Turneul național cu spectacolul Dispariții continuă online

Yorick Studio din Târgu Mureș va difuza online, în perioada 6-15 noiembrie, cinci reprezentații cu spectacolul Eltűntek / Dispariții  de Elise Wilk, în regia lui Sebestyén Aba. Inițial, spectacolul a fost programat să fie jucat în zece orașe din țară, în cadrul unui turneu co-finanțat de Administrația fondului Cultural Național (AFCN). În lunile martie și septembrie 2020, Dispariții a fost prezentat la Mediaș, Sighișoara, Brașov, Cluj-Napoca și Oradea. Din cauza restricțiilor impuse de pandemia Covid 19, celelalte cinci reprezentații se vor desfășura online.

Săptămâna aceasta, spectacolul va fi difuzat gratuit, în regim de live-streaming, pe canalul Youtube și pe pagina de Facebook a Yorick Studio, dar și pe canalele de comunicare are partenerilor din proiect, după cum urmează:

• marți, 10 noiembrie, ora 19: în parteneriat cu Departamentul de Artă Teatrală al Universității Lucian Blaga din Sibiu
• joi, 12 noiembrie, ora 19: în parteneriat cu Centrul Educațional Replika din București (spectacolul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Centrului Educațional Replika și va fi urmat de o discuție cu echipa artistică)
• dumincă, 15 noiembrie, ora 19: în parteneriat cu Teatrul  Csíki Játékszín din Miercurea Ciuc.

Spectacolul se joacă în limba maghiară cu subtitrare în limba română.

„Dispariții” de Elise Wilk povestește istoria unei familii de sași transilvăneni, din 1945 până în zilele noastre. Povestea este structurată în trei părți, în jurul a trei perioade cruciale pentru istoria României: 1944-1945 (când a avut loc deportarea etnicilor germani în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică), 1989-1990 (Revoluția, urmată de exodul în masă a minorității germane) și 2007 (anul aderării României la Uniunea Europeană).  Textul Dispariții a fost comisionat dramaturgului Elise Wilk în cadrul celei de-a zecea ediții a proiectului  Dialog intercultural prin prisma teatrului contemporan, desfășurat la Yorick Studio. Astfel, i s-a propus autoarei să scrie un text pe tema migrației, din perspectiva unui etnic german care a ales să rămână în țară. O mare parte din text se bazează pe întâmplări reale, pentru scrierea sa autoarea documentându-se din interviuri cu supraviețuitorii deportărilor în Siberia și cu etnici germani care au emigrat înainte și după 1990 și din cărți de istorie orală care conțin mărturii ale acestora. Textul final s-a bazat foarte mult și pe experiențele personale ale autoarei.

Rolul principal în spectacolul regizat de Sebestyén Aba este jucat de cunoscuta actriță de teatru și film Eniko Szilagyi, care astfel revine după mulți ani de absență pe o scenă din România. Eniko Szilagyi este cunoscută publicului român pentru cele peste 20 de roluri în filme ca “Secretul lui Bachus”, „Ultima noapte de dragoste”, „Bietul Ioanide” sau „Misterele Bucureştilor”. A părăsit România cu șase luni înaintea Revoluției din 1989, iar în prezent trăiește la Paris.

Lupta continuă pentru libertate – The Man Who Would Be Free & A Cottage Near the Woods

Documentary Mondays și Fiction Tuesdays continuă să anime zilele de luni și marți ale iubitorilor de filme. Ajunse în a doua săptămână, cele două programe aduc un documentar românesc, „The Man Who Would Be Free” (Omul care a vrut să fie liber, 2019), și un clasic al Noului Val Cehoslovac, comedia „A Cottage Near the Woods” (1976), ce vor fi disponibile luni, 9 noiembrie, respectiv marți, 10 noiembrie, online, gratuit.

Această săptămână vine cu două filme care abordează o tematică similară, dar într-o manieră cât se poate de diferită. Dacă luni pătrundeți în universul încărcat de nedreptăți al unui personaj care s-a aflat, până la sfârșitul vieții, într-o continuă luptă împotriva sistemului, marți vă puteți lăsa captivați de atmosfera idilică a traiului la sat, o evadare din lumea banalității și a obligațiilor cotidiene.

