One world

Încep înscrierile pentru One World Romania – Ediția a 14-a

A 14-a ediție a Festivalului Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania va avea loc în București, între 21 și 30 mai 2021.

Toţi cei interesaţi sunt invitaţi să îşi înscrie cele mai recente documentare creative (mediumetraje și lungmetraje), legate de tematica drepturilor omului. Filmele trebuie să fi fost terminate după ianuarie 2019, iar subtitrarea în limba engleză e obligatorie. Data limită pentru înscrieri este 15 ianuarie 2021

Festivalul nu caută știri, reportaje de televiziune, programe de informare mediatică, filme promoționale sau de corporație: „un subiect bun” legat de drepturile omului nu este suficient pentru a face filmul eligibil. Esențială e maniera în care e realizat filmul iar organizatorii se declară nerăbdători în a descoperi abordări cinematografice originale.

Parking

„Parking”, prezentat în cadrul Festivalului „El Séptimo en Cineteca” de la Madrid

Lungmetrajului „Parking” de Tudor Giurgiu va fi difuzat în cadrul ciclului de filme „El Séptimo en Cineteca” marți, 24 noiembrie, ora 18.00, la Cineteca din Madrid.

„El Séptimo en Cineteca” reprezintă întâlnirea lunară a celei mai populare și urmărite emisiuni radiofonice spaniole despre cinematografie (El Séptimo Vicio) cu Cineteca de Madrid, programată și prezentată de Javier Tolentino, creator, fondator și director de emisiuni culturale și de informație cinematografică precum El Otro Cine Posible (Radio 5), El Árbol de las Palabras (Radio Exterior de España) și El Séptimo Vicio (Radio 3).

Cel de-al patrulea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu spune povestea lui Adrian, un poet din Sângeorz-Băi care emigrează ilegal în Spania anului 2002. Ajuns în Cordoba, se angajează paznic de noapte într-un parc auto, iar existența lui pendulează între imposibila poveste de dragoste cu o cântăreață spaniolă și dorul de casă, de familie. El se confruntă cu prejudecățile care sunt generate, atât de cei din jurul lui, cât și de el însuși.

Filmul are la bază cunoscutul roman „Apropierea” al scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari, publicat în 2010, și îl are în rolul principal pe Mihai Smarandache. Din distribuție fac parte actori spanioli de talie internațională precum Belén Cuesta, Ariadna Gil, Luis Bermejo, Eric Frances. Filmările au avut loc în trei orașe spaniole: Cordoba, Sevilla și Candas, precum și în orașul românesc Sângeorz-Băi.

Macedonski

Expoziţie Alexandru Macedonski

Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, la sediul din Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția”, expoziția Alexandru Macedonski 1920 – 2020, prilejuită de comemorarea a 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet, prozator, dramaturg și publicist, figură controversată, cu o biografie îndelung discutată.

Expoziția conține manuscrise, piese de mobilier și obiecte care au aparținut poetului și familiei sale, iar la intrarea în sala de expoziție va fi proiectată înregistrarea ciclului de lieduri pentru două voci şi pian, 5 Rondeluri pe versuri de Alexandru Macedonski, semnat de compozitoarea Alexandra Cherciu. Compoziția muzicală personifică poetul și muza, într-un dialog cu elanuri romantice despre viaţă, dragoste, geniu, suferinţă, moarte – teme filozofice înveşmântate în parfumul nemuritoarelor roze, pe care Macedonski „le-a cântat” ca nimeni altul. Premiate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, în 2013, aceste piese au fost deseori prezentate în concert, la Muzeul Național „George Enescu”, Biblioteca Metropolitană, Palatul Suţu, Cité Internationale des Arts din Paris.

Apropiatul lui Macedonski, epigramistul și poetul Cincinat Pavelescu, a schițat în Amintiri literare, un scurt portret al „personajului” Macedonski: „Sub o frunte largă și orgolioasă purta pe nasul său acvilin ochelari de aur. Părul rar era despărțit în două printr-o cărare în mijlocul frunții lărgite de o calviție precoce. Împrejurul urechilor armonioase, părul învolt era întărit cu fierul. Mustața scurtă și deasă avea vârfurile ascuțite și drepte. Întrebuința, pentru ținuta lor marțială, un cosmetic de ceară neagră. La gât îi flutura o lavalieră sumbră, iar jobenul înalt (de mătase) era pălăria sa de predilecție. Redingota, cu reveruri de mătase, butonată până sus, îi da aer, ca și lui Duiliu Zamfirescu, de militar îmbrăcat civil. Mergea pe stradă cu picioarele puțin încovoiate, legănându-și capul, cu ochii vii, mari și visători, absenți din larma și mișcarea de stup a Capitalei, și pierdut într-o viață lăuntrică, adâncă și concentrată”.

