Teatrul Tineretului continuă proiectul #SAFESPOTT și dă startul concursului de proiecte regizorale 2021

„Scriitorul și mașina de scris” de Antoaneta Zaharia este textul câștigător al celei de-a treia ediții a Concursului de dramaturgie contemporană „Corneliu-Dan Borcia”, organizat de Teatrul Tineretului. Acesta va fi montat într-un spațiu neconvențional: fațada laterală a Teatrului Tineretului. La egalitate de voturi, în preferințele juriului, au urmat textele: „Prințesa care sforăia” de Mihai Ignat, „Un fluture răstoarnă o piesă de domino” de Daria Ancuța și „Fabrica de bunici” de Alexandra Bandac.

S-a încheiat un concurs, dar începe altul, astfel că a fost lansat concursul de proiecte pentru tinerii regizori/ regizoare (până în 35 de ani), care se desfășoară în perioada 7 aprilie – 7 mai. Proiectul câștigător, selectat de un juriu, va fi anunțat pe data de 17 mai, iar din luna iunie vor începe repetițiile. Perioada de repetiții ar putea suferi modificări provocate de contextul pandemic. Cei interesați sunt rugați să scrie la adresa ttliterar@gmail.com pentru a obține textul, iar ulterior să trimită până în data de 7 mai, tot pe această adresă de mail: CV-ul, scrisoarea de intenție și propunerea regizorală pentru textul menționat (cu precizarea scenografului ales + alți colaboratori, schițe de scenografie).

Teatrul Tineretului continuă proiectul #SAFESPOTT, început în anul 2019, proiect dedicat creatorilor tineri și publicului tânăr. Echipa de profesioniști care va realiza spectacolul pe baza textului „Scriitorul și mașina de scris“ va fi secundată de o echipă de liceeni voluntari, care vor urmări toate etapele de creație.

Peisaje idilice italiene la Sibiu

Cabinetul de Stampe din Palatul Brukenthal, Piaţa Mare nr. 4, găzduieşte până a 23 mai expoziția intitulată Peisaje idilice italiene în colecția de Stampe și Desene a Muzeului Național Brukenthal, curator Raluca Georgiana Cobuz.

Locurile pitorești, dealurile însorite și liniștea specifică meleagurilor italiene ne sunt desfășurate din abundență în colecția de Stampe și Desene a muzeului. Fie că este vorba de un peisaj real sau de cele mai multe ori idealizat, acestea au un farmec aparte și impresionează atât turiștii în călătoriile lor, cât mai ales artiștii care de-a lungul secolelor au văzut Italia ca pe o experiență obligatorie în parcursul lor de formare artistică.

Ne sunt prezentate cele mai pitorești astfel de lucrări realizate de artiști aflați în colecția de gravură italiană din perioada secolelor al XVII-lea până în secolul al XX-lea, păstrate la Muzeul Național Brukenthal. Nume precum Francesco Bartolozzi, Francesco del Pedro, Marco Ricci, Domenico Cunego, Francesco Piranesi și alții, cunoscuți sau încă anonimi, așteaptă să fie descoperiți sau re-descoperiți de către vizitatori.

Expoziția are scopul de a readuce în atenția publicului genul peisagistic, de data aceasta în gravură, lăsându-ne pe noi să ne imaginăm culorile și atmosfera peisajelor naturale sau citadine reprezentate. În ton cu renașterea naturii primăvara, ne putem lăsa pradă acestor peisaje pentru a călători pe frumoasele meleaguri italiene, până când vom putea călători în siguranță pentru a vedea aceste minunate locuri cu proprii noștri ochi.

Neuroștiință și terapie prin teatru

În perioada 26-28 Mai 2021, UNATC „I.L. Caragiale” organizează conferința „Neuroștiință și terapie prin teatru” în cadrul căreia Patricia Churchland va susține, pentru prima dată, o prezentare pentru publicul din România, alături de alți prestigioși cercetători și practicieni ai terapiilor prin teatru. 
Reprezentarea teatrală este una dintre cele mai complexe forme de interacțiune socială. Aducând la un loc acțiune fizică, acțiune simbolică, narațiune, joc de rol și emoție, teatrul este definitoriu pentru experiența umană. Terapiile prin teatru au apărut la finalul secolului trecut, odată cu dezvoltarea la Viena de către Jacob Levy Moreno a psihodramei, psiholog cu origini bucureștene.