Puțini îl cunosc pe Cezar Mititelu. El este omul care a avut îndrăzneala să trăiască după propriile reguli în perioada comunismului, într-o lume în care noțiunea de individ era inexistentă. Nu a deținut nimic niciodată, a refuzat să facă parte din câmpul muncii și a fost catalogat drept ,,parazit social” – motiv pentru care a fost și închis de două ori. Cu toate acestea, a deschis căi și a inspirat zeci de tineri să gândească liber și să doboare prejudecățile unui sistem care se opunea liberei exprimări și descuraja orice formă de creație.

La o primă impresie, „The Man Who Would be Free” (r. George Chiper-Lillemark, Mihai Mincan) spune povestea atipică a acestuia, însă maniera în care este realizat propune mai mult decât atât. Deși în aparență problemele întâmpinate de Cezar Mitielu ne sunt doar niște amintiri îndepărtate, filmul pune, totuși, sub semnul întrebării noțiunea de libertate, în contextul unei societăți bazate pe un set clar de valori și reguli, ce-i drept, nescrise, și ne face pe fiecare dintre noi să chestionăm autenticitatea propriei poziții în raport cu constrângerile sociale, care sunt inevitabile.

Seria Fiction Tuesdays, dedicată lui Jiří Menzel, continuă marți cu o comedie care a intrat deja în memoria colectivă ca un clasic al cinematografiei cehoslovace. Filmul urmărește povestea unei familii tipice din Praga care, pentru a evada din agitația specifică orașului, încearcă să cumpere o casă la țară. Traiul departe de confortul urban nu este chiar atât se simplu, iar personajele se lovesc de diverse piedici, demonstrând, astfel, compromisurile pe care un om sufocat de obligațiile unui regim politic restrictiv le poate face pentru a-și câștiga o mică fărâmă de libertate.

Căutarea este de această dată deghizată sub forma unei povești cu personaje tip, de care Menzel se folosește drept pretext pentru a ironiza defecte și moravuri ale societății cehoslovace. Tipic lui Menzel, este un film cu un ritm relaxat și cu întâmplări amuzante, dar care îmbracă un mesaj puternic și o critică la adresa lumii contemporane.

Această săptămână este, așadar, despre libertate. Sau, mai precis, despre căutarea neîncetată a libertății, într-un context politic sufocant, care s-a manifestat atât la nivelul individului, după cum veți avea ocazia să aflați în documentarul de luni, cât și la nivelul întregii societăți, așa cum prea bine ilustrează Menzel în filmul său.

Documentarul de luni va fi disponibil pe Vimeo (linkul către film va fi pus la dispoziția publicului în ziua evenimentului, pe pagina de Facebook a Centrului Ceh), iar filmul de ficțiune de marți va putea fi vizionat pe platforma DAFilms.com. Ambele filme sunt disponibile gratuit pe teritoriul României în zilele de luni, respectiv marți, de la orele 8:00, timp de 24h.

Mia își ratează răzbunarea, Imaculat și Videograme dintr-o pandemie premiate în cadrul celei de-a 11-a ediții Les Films de Cannes à Bucarest

Cea de-a 11-a ediție a Les Films de Cannes à Bucarest s-a încheiat aseară. Timp de 10 zile spectatorii s-au putut bucura de proiecțiile outdoor și drive-in dar și de programul online din Orange TV Go unde, pe lângă selecția ‘Best-of’ de filme premiate în anii trecuți la Cannes, spectatorii au avut ocazia să vizioneze filmele românești din Avanpremierele Toamnei. Filmele de lungmetraj din această secțiune au fost eligibile pentru Premiul Publicului, constând în suport de distribuție oferit de Dacin Sara. Lungmetrajul câștigător al premiului în valoare de 2500 de euro este Mia își ratează răzbunarea în regia lui Bogdan Theodor Olteanu.