„Este limpede că Macedonski este un poet special în literatura română. El ilustrează, înainte de orice, un mod de a fi poet în lumea românească, din altă familie spirituală și morală decât Alecsandri și Eminescu. Este boemul înfumurat și estetizant, plin de sine și, în același timp, vulnerabil, capabil de mari gesturi de generozitate și, totodată, nedrept până la cruzime. Poezia este, cum au recunoscut toți, violent inegală, cu mari căderi, dar și cu uriașe izbânzi estetice. A încercat, în modul lui gălăgios și retoric, să înnoiască lirismul românesc, inclusiv în structurile lui formale, și a reușit. Modernitatea românească îi datorează mult. În fond, Macedonski e cel care o pregătește și, într-o măsură, o ilustrează prin vocația lui de animator și, desigur, prin geniul său – atât cât este – nestatornic, iritat, inegal și nu de puține ori profund și sclipitor”, scrie Eugen Simion, în „Dicționarul general al literaturii române”.

Expoziţia va fi deschisă pentru public în perioada 16 noiembrie – 4 decembrie 2020, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Intrarea este liberă și se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698.

Macedonski

spiral

„Spiral”, regizat de Cecília Felméri, a câștigat Premiul Special al Juriului la Salonic

Debutul în lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, Spiral / Spirala, a câștigat Premiul Special al Juriului (ex aequo) în secțiunea Meet the Neighbors la cea de-a 61-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Salonic. Avându-i pe Bogdan Dumitrache, Alexandra Borbély și Diána Magdolna Kiss în distribuție, Spiral este o dramă psihologică intensă despre dificultatea de a lăsa în urmă trecutul. Filmul este programat pentru lansare în România în primăvara anului viitor.

Spiral are o imagine excelentă și interpretări solide care explorează suferința umană cu atenție și cu multă sensibilitate. Deși ar fi, în mod normal, un film dificil de echilibrat, pentru că antagonistul și protagonistul sunt una și aceeași persoană, Cecília Felméri manevrează cu o mare finețe metaforele despre doliu și pierdere, relație de cuplu și viață”, argumentează juriul.

Filmul distins ex aequo cu același premiu la Salonic este Luxor, de Zeina Durra (Egipt). „Ambele filme, și Spiral și Luxor, ilustrează cu mare succes, cinematic și pictural, procesul de vindecare a doi oameni care încearcă să treacă peste o suferință teribilă”, susține juriul format din regizoarele Joana Hadjithomas și Svetla Tsotsorkova și directorul de imagine Michael Paleodimos.

Este al doilea premiu important obținut în această toamnă, după Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia, unde Spiral a avut premiera mondială. Traseul festivalier al filmului continuă la Cairo (19 – 29 noiembrie), în secțiunea competitivă Critics Week.

Spiral a fost filmat lângă Budapesta, după un scenariu de Cecília Felméri, și este produs de Inforg-M & M Film (Ungaria) și Hai-Hui Entertainment (România). Actorului Bogdan Dumitrache, care deține rolul central și care a învățat replicile în limba maghiară cu ajutorul unui language coach, i se alătură două dintre cele mai apreciate actrițe maghiare din noua generație. Alexandra Borbély a câștigat Premiul pentru Cea mai bună actriță al Academiei Europene de Film cu rolul din Despre trup și suflet / On Body and Soul, iar Diána Magdolna Kiss a jucat în filme precum Tall Tales, White God, Le Grand Cahier.

Spiral este o dramă psihologică despre dificultatea de a lăsa în urmă trecutul și despre felul în care viața noastră și ciclurile naturii sunt profund legate. Bence și Janka trăiesc pe malul unui lac, întreținându-se din taxa pe care o plătesc cei care vor să pescuiască aici. Totul lor pare să curgă armonios în acest aparent paradis, însă relația lor începe să se deterioreze și, odată cu ea, în mod bizar, viața din jurul lacului.

Filmul este realizat cu sprijinul National Film Institute din Ungaria, al Centrului Național al Cinematografiei și al Eurimages.

Cecília Felméri s-a născut în Cluj-Napoca și a absolvit studiile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. Înainte de a debuta în lungmetraj cu Spiral, a obținut premii importante cu scurtmetrajele sale. Mátyás, Mátyás (2010), Minute infinite (2011) sau Pastila fericirii (2012) i-au adus participări și premii importante la Locarno, Mar del Plata, AFI Fest, DOK Leipzig, Vilnius, Varșovia, TIFF, Premiile Gopo, Anim’est. În prezent, predă la Universitatea Sapientia din Cluj și este co-fondatoarea și vicepreședinta Asociaţia Cineaştilor Maghiari din Transilvania.

Hai-Hui Entertainment este o companie de producție de film și TV fondată în anul 2000. De-a lungul anilor, s-a implicat în co-producții precum Katalin Varga (Ursul de Argint, Berlin 2009), Misiunea directorului de resurse umane (Premiul Publicului, Locarno 2009), Aglaja (Golden Orange, Antalya IFF 2012), Poziția copilului (Ursul de Aur, Berlin 2013), Menocchio (Locarno 2018). A produs, totodată, filmele de debut ale regizorilor Iulia Rugină (Breaking News), Dorian Boguță (Urma), Cecília Felméri (Spiral) și Selman Nacar (Before Two Dawns), acesta din urmă în post-producție.