Cercetarea interdisciplinară în neuroștiință socială, psihologie și teatru aduc unelte pentru cunoașterea substratului biologic al terapiilor prin teatru și al mecanismelor lor de vindecare. Conferința MET, Neuroștiință și terapie prin teatru, va aduce împreună cercetători din domeniul neuroștiinței sociale la oameni și animale, împreună cu psihologi și practicieni ai teatrului și terapiilor prin teatru. În centrul atenției vor fi procesele neurale, hormonale și psihologice determinate de interacțiuni social simple și complexe și posibilele lor implicații pentru terapiile prin teatru.

Conferința se va desfășura în regim hibrid, prezentările vor putea fi accesate online pe bază de înregistrare.

Alături de prezentările invitaților conferinței este organizată o secțiune de prezentări de tip  apel deschis dedicată prezentării de rezultate originale. Sunt de interes rezultate la intersecția neuroștiințelor, teatrului, drama-terapiei, psihologiei sau art-terapiei. Încurajăm prezentarea rezultatelor unor intervenții, metodologii de lucru sau rezultatele experimentale în domeniile de interes ale conferinței.

Cuvinte cheie:  comportamente imitative, joc rol, acțiune dramatică, acțiune imaginară, performance, art-terapie, cunoaștere corporalizată, reglare emoțională, prezență, conflict și rezoluția conflictelor, formarea legăturilor, apropiere, învățare socială, memorie socială, sincronie, stres, social buffering. 

Comunicările selectate vor fi prezentate într-un format de 10 minute. Mai multe informații puteți afla la https://cinetic.arts.ro/en/met-conference.

Patricia Churchland va susține o comunicare cu titlul „Creierele din spatele moralității”. Timp de decenii, Patricia Churchland a contribuit la domeniile filozofia neuroștiinței, filozofia minții și neuro-etică. Cercetarea ei este centrată pe interfața dintre neuroștiință și filozofie cu o atenție deosebită acordată moralității și creierului social.  Patricia Churchland este Profesor Emerit de Filosofie la Universitatea din San Diego California, în cadrul institutului Salk, și  a absolvit  Universitatea Oxford, Pittsburg și British Columbia. Cărțile ei, precum Neurofilozofia, Creierul computațional  sau Conștiința, au fost traduse pe tot mapamondul.
Alături de Patricia Churchland vor conferenția figuri marcante din domeniul drama-terapie, precum Renée Emunah una dintre fondatorii drama-terapiei americane sau John Bergman, un promotor al intervențiilor prin drama-terapie în penitenciare. Larry Young, unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniul oxitocinei, va ține o prezentare pe tema  pierderii și a empatiei. Profesorul Doeller, director al Institutului Max Plank de Psihologie de la Leipzig, va susține o conferință pe tema memoriei spațiale, iar Thomas Elbert va prezenta metoda de intervenție NET pentru PTSD, terapie aplicată pe subiecți foști combatanți în conflicte armate în Africa și Europa. Robert Froemke, de la New York University, va prezenta cum oxitocina mediază învățarea socială a comportamentelor materne.

Comunicările vor fi susținute în limba engleză.

Comorile Cracoviei la Muzeul Bucovinei din Suceava

Monumente de talie mondială, povești fascinante, atmosfera de neuitat a pieței din Cracovia, dar și arhitectura modernă deosebită sunt semne distinctive ale orașului Cracovia, unul dintre cele mai frumoase orașe din Polonia. Le puteți descoperi vizitând expoziția „Comorile Cracoviei”, prezentată la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava în aprilie.

Expoziția „Comorile Cracoviei”, pregătită de Centrul Internațional de Cultură al orașului și elaborată, în versiunea românească, de Institutul Polonez din București, este o poveste despre orașul – sediu al regilor polonezi, fostă capitală a țării, tezaur de opere de artă și suveniruri naționale înscrise într-un ansamblu arhitectural unic.

Cracovia este unul dintre cele mai vechi centre universitare europene, oraș al poeților, scriitorilor și artiștilor, fiind, în Evul Mediu, una dintre cele mai importante metropole din Europa Centrală. Cosmopolit, multicultural, deschis inspirațiilor din afara țării, acesta a rămas, totuși, cel mai polonez oraș din Polonia.

Expoziția poate fi o cheie pentru a înțelege fenomenul popularității Cracoviei în rândul turiștilor din întreaga lume.