Dintre cele 19 proiecte produse sau co-produse în România înscrise la cea de-a 5-a ediție Works in Progress (WiP), juriul internațional a ales câștigătorii celor două premii ce constau în servicii de post-producție, după cum urmează: Imaculat, debutul în lungmetrajul de ficțiune al regizorilor Monica Stan și George Chiper Lillemark, a câștigat premiul în valoare de 10 000 de euro oferit de Cinelabs Romania iar Videograme dintr-o pandemie, documentarul semnat de Andrei Dăscălescu, premiul de 5 000 de euro oferit de Multimedia Est.

Membrii juriului: Lorenzo Esposito (selecționer, Berlin IFF), Sata Cissokho (Memento Films), Matthieu Darras (director – First Cut Lab), Kataryzna Siniarska (agent, New Europe Film Sales), Giona Nazzaro (Rotterdam IFF) și Lenka Tyrpakova (Karlovy Vary IFF) au premiat în unanimitate Imaculat „pentru calitățile sale vizuale și realismul dur. O poveste despre dependență și răscumpărare, filmul creează un continuu spațiu-timp alternativ, care este profund legat de percepția idiosincratică a protagonistei asupra propriilor chinuri. Directorul de imagine face o muncă foarte complexă, evocând o percepție a stării lucrurilor care există între dorința de a recâștiga o așa-numită ‘viață normală’, precum și dorința nestinsă de a-i evada. Având în vedere calitățile vizuale puternice ale proiectului ‘Imaculat‘, juriul a decis să-l premieze pentru ca producția să se concretizeze pe deplin, finalizănd astfel proiectul regizorilor”.

Tot în opinia juraților, filmul documentar produs de Paula Niculescu și Andrei Dăscălescu, Videograme dintr-o pandemie este „un jurnal colectiv ce prezintă publicului o portretizare intimă și convingătoare a vieții de zi cu zi în timpul perioadei de izolare, surprinzând prin poveștile personale gama largă de emoții cu care ne-am luptat cu toții în ultimul timp”.

Cosmografia proiectul Anei Țăran prezentat în cadrul programului FILM SPEED-DATING a fost ales să beneficieze de consiliere pe scenariu în urma sesiunii de pitch. Aflat la prima ediție programul își propune să ofere oportunitatea scenariștilor, regizorilor și producătorilor români să se întâlnească pentru a dezvolta împreună proiecte de film.

În perioada 26-30 octombrie, selecționeri ai celor mai importante festivaluri internaționale precum Cannes, Berlin, Sundance, Locarno, Rotterdam, Toronto, Varsovia, Tallinn și Vilnius au putut viziona prezentările proiectelor aflate în selecția Works in Progress. Totodată, un numar record de peste 20 de agenți internaționali de vânzări din toată lumea au participat și au avut ocazia unică de-a se intâlni online, one-to-one cu producătorii și regizorii filmelor în post-producție, pregătite pentru a fi lansate în 2021. Works in Progress, programul din cadrul Les Films de Cannes à Bucarest ce aduce în atenția profesioniștilor din industria filmului internațional cele mai noi producții majoritare și minoritare românești an de an, a avut anul acesta una dintre cele mai de succes ediții de până acum.

Tot online s-au desfășurat anul acesta și Managing Talents. Numărul mare de înscrieri la cea de-a 5-a ediție a programului a determinat organizatorii să aducă un al treilea invitat care să lucreze cu actorii înscriși. Astfel cei selectați s-au putut întâlni în cadrul atelierelor de pe 31 octombrie cu: William Conacher, Cristian Mungiu și Poll Moussoulides.

Cele zece zile de festival au adus publicului de la București, dar și celui național, cele mai noi filme de la Cannes și din festivalurile mari ale lumii, majoritatea în premieră. Proiecțiile au fost rezervate la capacitatea maximă prevăzută de normele de siguranță din această perioadă, atât în locațiile outdoor cât și la drive-in. Online spectatorii au putut viziona filme și participa la Masterclassul cu Naomi Kawase, invitata specială a acestei ediții a Les Films de Cannes à Bucarest. Masterclassul a fost transmis în direct pe Zoom și pe pagina de Facebook a festivalului.

Offline, proiecțiile de pe toată durata festivalului din Grădina Cărturești Verona și cele din primul weekend de festival de la Fabrica Grivița au fost ocupate până la ultimul scaun disponibil, cinefilii arătând și de data aceasta că pasiunea pentru film depășește obstacolele oferite de vremurile pe care le străbatem dar și de vremea sfârșitului de octombrie din București. Tot offline, actrița Marina Palii (participantă la Managing Talents) a vorbit cu publicul înainte de proiecția filmului Malmkrog în care joacă în regia lui Cristi Puiu.