INSEMNĂRILE-UNUI-NEBUN.-credit-foto-Maria-Ștefănescu-18

Spectacolul „Ȋnsemnările unui nebun” prezentat în cadrul Festivalului Național de Teatru 2020

Una dintre cele mai de succes producţii teatrale ARCUB, spectacolul-recital „Ȋnsemnările unui nebun”, în regia lui Felix Alexa, ce îi aduce pe aceeași scenă pe actorul Marius Manole și compozitorul şi interpretul Alexandru Bălănescu, a fost inclus în selecţia celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru și va fi disponibil pentru vizionare în perioada 25 noiembrie, de la ora 21.30 – 27 noiembrie, până la ora 21.30, pe www.fnt.ro.

Ediţia aniversară din acest an a festivalului se numeşte FNT 30 / FNT Altfel şi prezintă online, în perioada 22-29 noiembrie 2020, o revizitare a istoriei FNT din ultimele decenii cu 43 de spectacole de teatru, dintre care o premieră şi două spectacole invitate, ce pot fi vizionate pe platforma www.fnt.ro, la TVR și on-air. „Actuala ediție a FNT oglindește involuntar încă o replică din Hamlet: c-un ochi râzând, cu celălalt în lacrimi; o mască râde, alta plânge… Acest străvechi principiu dual de reprezentare a teatrului nu mai e acum doar o formă de coexistență a comicului și tragicului, ci a speranței și neliniștii, a seninului și a înnegurărilor de tot felul. Neliniștea și neuitarea sunt polaritățile ce definesc FNT 2020. Substanţa lor se regăseşte în obligatorii meditații asupra prezentului şi viitorului: esteticile pandemiei, dialoguri, conferinţe, expoziții” declară selecționerii celei de-a 30-a ediții FNT, Ludmila Patlanjonglu, Maria Zărnescu și Călin Ciobotari.

Montarea din 2013 a celebrei piese de Gogol „Ȋnsemnările unui nebun” poate fi vizionată online în cadrul secţiunii „arta ACTORULUI mare” a Festivalului Naţional de Teatru 2020. Spectacolul „Ȋnsemnările unui nebun” reuneşte un cvartet artistic de excepţie: actorul Marius Manole, compozitorul şi interpretul Alexandru Bălănescu, scenografa Diana Ruxandra Ion şi regizorul Felix Alexa. Catalogat de critici drept „un moment de vârf al stagiunii”, spectacolul „Ȋnsemnările unui nebun” îşi propune să ofere spectatorilor „o simfonie fantastică şi emoţionantă, cu acorduri de umor negru, o îmbinare subtilă între text şi muzică, între real şi imaginar”, mărturiseşte regizorul Felix Alexa. Într-un spectacol unic, care invită publicul să treacă de la empatie la amuzament, de la compasiune la revoltă, Marius Manole oscilează cu măiestrie între nebunia exaltată şi frustrarea cotidiană a personajului principal, iar compozitorul Alexandru Bălănescu interpretează la vioară alter ego‑ul personajului gogolian.

cover-FB. FNT 30

„Vorbe, vorbe, vorbe…” întâlniri la intersecţii de emoţie şi gând

FNT 30 / FNT ALTFEL propune în Secţiunea „Vorbe, vorbe, vorbe…” o serie de dialoguri, în care Geoge Banu şi Călin Ciobotari lansează interogaţii artistice unor creatori cu personalitate. Discuţiile mijlocite virtual nu ţin cont de distanţe fizice, ci doar de apropierea pasiunii pentru teatru. Durata nu e dată de minutele măsurate în cadrane, ci de emoţia meditaţiilor asupra unor teme ale timpului nostru atât de provocator.

Începând de luni, 23 noiembrie, la ora 11:00, pe www.fnt.ro, în fiecare zi, timp de o săptămână, vă invităm la întâlnirile dintre George Banu şi invitaţii săi: Mihai Măniuţiu, Felix Alexa, Ion Caramitru, Gábor Tompa, Alexandra Badea. Sub acelaşi semn ale sintagmei vorbelor, Călin Ciobotari va intra în dialog cu Matei Vişniec, Radu Afrim şi George Banu.

Prestigiul şi respectul de care se bucură fiecare dintre invitaţi este pus în valoare de aceleaşi atribute ale profesionalismului pe care le posedă cei doi amfitrioni. George Banu este unul dintre cei mai seducători şi profunzi gânditori ai artei spectacolului. Volumele sale despre scena modernă şi figurile proeminente ale teatrului – opera unei întregi existenţe academice dedicate studiului artei teatrale – au fost de multe ori celebrate cu numeroase şi importante recunoaşteri, premii, onoruri şi titluri de nobleţe. Călin Ciobotari este o voce percutantă, impetuoasă şi verticală a criticii de teatru din România. În spaţiul academic are o preocupare constantă pentru studiul textelor marilor clasici, în opera cărora găseşte resorturi pentru interpretări erudite şi conexiuni interdisciplinare. Este, de asemenea, un moderator inspirat, care propune unghiuri noi de abordare invitaţilor săi.