Pe planșele expoziției sunt prezentate 90 de comori ale orașului – opere de artă și arhitectură, monumente și exemple de patrimoniu nematerial – asociate cu Cracovia, adesea la rangul de capodopere. Acestea permit urmărirea istoriei metropolei încă din Evul Mediu timpuriu, prin dezvoltarea orașului în vremurile lui Cazimir cel Mare, a dinastiei Jagiellone și a epocii renascentiste. Arată dimensiunea decăderii în perioada potopului suedez, a împărțirilor Poloniei și ocupației germane din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Planșele conduc privitorii în vremurile primului oraș socialist din Polonia, până în zilele noastre, când, după transformarea politică, Cracovia trăiește o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, îmbinând în mod creativ prezentul cu moștenirea bogată a istoriei sale de peste o mie de ani.

De data aceasta, pe tot parcursul lunii aprilie, expoziția „Comorile Cracoviei” va putea fi văzută la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava (str. Ștefan cel Mare nr. 33), în spațiul numit Cafeteria.

Aris Tureac cu Gambit pe simezele Galeriei de artă DANA, Iași

La Galeria de artă DANA din Iași, curatoarele Smaranda Bostan și Maria Bilașevschi prezintă expoziția Gambit a unui tânăr artist vizual supercontemporan, Aris Tureac, cu o selecție de lucrări de pictură și mini-instalație. Expoziția este deschisă între 5 și 30 aprilie 2021 și face parte din programul curatorial YAP (Young Artist’s Project / Proiectul artistului tânăr), un program cu titlu explicit inițiat de galerie în 2016.

„În șah, gambitul este acea mutare de deschidere prin care se sacrifică o piesă pentru a obține ulterior un avantaj. Sacrificiul meu are legătură cu renunțarea la o existență fără griji, pentru a putea fi cu adevărat eu, pentru a mă dezvolta, inclusiv pentru a mă exprima ca artist”, spune Aris Tureac.

Aris Tureac prezintă cu curaj și asumare o poveste proprie și traduce artistic rolul identificării ca bărbat într-un proces de transformare care este fizic dură și dureroasă, plină de necunoscut și angoasă, dar, mai important, are o componentă spirituală, de căutare a autenticității și de punere în acord a lumii interioare cu cea exterioară. Artistul, prin actul artistic, renunță la poziția confortabilă, conformă și se expune privitorului cu riscul de a cauza disconfort sieși și celorlalți, mizând pe puterea vindecătoare a autenticității.

„Aris Tureac este unul dintre puţinii artişti din ţară care îşi scrie, pe măsura schimbărilor, propriul picto-roman al realităţii, al transformărilor intime, de substanţă. Dualitatea corp – personalitate ca proiecţie exprimată a sufletului, dar şi corp-transformare fizică, prin repetatele intervenţii chirurgicale, chestionează prejudecăţile cu privire la ce anume defineşte individul”, precizează criticul de artă Maria Bilașevschi în textul cu care prefațează expoziția.

Aris Tureac a absolvit în 2019 programul de master la secția Pictură a Facultății de Arte Vizuale și Design de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași. Mai multe detalii despre artist

YAP (Young Artist’s Project / Proiectul artistului tânăr) este un concept inițiat de Galeria DANA în 2016 pentru promovarea și lansarea tinerelor talente care și-au creat pe parcursul anilor de studii propria viziune în contextul artei vizuale contemporane şi stimularea interesului pentru toate mediile de exprimare artistică. Proiectul caută și descoperă în mod continuu tineri artişti, proaspeți absolvenți, masteranzi și studenți ai universităților de profil din România. Proiectul promovează arta de calitate și răspunde provocării de a defini ceea ce este arta de calitate ca proces extrem de subiectiv, tocmai pentru a explora definiția ei împreună cu artiştii şi publicul galeriei.

18 scriitori români în viziunea graficienilor lumii

Expoziția „18 scriitori români în viziunea graficienilor lumii”, organizată de Muzeul Național al Literaturii Române cu sprijinul București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), în perioada 18 aprilie – 4 mai 2021, valorifică lucrări prezente în albumul „O istorie a literaturii române desenată de mari graficieni ai lumii” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2009), un proiect inițiat de caricaturistul Nicolae Ioniță. Invitația adresată celor peste 1.000 de graficieni din 128 de țări, deopotrivă formatori de opinie în cultura lor, de a realiza portrete ale unor nume importante ale vieții culturale românești, din sfera artistică și literară, s-a dovedit a fi un mod inedit de promovare a literaturii și culturii române.

Expoziția reunește desenele artiștilor din Africa de Sud, Argentina, Australia, Azerbaidjan, Belgia, Brazilia, Canada, China, Croația, Danemarca, Egipt, Filipine, Finlanda, Franța, Ghana, Indonezia, Irak, Iran, Japonia, Malaiezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Spania, SUA, Ucraina, și Ungaria.