Institutul Francez din România a inaugurat în cadrul festivalului o rezidență de scriere în care vor fi găzduiți creatori români și francezi cu proiecte din domeniul literaturii, muzicii, cinematografiei, teatrului sau artelor digitale, care a fost denumită „La résidence de poche / Rezidenţa de buzunar”. La eveniment au fost prezenți Laurence Auer, Ambasadoarea Franței în România, și regizorul Cristian Mungiu.

Spectatorii prezenți la ultima proiecție din festival au putut să vizioneze și scurtmetrajul Contraindicații de Lucia Chicoş, prima dată pe marele ecran după ce a fost premiat săptămâna trecută în cadrul Secțiunii Cinéfondation la Cannes. Vizionarea a avut loc în prezența regizoarei.

Ultima zi a festivalului s-a încheiat cu o scurtă proiecție de film pe Hotelul Intercontinental din centrul Bucureștiului în semn de mulțumire pentru toți cei care au contribuit la realizarea festivalului anul acesta și, mai ales, partenerilor noștri fără de care această ediție nu ar fi fost posibilă în condițiile actuale.

Expoziția artiștilor vizuali Florin Ciubotaru și Andrei Ciubotaru la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă să vizitaţi  expoziţia Adverbe, a artiștilor vizuali Florin Ciubotaru și Andrei Ciubotaru.

„Generic vorbind a te manifesta este o condiție a existenței viului, este o dorință a individului de a se afirma ce nu poate fi evitată. Lucrările aparțin inițial intimității autorului. Acest proces odată realizat nu rezistă mult în singurătate, el trebuie perceput și de alții cu întâmpinări polemice, analize, contraziceri, argumentări. Expunându-te, intri în comentariul lumii, mai adaugi o opinie la diversitatea gândirii.

În formula actuală am ales să-l invit pe fiul meu Andrei, mi-a fost mai ușor să hotărăsc, cunoscându-i poziția față de realitate și felul cum gândește. Ceea ce este în aparență real întinde capcane. Rolul artistului este să arate ce nu se vede.

Cât privește graba de a te localiza și de a te numi într-un stil, recomand să mai așteptăm, aceasta se va afla după o perioadă mai îndelungată dintr-un ansamblu reprezentativ”, mărturiseşte artistul vizual Florin Ciubotaru.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala „Irina Nicolau”, până pe 29 noiembrie 2020, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

La mulţi ani, Mariana Mihuţ!

O personalitate artistică excepţională, Mariana Mihuţ a ştiut să facă din fiecare rol interpretat de-a lungul unei cariere prodigioase, nu numai un moment memorabil, ci şi un miraculos prilej de a transmite emoţie, culoare, coerenţă şi creativitate. Umorul şi lacrima au fost ingredientele nelipsite dintr-o reţetă brevetată şi răsplătită de fiecare dată cu aplauze şi admiraţie. Sănătate, tihnă pentru cele bune, dragi şi cu folos şi numai bucurii!

La mulţi ani, Dorina Lazăr!

Fidelă scenei Teatrului Giuleşti – ulterior Odeon – pe care a slujit-o cu aceeaşi tenacitate şi ca actriţă şi în calitate de manager, Dorina Lazăr este una dintre cele mai iubite artiste de la noi. Ştiind întotdeauna ce resorturi să activeze pentru a exprima firescul şi adevărul fiecărui personaj interpretat în teatru sau pe marele ecran, şi-a construit cu răbdare şi disrcreţie o carieră remarcabilă bazată pe respectul pentru public şi pentru profesie. Un om remarcabil, căruia azi, la aniversare, îi dorim sănătate, bucurii şi zile senine!

La mulţi ani, Olga Delia Mateescu!