Secţiunea „Vorbe, vorbe, vorbe…”  a celei de-a 30-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru stă sub semnul unui dialog pe care George Banu îl descrie astfel: „Acesta-i celebrul răspuns al lui Hamlet răsfoind paginile unei cărţi. El implică şi dispreţ pentru vorbele goale, dar şi respect pentru vorbele grele de sens. Ambele reunite. Vorbele sunt hrana actorilor care le asumă şi spun. Vorbele sunt materia artiştilor care gândesc teatrul. Să le ascultăm! Să le iubim!”

And Then the Bear

And Then the Bear câștigă Trofeul Animest 2020 la prima ediție online a festivalului

And Then the Bear, scurtmetrajul realizat de Agnès Patron, câștigă Trofeul Animest la cea de-a 15-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație, prima organizată în mediul online și accesibilă publicului din întreaga țară. Odată cu această distincție, scurtmetrajul prezentat în 2019 în premieră la Cannes se va înscrie automat pe lista lungă de nominalizări la premiul Oscar, votată de membrii Academiei Americane de Film. Animest este singurul festival de film din România care propune filme pentru Oscar, începând din 2017.

Juriul categoriei scurtmetraj a fost format din producătoarea britanică Abigail Addison – directoarea Animate Projects (studioul de animație invitat special la această ediție), Wouter Jansen – distribuitor de filme de animație din Olanda (țara invitată) și regizorul și producătorul Claudiu Mitcu, și a votat în unanimitate scurtmetrajul câștigător, care i-a cucerit prin ,,stilul deosebit al animației și de atmosfera conturată puternic de sound design-ul impresionant”. Cineaștii au apreciat și scurtmetrajul Mad in Xpain (r. Coke Riobóo), căruia i-au acordat o Mențiune specială, fermecați de imaginea apocaliptică a Spaniei.

Aceiași trei jurați au desemnat și filmul câștigător al competiției de Film Studențesc. Scurtmetrajul britanic The Bear Hunter, realizat de Yaka Hara, s-a remarcat prin stilul său minimalist de a ilustra relația unei femei vânător cu prada sa, urșii din pădure. O mențiune specială la această categorie i-a fost acordată filmului Richie, în regia lui Romane Granger, realizat cu ,,umor, gingășie și imagini antrenante’’.

,,Activismul și animația se aliniază perfect” în Zero Impunity (r. Nicolas Blies, Stéphane Huebert-Blies, Denis Lambert), un documentar multimedia despre un subiect extrem de delicat și foarte rar abordat: violența sexuală sistematică, prezentă în zonele de conflict și în războaiele contemporane. Filmul a fost desemnat Cel mai bun lungmetraj al ediției de juriul format din Waltraud Grausgruber, directoarea festivalului Tricky Women din Viena, regizorul francez Bastien Dubois și cineastul olandez Albert’t Hooft. Tot ei au decis să premieze Invisibles, regizat de 4inaroom (Anna Florea, Aliona Ciobanu, Sandu Cojocari, Șerban Ilicevici) și produs de deFilm, la categoria Cel mai bun scurtmetraj românesc. O Mențiune specială i-a fost acordată producției autohtone End of the Line, în regia lui Mihnea Vlad, student la UNARTE.

Ceremonia de premiere regizată de Andrei Tănase și prezentată de regizorul și animatorul britanic Luiz Stockler – o producție spectaculoasă realizată în studioul Safe Frame București, a fost transmisă live pe pagina de Facebook a festivalului și pe platforma de streaming online duminică seară, de la ora 18:30. Premiile ediției sunt oferite cu sprijinul Ministerului Culturii. Trofeele sustenabile oferite în acest an câștigătorilor au fost realizate în întregime din bidoane de AQUA Carpatica, de artista și scenografa Cristina Milea (Șarlatan),  distinsă anul acesta cu Premiul UNITER. Evenimentul a închis cea de-a 15-a ediție Animest, prima desfășurată exclusiv online. Timp de o săptămână, proiecțiile incluse în programul festivalului au atras peste 2000 de utilizatori pe platforma Animest, printre cele mai urmărite evenimente clasându-se lungmetrajul din deschidere – Vestita invazie a urșilor în Sicilia (r. Lorenzo Mattotti), Creepy Animation Night, Trippy Animation Night și Animusic Night.