Vizitatorii vor putea reface, prin intermediul desenelor, traseul principalelor momente ale literaturii române, marcate de marii povestitori, romancieri, critici literari și dramaturgi. Așezate împreună, lucrările se disting prin stilurile diferite de abordare, prin adaptări la cutumele naționale sau demontări ale prejudecăților literare și estetice. Printre lucrările pe care le veți remarca, desigur, menționăm desenul care îl înfățișează pe dramaturgul Eugen Ionescu în stil extrem-oriental.

„Cartea numerilor” de Florina Ilis, o frescă istorică din Transilvania în librăriile din Franța

Cartea numerilor/Le Livre des Nombres, de Florina Ilis va fi lansată în librăriile din Franța (la editura des Syrtes) luna aceasta. Romanul, tipărit inițial la editura Polirom, în 2018, a fost tradus în limba franceză de Marily Le Nir.

Noul volum al Florinei Ilis este, precum cartea lui Moise, un „recensămînt” al unui popor aflat pe drumul prin pustiul adesea ostil al unei istorii potrivnice. Construit pe structura Numerilor – carte despre ascultare și răzvrătire, despre pocăință și binecuvîntare –, romanul este o sinecdocă a destinului României, ambiționîndu-se să cuprindă cît mai multe evenimente cruciale ale secolului XX și să sintetizeze o etno-istorie perfect verosimilă. Le Livre des Nombres este un roman monumental, în același timp frescă istorică, saga familială, monografie a unui sat din Europa centrală. Cartea parcurge un secol de istorie a Transilvaniei, o regiune românească cu o istorie zbuciumată la granița Imperiului austro-maghiar, a Ungariei și apoi în România, până la instaurarea regimului comunist și a tulburărilor sale tragice. Cititorul este atras în demersul unui scriitor care încearcă să reconstituie romanul familiei sale. Prin intermediul unei construcții literare magistrale, eroi reconstituie prin povestire o memorie colectivă și un arbore genealogic secular, bine ancorat în realitatea pământului.

Florina Ilis s-a născut în 26 august 1968. A absolvit Facultatea de Litere și Școala de Înalte Studii Postuniversitare la Universitatea „Babeș-Bolyai”, unde în prezent este lector dr. la Departamentul de Limbi și literaturi asiatice.

A publicat volume de poezie, teatru, eseu și romane, între care Coborârea de pe cruce(2001; ediția a II-a, 2006) și Chemarea lui Matei (2002; ediția a II-a, 2008). Romanul Cruciada copiilor (2005) a fost distins cu Premiul României literare și al Fundației „Anonimul” Cartea anului 2005, Premiul pentru Proză al revistei Cuvântul, Premiul pentru Proză al Radio România Cultural, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române, Premiul „Courrier International”, Paris (2010). Acesta a fost tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză și sârbă.

În 2006 a apărut romanul Cinci nori colorați pe cerul de răsărit(tradus în limba italiană), inspirat de experiența sa japoneză. În 2012 a publicat Viețile paralele (tradus în limba franceză), distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Ziarului de Iași, Premiul Radio România Cultural, Premiul Colocviului Romanului Românesc de la Alba Iulia, iar în 2018 a publicat romanul Cartea numerilor.

Semnal editorial: Acid pentru copii de Flea

Legendarul basist și cofondator al trupei Red Hot Chili Peppers își spune povestea fascinantă a vieții, cu toate urcușurile și coborâșurile amețitoare la care te-ai aștepta de la o pușlama din L.A., devenită un star rock celebru în toată lumea.

În Acid pentru copii, Flea le face cititorilor un tur foarte personal și revelator al anilor săi de formare, începând din Australia până în suburbiile din New York și, în final, în Los Angeles. Prin intermediul unor anecdote savuroase, al meditațiilor poetice și al unor idei pline de imaginație, dar total nerealiste, Flea face o cronică amănunțită a evenimentelor care l-au format ca artist, muzician și om.

Proza sa visătoare, influențată de jazz, readuce la viață Los Angelesul concret și glorios al anilor 1970 și 1980, unde distracția, pericolul, haosul și imaginația „pândeau” la orice colț. Acesta a fost locul unde tânărul Flea, căutând să evadeze dintr-un mediu familial agitat, și-a găsit familia într-o comunitate de muzicieni, artiști și dependenți de droguri. El și-a petrecut cea mai mare parte a timpului mergând la petreceri și făcând tot soiul de mici găinării, dar și-a găsit în cele din urmă o semnificație profundă în muzică.