Azi aniversăm nu numai o actriţă specială, cu o voce inconfundabilă şi o eleganţă copleşitoare, ci şi o foarte talentată scriitoare. Unul dintre visele de o viaţă ale Olgăi Delia Mateescu s-a împlinit relativ de curând: înfiinţarea unui teatru al dramaturgilor români. Alături de tradiţionalul La mulţi ani, îi dorim sănătate, inspiraţie şi cât mai multe izbânzi artistice!

Fotografii vechi colorizate digital, în expoziția „Vedere din România”

15 fotografii colorizate digital, care surprind imagini din orașe românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele trei decenii ale secolului al XX-lea, vor fi prezentate, în fiecare zi de marți și de joi, pe pagina de Facebook  și pe contul oficial de Instagram (@ircruv) ale IRCCU Veneția. Expoziția online de fotografii colorizate digital „Vedere din România“, organizată de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția în colaborare cu Jecinci, arhitect și artist 3D, va fi prezentată în perioada 27 octombrie – 15 decembrie 2020.

Aducând în prim-plan o alternativă la imaginile monocrome, cunoscute publicului în varianta alb-negru,  fotografiile prelucrate de artistul Jecinci devin o „fereastră” către perioade mai puțin cunoscute din istoria unor orașe precum Brașov, București, Constanța sau Cluj-Napoca.

Jecinci, arhitect și artist 3D român, a descoperit în urmă cu șase ani pasiunea pentru colorizare, cultivând interesul pentru această tehnică. Proiectul „Vedere din România“ îmbină patrimoniul imagistic cu tehnologiile digitale, promovând creativitatea şi inovarea în cultură.

Caleido – festival multicultural de arte performative: 20 de spectacole, online, 27 noiembrie – 1 decembrie

Caleido, festival multicultural de arte performative care și-a propus să descopere și să promoveze diversitatea culturală și etnică, a ajuns la cea de-a patra ediție, care va avea loc în perioada 27 noiembrie – 1 decembrie. Spectacolele pot fi urmărite online, live sau înregistrat, iar accesul este gratuit.

Festivalul Caleido prezintă 20 producții independente de teatru, dans și performance care destupă minți și vorbesc despre subiecte actuale, șapte dintre acestea fiind producții Caleido, din care patru vor fi văzute în premieră.

„Anul acesta este unul dificil pentru sectorul cultural independent – cel pe care festivalul îl reprezintă prin spectacolele selectate -, instabilitatea și continua reconfigurare sunt semnele marcante al acestor luni, provocări la care încercăm să răspundem creativ și flexibil. Selecția spectacolelor din această ediție Caleido continuă direcțiile dezvoltate în anii precedenți – diversitate culturală și etnică, dialog și dezbatere constructivă – cu accent pe o serie de teme pe care le găsim relevante în contextul actual: stereotipuri, feminism, comunități, istorie recentă. Tema festivalului – societate – scapă capcanei generalizării prin lupele pe care alegem să i le aplicăm, cu miză în a stimula pluritatea perspectivelor și în a încuraja confruntarea pozitivă de idei.” – Andreea Novac, director artistic Caleido.

Printre titlurile acestei ediții  se regăsesc: „Bambina, regina florilor” (regia: Mihai Lukacs), primul spectacol despre tradițiile romilor boldeni, ce o are în prim plan pe celebra florăreasă Bambina; „Infinit pozitiv” (regia: Alex Fifea), spectacolul care analizează poveștile de viață a șase personaje din România, infectate cu HIV; „Nu toți sunt eroi” (de și cu Cristina Lilienfeld, Smaranda Găbudeanu), care spune povești despre lupta pentru supraviețuire a bunicilor dispăruți; „Aleea stereotipurilor” (coordonatori: Ionuț Oprea, Mădălina Dorobanțu), o producție a trupei Playhood și Caleido, care folosește elemente din poetry-slam, hip-hop și dans contemporan pentru a descrie diferite forme de discriminare născute din stereotipuri; „Pelicanul” (regia: Florin Liță), o poveste despre iubire și iertare în relația mamă și copii; „Singurătatea pietrelor” (regia: Norbert Boda), ce  aduce în prim plan perspectiva unui copil ce trăiește mental într-un univers paralel; „Domeniul luptei” (text și regie: Catinca Drăgănescu), care urmăreşte povestea unui tânăr asiatic aflat ȋn căutarea soluţiei pentru o viaţă mai bună ȋn Europa; „Neverland” (concept: Iulia Rugină, Ioana Flora), o privire în intimitatea unei femei, ce îi scoate la iveală traseul emoțional pe parcursul vieții, vulnerabilitatea, fricile și iubirile; „Limite” (regia: Radu Apostol), un one-woman show comic și acid despre școala românească.