Iubitorii de animație din întreaga țară și-au putut vota scurtmetrajul favorit, pentru prima dată în istoria festivalului. Premiul publicului, oferit în urma voturilor obținute, i-a fost acordat filmului He Can’t Live without Cosmos, în regia lui Konstantin Bronzit (Rusia). O altă premieră a fost marcată de oferirea unui premiu pentru Cel mai bun documentar, câștigat anul acesta de Souvenir, Souvenir (r. Bastien Dubois), ,,pentru povestirea complexă a trecutului, prezentului și viitorului’’.  În secțiunea Music Video, jurizată de ilustratorul Vali Petridean, artista și producătoarea Ana Coman și muzicianul și artistul multidisciplinar Adrian Cârciova, premiul i-a fost oferit videoclipului muzical Careful, regizat de Alice Saey (Franța). Cel mai bun film VR, distincție acordată de Animest pentru cel de-al doilea an consecutiv, a fost desemnat Minimum Mass, realizat de Raqi Syed și Areito Echevarria din Noua Zeelandă.

Cel mai tânăr și în același timp cel mai exigent juriu Animest a oferit premiul secțiunii Minimest scurtmetrajului norvegian The Tomten and the Fox (r. Yaprak Morali, Are Austnes), și a acordat o Mențiune specială filmului Meow Or Never, regizat de Neeraja Raj la o universitate din Marea Britanie. După o săptămână petrecută în compania îndrumătorilor din Incubatorul de Animație, unul dintre cei 10 liceeni finaliști a fost premiat în cadrul ceremoniei de duminică seară. Maria Scutaru, de la Colegiul Național de Artă ,,Octav Băncilă” din Iași, a fost desemnată marea câștigătoare a primei ediții, proiectul educațional încheindu-se și cu două mențiuni speciale, oferite Caterinei Cherecheș și Alexandrinei Moldovan, ambele din Cluj-Napoca.

Pitch, please!, concursul de proiecte dedicat creatorilor de film de animație din România și Republica Moldova, a reunit la această ediție câteva dintre cele mai importante nume ale tinerei generații de artiști animatori autohtoni. Premiul oferit de CEE Animation, cu sprijinul SPPA – Asociația Producătorilor de Film Animat din Polonia, i-a fost oferit lui Radu Gaciu pentru proiectul “Happy New Year”. Ana-Maria Gărdescu, care lucrează în această perioadă la la proiectul său de licență de la UNATC “In Good Company”, a primit din partea juriului o mențiune specială.

Interferente

Festivalul Internațional de Teatru INTERFERENȚE – ediție online

În perioada 19-29 noiembrie 2020, Teatrul Maghiar de Stat Cluj organizează cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE, care anul acesta se va desfășura pentru prima dată online.

În cadrul conferinței de presă organizată pe platforma ZOOM, Gábor Tompa, directorul și selecționerul Festivalului, a declarat că și-a dorit să organizeze ediția din acest an, chiar și online, în primul rând „pentru a păstra continuitatea evenimentului și în virtutea unui viitor care în acest moment ne este tuturor necunoscut”.

Gábor Tompa a făcut o scurtă prezentare a celor trei secțiuni ale Festivalului: Secțiunea Orizonturi reunește o parte dintre spectacolele care ar fi trebuit să facă parte din ediția „pe viu” din acest an. Sunt prezentate online spectacole semnate de Josef Nadj, Silviu Purcărete, András Urbán, Michal Dočekal, Gábor Tompa și alții.

„Dacă s-ar fi putut desfășura în condiţii normale, cea de-a VI-a ediție a Festivalului INTERFERENȚE ar fi avut ca temă Orizonturi-le și s-ar fi axat pe aspectele sociale, culturale și economice ale lumii, la jumătatea secolului al XXI-lea. În aceste vremuri, în lume se întâmplă o mulțime de lucruri în paralel, ca atare, cu greu putem afirma că trăim timpuri obişnuite. Suntem în mijlocul pandemiei de coronavirus care ţine de aproape un an, respectiv, în contextul unor evenimente politice semnificative, care vizează diferite alegeri, culminând cu alegerile prezidențiale americane. Aceste evenimente tulbură în mod incontestabil apele liniștite ale întregului continent, mai mult, ale întregului glob, făcându-ne existența incertă, fapt care a ajuns să ne definească traiul cotidian”.

Cea de-a doua secțiune este dedicată aniversării a 30 de ani de la înființarea Uniunii Teatrelor din Europa (UTE 30) și prezintă unsprezece spectacole din istoria UTE semnate de regizori importanți ai scenei teatrale internaționale precum: Giorgio Strehler, Krystian Lupa, Lev Dodin, Declan Donnellan, Gábor Tompa, Alexandru Darie și alții.

De asemenea, cele două secțiuni cuprind și patru spectacole de operă acestea fiind introduse în program „din dorința de a aduce o diversificare de gen Festivalului”.

Secțiunea OFF aduce în prim plan evenimente teatrale neconvenționale, intenția fiind de a pune în valoare o parte dintre creatorii tineri precum Leta Popescu, Cătălin Bocîrnea, și pentru a sprijini teatrul independent. De asemenea, în încheierea evenimentului, de pe scena Teatrului Maghiar de Stat Cluj va fi transmis concertul formației Loose Neckties Society.

Cele peste 30 de spectacolele care fac parte din programul Festivalului Internațional de Teatru INTERFERENȚE se pot viziona online, pe pagina http://www.interferences-huntheater, pe pagina oficială de facebook https://www.facebook.com/Interferences.Festival (cele din Secțiunea OFF) și au subtitrare în limbile română, maghiară și engleză.