Acest lucru l-a pregătit pentru  momentul care i-a schimbat viața, când el și prietenii săi cei mai buni, frați de suflet și complici de șotii, au venit cu ideea de a-și înființa propria trupă, care avea să devină legendara formație Red Hot Chili Peppers.

Deschizându-se cu un poem original de Patti Smith, Acid pentru copii este debutul unei noi voci literare uluitoare, a cărei proză este la fel de ghidușă, amuzantă și extrem de impredictibilă ca autorul însuși. Este o poveste despre maturizare, tandră și evocatoare, și o gălăgioasă scrisoare de dragoste despre puterea muzicii și a creativității scrisă de unul dintre cei mai renumiți muzicieni ai epocii noastre.

Stagiune online, în programul Operei Naționale București din luna aprilie

Opera Națională București pregătește publicului în luna aprilie o stagiune online cu titluri din repertoriul său curent. Publicul fidel este invitat pe această cale să susțină artiștii primei scene lirice a țării într-un demers virtual și să vizioneze o serie de produse culturale unice prin concept și calitate ce vor fi difuzate în fiecare zi de duminică a săptămânii. Operele în concert și Gala Extraordinară de Balet sunt propunerea ONB în chemarea la unitate a artiștilor și a publicului pentru a traversa împreună această perioadă de încercare pentru spațiul cultural românesc. Spectacolele vor fi înregistrare în cursul săptămânii în care sunt programate spre difuzare.

Programul evenimentelor online:

Duminică, 18 aprilie, începând cu ora 19:00, prima scenă lirică a țării vă propune spectacolul „La Traviata” de Giuseppe Verdi, operă în concert. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până miercuri, 21 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de duminică, 18 aprilie, ora 19:00.

Spectacolul readuce în atenția publicului povestea emoționantă a unei curtezane care a trăit în Parisul primei jumătăți a secolului XIX – lea sub numele de Marie Duplessis și care a marcat existența unor artiști precum compozitorul Franz Liszt și scriitorul Alexandre Dumas-fiul. Acesta din urmă, în semn de omagiu postum, a ales-o drept muză pentru celebrul său roman „Dama cu camelii”, care i-a servit lui Giuseppe Verdi drept sursă de inspirație pentru opera sa, „La Traviata”, a cărei primă reprezentație la București a avut loc în anul 1856, la câțiva ani de la premiera mondială de la Teatrul La Fenice din Veneția.

Sâmbătă, 24 aprilie, începând cu ora 19:00, Opera Națională București prezintă în online „Gală Extraordinară de Balet”. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până marți, 27 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de sâmbătă, 24 aprilie, ora 19:00.

„Gala Extraordinară de Balet” se dorește a fi o celebrare la cel mai înalt nivel, a artei dansului. În cadrul acestui spectacol veți putea urmări momente coregrafice de mare succes, din spectacole renumite ale repertoriului clasic universal cum ar fi: „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Corsarul”, „Giselle”, „Frumoasa din Pădurea Adormită”, „Spărgătorul de nuci”. Prim-balerinii, soliștii și ansamblul de balet ai Operei Naționale București revin online alături de public într-o demonstrație de talent, măiestrie și excelență.

Duminică, 25 aprilie, începând cu ora 19:00, vă propunem spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, operă în concert. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până miercuri, 28 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de duminică, 28 aprilie, ora 19:00.

Una dintre cele mai comice opere care s-au scris vreodată, „Bărbierul din Sevilla” și-a adjudecat notorietatea mondială cu ajutorul personajului Figaro, bărbierul spaniol, și a celebrei lui cavatine „Largo al Factotum”. Creația lui Gioachino Rossini a înregistrat un succes răsunător chiar de la premiera absolută din anul 1816, atunci când a fost prezentată sub titlul inițial ,,Almaviva”. Atmosfera plină de umor a spectacolului este conturată în jurul contelui Almaviva și a lui Figaro dar și a încercărilor acestora de a o impresiona pe Rosina.

Expoziţie de icoane încondeiate pe ouă de struț

Muzeul Naţional al Ţaranului Român vă aşteaptă joi, 15 aprilie 2021, ora 17.00, la vernisajul expoziţiei de icoane încondeiate pe ouă de struț, De Rândul Paștilor, care va avea loc la Sala „Tancred Bănăţeanu”.