Caleido va include și performance-uri ca „American Gypsy” (concept, text și regie: Mihai Lukacs), o explorare a temei migrației din România, „Daughters” (concept și coregrafie: Simona Deaconescu), un spectacol de dans în care trei femei tinere fac un corp comun cu mamele și bunicile lor, „Reverse Discourse” (coregrafie, concept și performer: Ioana Marchidan), care vorbește despre traume înmagazinate individual și colectiv, „Bad Mamma” (concept și interpretare: Valentina De Piante Niculae), care chestionează identitatea feminină și rolurile femeii, „Magic is a condition that kills people in all kinds of performative hazards” (concept și interpretare: Andreea Novac și István Téglás), un spectacol care vorbește despre colaborare, provocări artistice sau funcția publicului într-un spectacol.

Acestora li se adaugă patru producții proprii Caleido prezentate în premieră, care vor fi anunțate în curând, alături de alte detalii și de programul complet al festivalului, pe www.caleido.ro.

O călătorie la bordul mașinii timpului, prin istoria animației olandeze, la cea de-a 15-a ediție Animest

Seducătoare și revoluționară, în ultimii 100 de ani industria animației olandeze s-a dezvoltat într-un ritm impresionant, cucerind juriile marilor festivaluri ale lumii prin abordări temerare și tehnici inovatoare. Tot ea a dat viață primelor spoturi publicitare animate, generând o adevărată revoluție în advertising. O amplă retrospectivă dedicată influențelor majore pe care animația olandeză le-a manifestat, de-a lungul istoriei sale, asupra întregii industrii creative va fi prezentată la cea de-a 15-a ediție Animest, prin intermediul platformei de streaming a festivalului, în perioada 9-15 noiembrie. Secțiunea dedicată cuprinde 41 de scurtmetraje și un lungmetraj documentar excepțional despre un pionier al animației. Scurtmetrajele sunt grupate tematic și curatoriate de istoricul de film Mette Peters cu ocazia centenarului animației olandeze sărbătorit anul trecut, respectiv selectate de festivalul de film de animație Kaboom din Amsterdam.

Încă de la începuturi, artiștii animatori olandezi s-au implicat în colaborări cu producători, distribuitori și regizori de pretutindeni, evoluția acestui domeniu culminând, în ultimii ani, cu o creștere impresionantă a coproducțiilor internaționale. A devenit astfel tot mai complicat să identifici elementele specifice industriei naționale. O notă aparte o reprezintă, însă, abordarea unor teme curajoase precum problematica LGBT+, egalitatea de gen și anxietățile cu care se confruntă societatea contemporană, așa cum arată cele 11 scurtmetraje reunite sub titlul Dutch Identities, produse între 1973 și 2019, selectate special pentru Animest de către programatorul principal al festivalului Kaboom, Maarten van Gageldonk.

Iubitorii de film de animație care vor să exploreze începuturile creativității olandeze vor descoperi o colecție impresionantă de bijuterii de arhivă în programul Dutch Classics: life philosophies. Cele 7 povești îi vor însoți pe spectatori într-o călătorie de 80 de minute la bordul mașinii timpului, dezvăluind perspective inedite asupra existenței, conturate prin tehnici care au inovat, în acele momente, întreaga industrie cinematografică. Printre aceste filme se numără și Father and Daughter (r. Michael Dudok de Wit), premiat cu un Oscar pentru Cel mai bun scurtmetraj de animație.  Artiștii olandezi s-au remarcat și printre autorii noilor concepte creative din lumea publicității, ei fiind pionierii utilizării animației în industria advertising-ului. Primele lor spoturi vor putea fi urmărite în programul Dutch Classics: musical encounters, o aventură muzicală complexă, ce include videoclipurile animate care au făcut istorie.