Vizionarea este gratuită.

Interferente

fellini

Mâncarea în desenele lui Fellini

Cu ocazia Săptămânii Gastronomiei Italiene 2021 și a centenarului nașterii Maestrului Federico Fellini, Institutul Italian de Cultură din București prezintă online o video-expoziție realizată de Regiunea Emilia-Romagna în colaborare cu Cinemateca din Rimini și Casa Artusi care cuprinde o selecție de opere din bogata activitate grafică a marelui regizor.

Federico Fellini a creat mii de desene; pentru el, desenul era un fel de obsesie compulsivă, care a început la vârsta de 15 ani și nu a încetat niciodată. Filmarea prezintă 19 desene realizate în diferite momente ale carierei sale, aproape toate schițate la masă – pe hârtie sau pe șervețele de pânză – majoritatea incluse în cartea sa “Libro dei sogni” (Cartea viselor), un jurnal oniric pe care l-a ținut timp de aproape treizeci de ani și care este expus în prezent la Museo della Città di Rimini.

Filmul va fi disponibil pe pagina de facebook a Institutului de-a lungul celei de-a V-a ediții a Săptămânii Gastronomiei Italiene în Lume, în perioada 23 – 29 noiembrie a.c.

Competiția Internațională BIEFF.10

Feminitatea și corporalitatea privite din noi perspective în Competiția Internațională BIEFF.10

Abordări artistice neconvenționale, care deschid noi și surprinzătoare perspective asupra condiţiei umane, scurtmetrajele incluse anul acesta în Competiția Internațională a BIEFF propun noi maniere de raportare  asupra feminității și a corporalității, invitând totodată spectatorii să privească dincolo de  aparențe, la limita dintre real și ireal. În perioada 24-29 noiembrie, iubitorii de artă din întreaga țară vor putea urmări online, pentru prima dată în istoria evenimentului, filme experimentale apreciate de juriile marilor festivaluri cinematografice sau prezentate în prestigioase galerii de artă din lume. În paralel, titlurile incluse în programele competiționale vor cuceri galeriile de artă bucureștene, într-o serie de expoziții audio-vizuale dedicate. Programul ediției și biletele de acces vor fi disponibile în curând pe site-ul festivalului.

Programul competițional Public Eye, Private I prezintă șase perspective temerare asupra identității feminine, deopotrivă obiective și subiective. Apelând la imagini de arhivă, documente oficiale și materiale disponibile în mediul online, selecția de scurtmetraje definește feminitatea atât ca pe o sumă de acțiuni specifice întreprinse într-un context public, cât și ca o reflecție a unei interiorități conștiente de presiunea socială de a performa. Spectatorii vor putea interacționa cu o parte dintre  filmele incluse în acest program în cadrul unei expoziții audio-vizuale, găzduite de Anca Poterașu Gallery, în paralel, aceștia fiind invitați să descopere și să aprofundeze selecția completă online, pe platforma de streaming a festivalului.

În Untitled Sequence of Gaps, un film-eseu în care lumina este simultan subiectul central, dar și metafora centrală, regizoarea Vika Kirchenbauer chestionează implicațiile politice ascunse în spatele ideii de vizibilitate și  meditează asupra faptului de a vedea și de a fi văzut, cât și asupra tensiunilor dintre percepția de sine și percepția socială. Filmul a fost inclus anul acesta în selecția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. De la Berlinală vine și Cause of Death (r. Jyoti Mistri), un slam poem cinematografic care încapsulează și revendică de pe poziții feministe materiale provenind din arhive din prima jumătate a secolului XX. Filmul recuperează imagini rare ale corpului feminin, documentând deopotrivă diverse experiențe ale femeilor și formele de violență extremă împotriva acestora înregistrate de istorie.

În Clean With Me (After Dark,) scurtmetrajul ei de debut, Gabrielle Stemmer explorează unul dintre cele mai stranii trenduri de pe YouTube: femeile (majoritar albe) care se filmează în timp ce își curăță casele. Distins anul acesta cu Premiul Juriului la Clermont-Ferrand, filmul este o explorare ingenioasă atât a fenomenului de vlogging, cât și a disperării resimțite de femeile încorsetate de rolul lor de gen. Playback (r. Augustina Comedi) este scurtmetrajul premiat anul acesta cu Teddy Award la Berlinală și o scrisoare de adio compilată din amintiri înregistrate pe VHS – totul din perspectiva uneia dintre puținele drag queens care au supraviețuit violentei căderi a dictaturii militare din Cordoba, urmate de criza HIV-SIDA care a marcat finalul anilor ’80.