Prin expunerea colecției de autor, 60 de icoane încondeiate pe ouă de struț realizate de Mariana Andone-Rotaru, în asociere tematică cu icoane pictate pe sticlă din colecțiile Muzeului Țăranului, se va prezenta publicului larg o abordare inedită a Oului Pascal, mijlocită de dialogul dintre cele două tipuri de exponate.

Mariana Andone-Rotaru este arheolog, muzeograf de peste 15 ani, doctor în istorie cu specializarea în epoca romană, fiind captivată de tot ce-i vechi, frumos și atins de patina timpului. Preocupată de arta şi meșteșugurile tradiționale, Mariana Andone-Rotaru a realizat, în anul 2020, proiectul Icoane încondeiate pe ouă de struț după vechi izvoade transilvănene (sec. XVIII-XIX) – un amalgam armonios între creație și experiment, între inedit și meștesuguri tradiționale. Echilibrul l-a găsit experimentând un mod unic de decorare a ouălor de Paști, prin transpunerea și reinterpretarea pe ouăle de struț a icoanelor pictate cândva pe sticlă în Transilvania, ținând cont de canoanele iconografice și de rigorile tehnicii de încondeiere

O tehnică nouă de decorare a oului Pascal

Icoanele unicat sunt inspirate după vechi izvoade transilvănene pictate pe sticlă și reinterpretate pe ouă de struț prin „scrierea” cu ceară și băi succesive de culoare. Pentu realizarea acestor icoane inedite s-a apelat la piesele de patrimoniu (izvoade/modele), păstrate în diferite colecții muzeale sau colecții private, provenind din următoarele centre de producție: Nicula, așa numitele de Iernuțeni (reatribuite Nicula), Nordul Transilvaniei; Șcheii Brașovului; Făgăraș/Țara Oltului, Savu Moga, Matei Țâmforea, Petru Tămaș, Ana Deji.

Pentru fiecare izvod s-a selectat cu grijă oul potrivit, iar desenul a fost realizat cu ceară de albine topită cu ajutorul unui condei (chișiță) tradițional. În cele mai multe cazuri, circumferința ovoidală a fost împărțită în două suprafețe, tema iconografică fiind incadrată pe una dintre acestea. Chenarul de pe izvod (brâu cu motivul frânghiei răsucite – Nicula, brâu cu flori – Șcheii Brașovului sau motive geometrice redate cu aur – Țara Făgărașului) închide compoziția, având rol de delimitare a spațiului sacru de cel profan. Decorul de pe partea opusă icoanei este o creație unică, armonios dezvoltată în compoziții proprii, plecând de la elementele din câmpul izvodului reprezentat: îngeri stilizați, flori, frunze, lujeri cu flori care, uneori au culminat într-un decor luxuriant pe fundal de aur (e.g. așa-numitele de Iernuțeni). Acolo unde tema a permis s-a recurs la reprezentarea scenei pe două treimi (Nașterea Domnului) sau pe întreaga suprafață ovoidală (Sfântul Gheorghe omorând balaurul). Vopsirea s-a realizat prin băi succesive de culoare, fiind protejate cu ceară. Așa cum se poate remarca, culorile și tratarea desenului au urmărit particularitățile stilistice specifice școlilor de pictură pe sticlă reprezentate. Elementele aurite au fost redate cu foiță de aur de 24 k și foiță de argint, patinate cu propolis.

Teme iconografice

Colecția celor 60 de icoane încondeiate pe ouă de struț ilustrează principalele teme iconografice specifice picturii pe sticlă, după cum urmează: Reprezentarea Domnului Iisus Hristos și a Sfintei Treimi (Iisus Pantocrator, Iisus cu vița, Sfânta Treime); Reprezentarea Maicii Domnului (Maica Domnului cu Pruncul (Hodighitria), Maica Domnului Îndurerată (Jalnică), Încoronarea Fecioarei); Reprezentarea praznicilor împărătești, a sărbătorilor Maicii Domnului (Nașterea Maicii Domnului, Vovedenie (Aducerea Maicii Domnului la Templu), Buna Vestire, Nașterea Domnului, Tăierea Împrejur a Domnului), Stretenie (Aducerea Domnlui la Templu), Botezul Domnului, Învierea Domnului); Reprezentarea unor teme din Postul Mare și Săptămâna Patimilor (Cina cea de Taină, Răstignirea Domnului, Prohodul Domnului); Reprezentări ale sfinților (Masa Raiului, Sfânta Cuvioasa Paraschiva, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Sfântul Arhanghel Mihail, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Mucenic Haralambie, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfântul Prooroc Ilie).

