Documentare premiate despre orașe, locuire sau comunități vor fi disponibile online, între 4 – 8 noiembrie

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc între 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România. Ca în fiecare an, UrbanEye va aduce în fața publicului, de data aceasta din toată țara, filme despre orașe, construcții sau comunități. Reunite sub tema „Împreună în izolare”, documentarele din festival oferă perspective diferite asupra locuirii la comun, dar și a segregării și a efectelor pe care aceasta le poate avea pentru comunități. Din selecție fac parte „Such Stuff As Dreams Are Made On” (Michael Rieper, Lotte Schreiber, Austria 2019), despre o serie de experimente arhitecturale și sociale care schimbă dinamica locuirii împreună, „Good Neighbours” (Stella van Voorst van Beest, Olanda, 2018), care explorează limita subțire dintre discreție și nepăsare între vecini, „The River on the wall” (Ben Masters, SUA, 2019), o călătorie fascinantă și revelatoare de-a lungul teritoriului de la granița Statelor Unite ale Americii cu Mexicul, dar și surprinzătorul  „Enter through the Balcony” (Roman Blazhan, Ucraina, 2020) despre modul în care ucrainienii își personalizează balcoanele apartamentelor din blocurile comuniste standard, oferindu-le noi utilizări.

Pe lângă filmele care vor putea fi vizionate online, UrbanEye va avea proiecții-capsulă în birouri de arhitectură sau ONG-uri din toată țara. Curatorii festivalului explică: „Un festival are rolul de a aduce oamenii împreună, dar cum putem face asta într-un timp în care ni se spune tot mai des să păstrăm distanța? Am plecat de la această întrebare când a trebuit să regândim UrbanEye 2020, atât la nivelul procesului curatorial, cât și la nivel strategic. Tema noastră – Împreună în izolare – explorează ce se întâmplă atunci când, pentru un motiv sau altul, suntem obligați să ne împărțim spațiul cu celălalt – fie că vorbim despre vecinii de bloc, familia sau prietenii. Cum croiesc arhitecții, constructorii sau liderii sisteme noi de locuire și cum le adaptează cei care chiar trăiesc acolo? Despre asta vrem să vorbim anul acesta și deși o vom face în mare parte online, am invitat în festivalul nostru birouri de arhitectură sau ONG-uri din toată țara: alături de partenerii noștri, le vom facilita o seară de film după program unor oameni care oricum vin zilnic împreună ca să lucreze, respectând toate măsurile sanitare. Ne bucurăm că această inițiativă a fost primită cu entuziasm și că UrbanEye va reuși să aducă spectatorii împreună, în fața aceluiași ecran, chiar dacă într-un alt mod, adaptat vremurilor pe care le trăim”.

Din selecția UrbanEye 2020 mai fac parte documentarul „Walking on Water” (Andrey Paounov, Germania, 2019) despre unul dintre cele mai impresionante proiecte ale artistului contemporan Christo, „Push” (Fredrik Gertten, Rusia, 2019), un documentar care analizează modul în care prețul apartamentelor este crescut artificial, alimentând o criză globală a  locuirii, sau „Sing me a song” (Thomas Balmès, Olanda, 2020), care explorează ce se întâmplă când tehnologia modernă este adusă într-o comunitate izolată de călugări budiști.

Întreaga selecție de filme se găsește pe www.UrbanEye.ro. Filmele vor fi disponibile pentru vizionare timp de 24 de ore, conform programului de pe site, și vor putea fi accesate din toată țara. Biletele vor putea fi achiziționate de pe www.Eventbook.ro, iar vizionarea filmelor va avea loc pe aceeași platformă.

Festivalul de Film UrbanEye este un proiect al asociaţiei ARTA în dialog, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Ordinul Arhitecţilor din România din timbrul arhitecturii.

Opt echipe de elevi vor crea proiecte digitale pentru Noaptea Muzeelor 2020

Noaptea Muzeelor anunță câștigătorii apelului de proiecte „Animații, Puzzle, Investigații… Vino și te joacă cu colecțiile la muzeu!” dedicat tinerilor creatori digitali din școlile și liceele din țară. Lansat în premieră în acest an de către Rețeaua Națională a Muzeelor din România, sub marca Noaptea Muzeelor, concursul național de creații pentru echipele de elevi s-a bucurat de un real interes, cu nu mai puțin de 32 de înscrieri de propuneri originale, care pun în valoare patrimoniului local muzeal și îl reinterpretează inovativ sub formă de producții digitale.

Datorită numărului mare de proiecte depuse, precum și a valorii foarte ridicate și apropiate între aplicații, Rețeaua Națională a Muzeelor a decis suplimentarea finanțării. Astfel, pe lângă cele 7 proiecte anunțate inițial ca eligibile pentru finanțare, RNMR va sprijini și inițiativa Palatului copiilor din Tulcea.

Proiectele care vor primi sprijin financiar și logistic pentru implementare anul acesta sunt următoarele:

- Proiect „Culoarea e mișcare”  – Liceul de Artă „Nicoale Tonitza” București; Partener: Muzeul Național al Țăranului Român;

- Proiect „Ultimele zile ale lui Maniu” – Colegiul Național Dragoș-Vodă din Sighetu-Marmației; Partener: Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet;

- Proiect „Estetica ceramicii” – Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron” Bacău; Partener: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău

- Proiect „O lume fascinantă în cristalul de sare” – Școala Profesională Bălțești & Școala Gimnazială Podenii Vechi (proiect comun), județul Prahova; Partener – Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova și Muzeul Sării din Slănic;

- Proiect „Scoarța” – Școala Gimnazială 1 Cuza-Vodă, Călărași; Partener – Muzeul Dunării de Jos, Călărași, Secția de Etnografie și Artă Populară;

- Proiect „Festinul chipurilor fără glas” – Școala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Sibiu; Partener: Muzeul Național Brukenthal, Sibiu;

- Proiect „Dancing Queen” – Școala Gimnazială Sântandrei Bihor; Partener: Muzeul Orașului Oradea;

- Proiect „Epopeea unui inel” – Palatul Copiilor din Tulcea; Partener: Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea;

Toate cele 8 proiecte vor fi susținute atât financiar de către Rețeaua Națională a Muzeelor, precum și cu medierea accesului la colecțiile și la resursele muzeelor partenere. Proiectele realizate vor fi prezentate în preajma datei de 14 noiembrie 2020 în mediul virtual, exclusiv pe canalele de promovare, comunicare, informare sau prezentare online.

Pentru celelalte 24 de proiecte depuse de echipele de elevi în apelul „Animații, Puzzle, Investigații… Vino și te joacă cu colecțiile la muzeu!” vor fi identificate surse de finanțate pentru ediția 2021 a Nopții Muzeelor.

Pe 14 noiembrie 2020, Noaptea Muzeelor propune publicului la nivel național activări muzeale, instalații de artă, producții video dedicate sau proiecte culturale organizate atât în muzee sau spații alternative, cât și în mediul virtual. În contextul pandemiei, evenimentele și expozițiile din muzee sau spații culturale se vor desfășura cu respectarea normelor și recomandărilor oficiale aflate în vigoare în fiecare localitate.

Inițiat în urmă cu 16 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR), fiind un eveniment cultural așteptat de public de fiecare dată cu mare interes.