Tema queer este abordată și în SaF05, filmul-instalație al Charlottei Prodger, conceput pentru  Bienala de la Veneția în 2019. Pornind de la imagini și informații extrase din jurnale comportamentale ale unei leoaice care adoptă o aparență și conduită specifică masculilor leu, cineasta meditează asupra propriilor sale experiențe queer și a celor din jurul ei. White Afro (r. Akosua Adoma Owosu) este un film deceptiv de simplu despre un fenomen cât se poate de complex – cel al aproprierii culturilor marginale de către majoritarii albi, în scopuri auto-estetizante și mercantile.

Sublime Bodies

În Sublime Bodies, corpul este simultan obiect și subiect. Filmele glisează cu ușurință între o perspectivă interioară și exterioară, punând în tensiune atât actul privirii (și implicit cunoașterea vizuală și auditivă a corpului) cu subiectivitățile trăirii în corp, cu cunoașterea sa empirică ce vine dinspre interior. Programul competițional  va fi disponibil online, dar va fi prezentat parțial și offline, la Anca Poterașu Gallery.

Un studiu poetic și domol al florilor de Amaryllis, filmul lui Jayne Parker este o odă adusă culorii pe filmul de 16mm, o întreagă traducere cinematografică a fascinației oamenilor pentru plante. Lumea naturală a i-a inspirat și pe artiștii Beny Wagner și Sasha Litvintseva, creatorii A Demonstration, prezentat anul acesta la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Scurtmetrajul navighează prin spațiile închise și foarte structurate ale teatrelor, arhivelor, bibliotecilor și muzeelor ​​de științe naturale, conturând o dialectică vizuală și conceptuală între cultură și natură. O paralelă între civilizația umană și evoluția formelor naturale creează și Antoinette Zwirchmayr în The Seismic Form, filmul în care imaginea filmului analog, tactil, este aproape spiritual legată de materialitatea fizică a lumii.

Nina Hopf acomodează două dialoguri în Eadem Cutis: The Same Skin, proiectat anul acesta la Sundance. Primul, cel sonor, este între ea și fratele său geamăn, care vorbește despre tranziția lui. La al doilea dialog, însă, ea nu participă. E despre identitatea lui transgender, și despre dorința de a fi văzut așa cum este. Transformarea și propria percepție asupra corpului reprezintă și tema centrală a filmului Arnold Schwarzenegger – The Art of Bodybuilding, în care Babeth M. Vanloo folosește material neprelucrat, filmări originale, pe 16mm, realizate în anii ’70, pe vremea când Arnold Schwarzenegger deținea titlul de Mister Univers.

Filmele și instalațiile video ale lui Ann Oren explorează fațeta performativă a vieții de zi cu zi. În Passage, un artist foley își folosește corpul pentru a recrea sunetele unui cal care execută un pasaj, dând naștere unui centaur queer, non-binar și obraznic. Progressive Touch (r. Michael Portnoy) privește corpul dintr-o perspectivă sexuală, prezentând trei scene de dragoste absurde, pline de spirit, în care scopul performerilor este de a „îmbunătăți” sexul, complicându-i ritmul și coregrafia.

A State of Grace

Programul competițional A State of Grace este centrat pe experiențe și senzații ce stau sub imperiul irealității imediate. Fie că prezintă viziuni acceleraționiste în care cele mai radicale tendințe futuriste ale prezentului sunt exacerbate intenționat, fie că ilustrează momente de hiper-realitate, cele 6 filme selecționate sfidează barierele convenționalului.

Reprezintă într-adevăr moartea și descompunerea un punct în care lucrurile se termină definitiv, sau există un univers întreg dincolo de acestea? La această întrebare încearcă să răspundă The Little Soul (r. Barbara Rupik), film prezentat în 2019 la Cannes, în cadrul secțiunii Cinéfondation. Într-un soi de purgatoriu se află și personajele din New Acid (r. Basim Magdy) – un grup de animale de la zoo schimbă mesaje existențialiste și cvasi apocaliptice pe chat, care lasă să se înțeleagă că ar fi captive într-o emisiune de tip reality TV. Filmul a fost prezentat în 2019 la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

De un parcurs festivalier impresionant s-a bucurat și Sun Dog (r. Dorian Jespers), un film ce pornește de la imaginea macro a unei Rusii apocaliptice, apropiindu-se, treptat, de micro-universurile din apartamente sărăcăcioase de bloc. Cultes, un proiect semnat de (La) Hode (Marine Brutti, Arthur Harel și Jonathan Debrouwer), pune în oglindă ritualurile mistice ale civilizațiilor timpurii cu experiența de masă a festivalurilor de muzică contemporane.

Inspirat de unul dintre miturile fundamentale ale Taoismului, visul lui Zhuangzi, Mary, Mary, So Contrary (r. Nelson Yeo) spune povestea lui Ma Li, o tânără femeie care cade în depresie după o căsnicie aranjată. În Destiny Deluxe (r. Diogo Baldaia), o echipă de filmare este mâncată de vie de un greenscreen, dar protagoniștii nu intră într-o altă ficțiune filmică, ci, mai degrabă, propriile lor vieți devin cinematografice.

Documentary

Documentary Mondays și Fiction Tuesdays se încheie – ce vedem?