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala „Tancred Bănăţeanu”, până la 9 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis.

Ediție aniversară a Zilelor Filmului Românesc, cu ocazia împlinirii a 15 ani de existență a ICR Stockholm

Şapte dintre cele mai apreciate filme româneşti recente, printre care documentarul „Colectiv” (2019), nominalizat la două premii Oscar, „Malmkrog” (2020), premiat la Berlinale, şi „La Gomera” (2019), inclus în competiţia Festivalului de la Cannes, vor putea fi văzute de publicul suedez, în perioada 15-18 aprilie, în cadrul primei ediţii online a Zilelor Filmului Românesc în Suedia.

Ediția din acest an a festivalului de film, organizată de Institutul Cultural Român din Stockholm, este aniversară: ICR Stockholm, înființat în anul 2006, sărbătorește 15 ani de existență.

Zilele Filmului Românesc din Suedia vor fi deschise, pe 15 aprilie, cu filmul „La Gomera” (2019), cel mai nou film al cunoscutului regizor Corneliu Porumboiu. În rolul principal este celebrul actor Vlad Ivanov, care interpretează un poliţist român corupt implicat într-o afacere de 30 de milioane de euro cu mafia. „La Gomera” a avut premiera mondială în competiţia Festivalului de la Cannes, iar în 2020 a fost ales cel mai bun film la galele de premiere ale cinematografiei române.

Tulburătorul documentar „Colectiv” (2019) de Alexander Nanau, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Veneția, a fost ales cel mai bun documentar la Premiile Academiei Europene de Film şi este nominalizat la două premii Oscar, la categoriile „Cel mai bun documentar” şi „Cel mai bun film internaţional”, va rula, într-o singură proiecție, pe 17 aprilie, de la ora 21.00 (ora Suediei). Filmul urmărește ce s-a întâmplat în societatea românească în anul de după tragedia din clubul bucureștean Colectiv din octombrie 2015.

Un alt titlu de neratat este „Malmkrog” (2020), cel mai recent film al „părintelui” Noului Val din cinematografia română, Cristi Puiu, premiat anul trecut pentru regie în secţiunea „Encounters” a Festivalului de la Berlin. Filmul, care are și doi coproducători suedezi, va rula în ultima zi a festivalului, pe 18 aprilie. ICR Stockholm va difuza, pe canalele online, și o dezbatere între regizorul Cristi Puiu și producătorul suedez Jörgen Andersson, de la casa de producție Doppelganger, care va fi moderată de criticul de film Hynek Pallas.

Un alt documentar din program este „Acasă” (2020), de Radu Ciorniciuc. Filmul este povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești din Bucureşti, până când locul a căpătat statutul de zonă protejată – Parcul Natural Văcărești –, primul parc natural urban din România. Documentarul a câştigat premiul de imagine la Festivalul de la Sundance şi premiul special al juriului la Festivalul de la Salonic.

Al treilea documentar este „Lemn” (2020), realizat de Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger. Filmul urmărește fenomenul tăierilor ilegale și al comerțului cu lemn din România, Peru, Rusia și China şi se concentrează pe investigații inițiate de Alexander Von Bismarck, directorul organizației non-guvernamentale Environmental Investigation Agency (EIA). „Lemn” a avut premiera mondială la prestigiosul Festival Internațional de Film Documentar Copenhaga (CPH:DOX).

Publicul va putea, de asemenea, să vadă şi „Arest” (2019), de Andrei Cohn, selectat la Karlovy Vary şi selectat cel mai bun lungmetraj românesc în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). Acţiunea din „Arest” este plasată în anii `80, când un arhitect este reţinut fără explicaţie şi trimis în arestul Miliţiei, unde este închis în aceeaşi celulă cu un deţinut de drept comun, folosit ca torţionar de către Securitate în schimbul unor favoruri.

Din program face parte şi al doilea film al regizoarei sârbo-române Ivana Mladenović, „Ivana cea Groaznică” (2019), recompensat cu premiul special al juriului secţiunii „Cineasti del Presente” a Festivalului de Film de la Locarno. Pelicula a rulat, anul trecut, și în Festivalul Internațional de Film de la Göteborg. „Ivana cea Groaznică” este povestea unei actriţe sârbe, jucată de Ivana Mladenović însăşi, care lucrează şi trăieşte în România şi care, după o serie de probleme de sănătate, decide să îşi petreacă vara pe malul celălalt al Dunării, în Kladovo, oraşul natal.