O surpriză pentru cei mai tineri fani Animest va fi Dutch Classics: fun for kids, o selecție de 6 scurtmetraje animate pentru copii, produse între 1944 și 2017. Programul dedicat nu va fi doar o incursiune istorică în lumea filmului olandez, ci și o adevărată încântare pentru cinefilii de toate vârstele. La fel de spectaculoase sunt și scurtmetrajele din Dutch Classics: characters, colecția de filme în care profunzimea personajelor devine nucleul central.

 Prezentat în 2014 la Annecy și premiat cu Golden Orchid, documentarul The Disney of Duivendrecht (A Businessman’s Idea of an Artist) s-a bucurat de recenzii favorabile după participarea la cele mai importante festivaluri de profil din lume. Filmul spune povestea mai puțin cunoscută a artistului și producătorului Joop Geesink, un pionier al animației cu păpuși, care a cucerit întreaga lume între anii 1940 și 1970, câștigând peste 80 de trofee internaționale și producând spoturi publicitare animate pentru cele mai importante branduri din istorie. Filmul include fragmente din creațiile sale, dar și interviuri cu angajații studioului pe care l-a condus timp de 30 de ani, și va putea fi urmărit în premieră în România.

Olanda va fi prezentă la această ediție și prin doi reprezentanți de seamă ai industriei, invitați în juriile internaționale a două dintre competițiile Animest. Wouter Jansen, fost programator pentru festivalul de filme de scurtmetraj Go Short și în prezent directorul unei agenții de distribuție de film, va analize filmele incluse în secțiunile de scurtmetraj și filme studențești, iar regizorul și animatorul Albert ‘t Hooft va face parte din juriul Competiției de lungmetraj și film românesc. Ambii invitați vor avea prezentări în cadrul festivalului în care vor vorbi despre situația animației olandeze și vor detalia domeniile în care activează: distribuția, respectiv producția de filme de animație.

Vasta retrospectivă a filmului de animație olandez la Animest este realizată cu sprijinul financiar al Ambasadei Olandei în România.

„5 Minute”, în regia lui Dan Chișu, lansat oficial în 20 noiembrie

 Regizorul Dan Chișu și Domestic Film anunță lansarea oficială, la nivel național, a filmului „5 Minute” pe 20 noiembrie 2020.

Filmul a avut premiera internațională în octombrie 2019, în cadrul competiţiei oficiale a celei de-a 35-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Varşovia, un eveniment reper al lumii cinematografice. Pe parcursul acestui an, filmul a fost nominalizat și invitat la mai multe festivaluri și proiecții speciale, cum ar fi Transilvania International Film Festival – TIFF, Anonimul, Zilele Filmului Românesc de la Chișinău, Serile Filmului Românesc de la Iași, Noaptea Albă a Filmului Românesc, Cinema sub Clar de lună etc.

În contextul actual, extrem de dificil pentru industriile creative dar și pentru public, filmul este programat să intre în distribuție în 20 noiembrie, urmând ca premierele din cinematografele din țară să fie programate și anunțate în funcție de evoluția legislativă referitoare la pandemia de COVID-19 și limitările generate de aceasta.

„Povestea lansării oficiale în România a acestui filmul se confundă, practic, cu istoria vremurilor extraordinare pe care le trăim cu toții. Preconizată pentru primăvara acestui an, pe 27 martie, ea a fost amânată din cauza pandemiei. Deși situația generală nu a evoluat cum speram, în același timp nu ne putem viețile „on hold”, trebuie să mergem mai departe ca societate, creatori sau iubitori de film. Ne adaptăm, ne reinventăm și nu mai așteptăm nici măcar…5 minute. Filmul  trebuie să ajungă la public și intră pe 20 noiembrie în distribuție în cinematografele din toată țara. În localitățile afectate de scenariul roșu, premiera filmului va fi programată pentru data când cinematografele vor putea deschide sălile pentru proiecții în siguranță” – a declarat Anamaria Antoci, producător, Domestic Film.