Programele Centrului Ceh, Documentary Mondays și Fiction Tuesdays, au ajuns la final. Sezonul din această toamnă se încheie cu „The Sound Is Innocent”, un documentar care urmărește evoluția sunetului electronic către muzică, și „Cutting It Short”, o comedie nostalgică inspirată din viața scriitorului ceh Bohumil Hrabal, pe care le puteți urmări online pe 23, respectiv 24 noiembrie, gratuit, pe DAFilms.com.

Săptămâna începe cu o călătorie audiovizuală într-un spațiu de vis în care regizoarea Johana Ožvold explorează sensul, funcția și semnificația lumii sunetului electronic și experimental, în încercarea de a găsi răspunsuri la întrebări fundamentale, printre care și cea mai des întâlnită: care este momentul în care sunetul devine muzică? Într-o lume care poate fi asemănată cu un teren de joacă, unde orice este posibil, iar jucăriile pot fi instrumente, dispozitive, sau chiar diverse obiecte, mai există oare reguli? Și cum este, în acest caz, redefinită relația dintre om și instrument? Toate aceste aspecte sunt cercetate atât de realizatoare, cât și de alte cinci nume importante ale industriei muzicale, pe care Johana Ožvold le-a reunit în acest documentar, oferind astfel o perspectivă nouă asupra procesului de creație în muzica electronică.

Filmul de marți este cel de-al patrulea din retrospectiva dedicată lui Jiří Menzel. ,,Cutting It Short” spune povestea a doi soți, frumoasa Maryška și Francin, un tânăr contabil, angajat la berăria dintr-un mic oraș de provincie. Deși sunt fericiți împreună, cei doi nu pot fi mai diferiți, el fiind o fire extrem de meticuloasă și serioasă, iar ea un spirit liber, mereu în căutare de amuzament. Mai mult decât atât, la un moment dat își face apariția și Pepin, fratele gălăgios și aiurit al lui Francin, care are o mulțime de idei năstrușnice și diverse îndeletniciri artistice, pe care tânăra le susține și le încurajează, spre disperarea soțului ei.

„Cutting It Short” are la bază romanul cu același nume, aparținând scriitorului Bohumil Hrabal, iar personajele sunt inspirate chiar de părinții și unchiul acestuia. Totuși, Menzel îl adaptează în stilul lui caracteristic, oferind poveștii o notă comică și astfel îmblânzind dialogurile și descrierile lui Harbal.

Chiar dacă situația actuală a făcut imposibilă întâlnirea la Centrul Ceh pentru a urmări împreună filmele propuse în acest sezon, așa cum erați obișnuiți, tradiția a fost, totuși, continuată în mediul online, unde au putut fi vizionate 4 filme de ficțiune în memoria lui Jiří Menzel și 4 documentare captivante. Ultimele două filme din acest sezon pot fi urmărite gratuit pe DAFilms.com în zilele de 23, respectiv 24 noiembrie și sunt disponibile timp de 24h, începând cu ora 8:00.

astazi-este-marcata-ziua-mondiala-a-televiziunii-14401

21 noiembrie – Ziua Mondială a Televiziunii

În decembrie 1996, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 21 noiembrie drept Ziua Mondială a Televiziunii, în semn de sărbătorire a zilei în care s-a desfăşurat primul Forum Mondial al Televiziunii.

Conceptul de aniversare a televiziunii a apărut ca simbol al recunoaşterii “impactului în continuă creştere pe care televiziunea îl are asupra luării de decizii prin direcţionarea atenţiei, la nivel mondial, asupra conflictelor şi ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii”, precum şi al recunoaşterii “rolului său potenţial în consolidarea focusului pe alte probleme majore, inclusiv pe cele economice şi sociale”.

În lumea contemporană, marcată de globalizare şi de dezvoltarea fără precedent a comunicării, televiziunea rămâne un mijloc esenţial de transmitere a informaţiei şi o constantă a vieţii cotidiene a fiecăruia dintre noi. Prin intermediul său, informaţia ajunge instantaneu pe toate continentele, oferind o platformă de dezbateri, creând curente de opinie,  semnalând probleme sau evenimente semnificative, cu impact la nivel regional sau global. Relaţiile internaţionale fac adesea obiectul ştirilor, interviurilor şi documentarelor, informând populaţia asupra deciziilor majore şi a situaţiilor de criză.

Pe lângă rolul său informativ, televiziunea deschide uşile cunoaşterii indiferent că este vorba de politică, economie, cultură, istorie, geografie etc., demonstrând potenţialul educativ enorm pe care acest mijloc de comunicare îl deţine. Cu bune şi cu mai puţin bune, televiziunea este cea care conectează oameni, culturi, societăţi, un simbol constant al comunicării şi un liant între noi şi restul lumii. Tot, prin intermediul micului ecran, artişti iubiţi de public ajung mai aproape de cei care îi admiră. Urăm tuturor colaboratorilor noştri oneşti din televiziune La mulţi ani şi la cât mai mare audienţă!