Filmele vor fi disponibile gratuit, în limita a 200 de accesări fiecare, cu rezervare prealabilă, pe platforma www.eventbook.ro, exclusiv de pe teritoriul Suediei. Toate filmele, selectate în cadrul festivalului de criticul de film Ionuț Mareș, vor fi prezentate cu subtitrare în limba engleză. Proiecţiile sunt însoţite de interviuri în limba engleză cu regizorii filmelor, care vor putea fi urmărite pe perioada festivalului pe canalele online ale ICR Stockholm

În curând în librării: Elena Ceauşescu sau Anatomia unei Dictaturi de Familie de Cosmin Popa

Ceea ce a debutat ca o „poveste de succes“ a destalinizării a continuat printr-un șir nesfârșit de diversiuni al căror singur adevăr a fost luarea în stăpânire a țării și a oamenilor ei de către familia Ceaușescu. Propulsarea Elenei Ceaușescu la vârful partidului și al statului, deși aparent a fost inspirată din mișcarea generală de emancipare politică a femeilor, a fost și ea o altă diversiune, care a adăugat tragicului comunism românesc o notă suplimentară de absurd. Spre deosebire de celelalte diversiuni, cum era cea a rusofobiei sau cea a independenței, pe care Ceaușescu le putea întrebuința după bunul-plac în funcție de moment, diversiunea Elena Ceaușescu s-a dovedit a fi cea mai solidă, punându-și cu adevărat amprenta asupra regimului, ba chiar asupra perioadei care i-a urmat. Contrar mantrelor propagandei oficiale, Elena Ceaușescu a fost o autentică adversară a femeilor. Nici una dintre inițiativele sale nu a urmărit îmbunătățirea reală a situației femeilor.

Prezența Elenei Ceaușescu la vârful țării, considerată de propagandă simbol al emancipării femeii în România socialistă, nu a atenuat, ba chiar a acutizat, perspectiva birocratică și atitudinea represivă a regimului față de maternitate și natalitate. Documentele oficiale nu au păstrat nici o urmă a unei intervenții sau propuneri făcute de Elena Ceaușescu în care să fi cerut îmbunătățirea situației femeii-muncitoare, femeii-intelectual, nici măcar a femeii-mamă. Dimpotrivă, ea a cerut întotdeauna economii la sânge, făcându-se că nu observă evoluțiile îngrijorătoare din domeniul sănătății publice. Elena Ceaușescu nu a fost simbolul emancipării economice sau politice a femeii din România, fie ea și comunistă, ci doar dovada supremă a deciziei conștiente a lui Nicolae Ceaușescu de a transforma țara într-o dictatură stalinistă bazată pe ideea de clan.

Cosmin Popa este istoric, cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria Uniunii Sovietice și a comunismului european. A urmat studii universitare la București și la Moscova și e doctor al Universității București. Alte lucrări: Nașterea Imperiului (2002), Între tentația imperiului și alianța strategică, URSS și Europa Centrală și de Est (2012), Intelectualii lui Ceaușescu, Academia de Științe Sociale și Politice (2018) și peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice.

Scrierea istoriei comunismului românesc trebuie să treacă de fațada evidențelor, care nu devin astfel mai puțin adevărate, fiind datoare să pătrundă esența regimului care a controlat România aproape jumătate de secol și mai ales să înțeleagă urmările sale. Fie că ne place sau nu să admitem, „omul nou”, atât în varianta stalinistă a lui Dej, cât mai ales în cea asiatică a lui Ceaușescu, a fost un „succes“ nesperat până și de inițiatorii săi. Moravurile publice ale multora dintre compatrioții noștri, învățământul, lumea academică și, de ce nu, felul în care suntem administrați astăzi își au cele mai puternice resorturi în reformele „Epocii de Aur“.

Evoluția dictaturii lui Nicolae Ceaușescu într-un duumvirat, aflat prin forma sa și prin manifestări dincolo și de limitele civilității comuniste europene, prin asocierea Elenei Ceaușescu la putere, nu doar că a transformat criza structurală a comunismului românesc într-o catastrofă națională, dar mai cu seamă a imprimat românilor tipare mentale și reflexe de care ne ciocnim contondent și astăzi. Încercarea celor doi de a extrage forțat România din Europa și de a o reașeza pe tipare asiatice, în numele unei viziuni de țară absurde, dar mai ales pentru a face posibilă instaurarea unei dinastii de familie comuniste, a fost aproape o reușită de proporții istorice, stopată doar de implozia imperiului sovietic, cel care a făcut-o posibilă.