Al șaptelea lungmetraj de ficțiune al lui Dan Chișu, filmul „5 Minute” este inspirat din fapte reale. Într-un cinematograf din București rulează un film controversat, despre un cuplu format din două femei. La scurt timp după începerea filmului, un grup de spectatori se ridică și protestează față de comunitatea LGBT, membri ai acesteia fiind prezenți în sală. Presa a acuzat Jandarmeria că nu a intervenit pentru a pune capăt conflictului în urma căruia un tânăr a fost rănit și a ajuns la spital. Filmul se concentrează pe povestea omului care a condus echipa de jandarmi, proiectată iremediabil într-un joc de oglinzi provocat de investigația unei jurnaliste de televiziune, cunoscută pentru reportajele ei de breaking news.

„Eu sunt realizatorul filmului. Eu cred că realizatorul nu trebuie să fie partizan, el trebuie să prezinte povestea. Sunt subiecte pe care n-am cum să le judec pentru că m-am pus în poziţia în care vreau doar să prezint şi de aceea filmul are multă structură de televiziune….. N-am căutat imagini spectaculoase, am lăsat vorbele şi faptele să spună povestea acestui om (jandarmul Nicu Holban). De fapt, fimul propune o dezbatere despre relativitatea adevărului. Adevărul e relativ pentru că dacă iei punctele de vedere ale tuturor personajelor din film, la un moment dat, găseşti un numitor comun”, mărturiseşte Dan Chișu, regizorul și scenaristul filmului „5 Minute”

Drama îi are în distribuție pe Mihai Călin, Diana Cavallioti, Emanuel Pârvu, Ana Radu, Elvira Deatcu, Adrian Titieni, Gabi Huian şi Aida Economu. Imaginea filmului este semnată de Adrian Silișteanu, montajul de Letiția Ștefănescu, sunetul de Marius Leftărache, scenografia de Gina Călin, costumele de Adina Bucur, machiajul de Dana Roșeanu, coafura de Manuela Simionescu. Producător este Anamaria Antoci.

La mulţi ani, Elena Merişoreanu!

Îndrăgita interpretă de muzică populară, Elena Merişoreanu, s-a născut în satul Paroşeni, oraşul Vulcan, judeţul Hunedoara. Îi asculta pe Ion Luican, Maria Tănase, Lucreţia Ciobanu şi se întreba la 4 anişori, cum se trezesc artiştii atât de devreme să cânte la radio. Mai apoi, odată cu venirea Ansamblului ”Ciocârlia” în turneu, s-a dus la spectacol să ia autografe. Acolo, cineva din ansamblu a întrebat-o dacă ştie să cânte. Deşi, nu mai cântase înainte, Elena Merişoreanu a spus un „da” răspicat.

Avea doar 16 ani şi n-a putut fi admisă ca membru în ansamblu, fiindcă nu avea vârsta necesară şi nici locuri libere nu mai erau, dar ambiţia si perseverenţa au ajutat-o pe Elena Merişoreanu să-şi înceapă cariera peste 2 ani, la Ansamblul “Rapsodia română”, unde a cântat timp de 35 de ani, alături de artişti precum: Petre Geambaşu sau Dida Drăgan.

În această calitate de membră a Ansamblului ,,Rapsodia Româna” participă la culegerea de folclor din satele din sudul Ardealului, alături de echipe conduse de compozitorul Florin Comişel şi dirijorul Iacob Ciortea. Primul cântec cu care a debutat la radio în 1967, se numeşte: ,,Bade-al meu e poenar”, l-a cântat acompaniată de Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijată de George Vancu. Pe măsură ce s-a dezvoltat profesional, cântăreaţa a preluat piese vechi, instrumentale, la care a adăugat textele şi a realizat astfel un repertoriu bogat cu piese de înstrăinare, de familie şi de dragoste, cu care a reuşit să încânte publicul.

În 1970, la vârsta de 22 de ani, în urma selecţiei din cadrul Festivalului concurs de la Agrigento, Italia, i se decernează titlul de Miss Primavera – Europa pentru frumuseţe, costum naţional şi calităţi artistice. Cântecele sale sunt cuprinse în albumele: ” Ne-ai crescut măicuţa mea (1973)”, ”De la Vata către Brad” (1977), ”La coliba dorului ”(2000), ”Ăsta-i jocului junilor ”(2000), ”Jocul mi-o plăcut odată (2013)”.