Femei în pragul egalității de gen

One World România 2021: Femei în pragul egalității de gen, focusul ediției cu numărul 14

În fiecare an, festivalul One World Romania își orientează selecția pornind de la o temă amplă legată de drepturile omului, pe care o conjugă la diferite moduri și timpuri, prin intermediul unor voci cinematografice distincte. Ediția de anul acesta a festivalului, care se va desfășura fizic la București între 21 și 30 mai, și online între 31 mai și 6 iunie, va aborda condiția feminină și obstacolele care stau încă în calea deplinei sale recunoașteri.

Toate luptele ideologice majore ale secolului al XX-lea au implicat dezvoltări la nivelul mediilor de comunicare în masă, iar mișcarea feministă nu a fost o excepție. Reprezentantele ei au înțeles că industriile culturale nu aveau de gând să le susțină revendicările, așa că au experimentat cu limbajul audiovizual în căutarea formelor cele mai potrivite pentru a-și comunica experiența și pentru a-și promova ideile.

Prin urmare, filmele din selecția principală, intitulată Femei în pragul egalității de gen, nu sunt doar conștiente, convingătoare sau militante, ci sunt și remarcabile propuneri de cinema. Patru filme din selecție vor participa și la competiția OWR#14, care cuprinde printre cele mai incitante formal documentare realizate în ultimul an în lume: „Caperucita Roja” (r: Tatiana Mazú Gonzále, Argentina), „Vision Nocturna” (r: Carolina Moscoso, Chile), „A Metamorfoses Dos Pássaros” (r: Catarina Vasconcelos, Portugalia) și „My Mexican Bretzel” (r: Nuria Giménez, Spania, 2020).

Protagonistele filmelor sunt fiecare angajate într-un proces de emancipare, care capătă nuanțe și presupune obstacole diferite în funcție de lumea în care ele evoluează. În „Petit Samedi” (r: Paloma Sermon-Daï, Belgia), observăm dinamica unuia dintre cele mai complexe și misterioase tipuri de cupluri posibile: tandemul mamă-fiu, cel din urmă fiind dependent de heroină. Tot o relație filială se află în centrul documentarului Irynei Tsilyk, „The Earth is Blue as an Orange”; care urmărește un eveniment aparent ordinar – tentativa unei tinere, susținută de mama ei, de a intra la facultatea de film – care capătă o miză deosebită prin faptul că se desfășoară în Donbassul sfâșiat de război.

Alima, protagonista filmului „They Call Me Babu” (r: Sandra Beerends, Olanda) e dădaca unei familii de colonialiști olandezi pe teritoriul Indoneziei din anii 1940. Ostracizată pentru vina de a nu se fi născut băiat, fata se salvează prin fugă, în familia care o angajează și în tandrețea trezită de mezinul dat în grijă. Atât „Women of the Sun: A Chronology of Seeing” (r: Hamed Zolfaghari , Iran, Franța) cât și „Chroniques de la terre volée” (r: Marie Drault, Franța) zugrăvesc lupte ale femeilor împotriva subestimării și lipsei echității de gen, duse în locuri care se numără printre cele mai ostile unor astfel de revendicări: Iranul tradițional, respectiv cartierele mărginașe ale Caracasului. În sfârșit, Eva din „The First Woman” (r: Miguel Eek, Spania) îndrăznește să-și asume feminitatea într-un spațiu de cele mai multe ori dezumanizant: azilul psihiatric unde și-a petrecut ultimii șase ani din viață, și pe care se pregătește să-l lase în urmă.

Secțiunea va conține de asemenea patru scurtmetraje ale lui Valie Export, una dintre personalitățile legendare ale artelor contemporane europene. Preocupată în anii ’60 și ’70 să examineze modurile în care cultura patriarhală a epocii obișnuia să se raporteze la corpul feminin, artista își propunea să atragă atenția cu orice preț asupra abuzurilor de reprezentare, de multe ori mergând – sub influența mișcării activiste vieneze – până la acte în care se supunea pe ea însăși unor suferințe fizice menite să simbolizeze ruperea de trecut și revalorizarea propriului corp după noi principii. Filmele ei („Menschenfrauen”, „Man und frau und animal”, „Remote… Remote…”, „Syntagma”) sunt cu siguranță cele mai radicale din punct de vedere formal ale întregii selecții.

În paralel cu secțiunea principală, vor fi organizate și două focusuri ce prezintă un istoric al luptelor feministe, începând cu anii 1960, prin prisma producțiilor militante ale lui Delphine Seyrig și activității Centrului Simone de Beauvoir.

Cea de-a 14-a ediție One World România va avea loc anul acesta în două etape: fizic, la București, între și 21 și 30 mai, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și alte locații indoor și outdoor din Capitală și online în toată țara, între 31 mai și 6 iunie.

Blaga

În curând în librării: Blaga, între legionari și comuniști de Marta Petreu

Marta Petreu cercetează zvonurile care au circulat și circulă încă în mediul românesc, uneori și în cel internațional, despre orientarea politică extremistă – legionară, apoi și comunistă – a lui Lucian Blaga.

Poet, dramaturg și filosof, Blaga este cel mai complex autor din cultura românească a secolului XX. Zvonul despre legionarismul lui este cu atît mai surprinzător cu cât autorul, spre deosebire de alți filosofi sau scriitori români, nu a făcut politică și nu a scris texte politice.

Au dreptate legionarii care susțin că Blaga a fost un legionar ascuns? Ce semnificație a avut pentru viața și opera lui faptul că a avut mulți prieteni și exegeți legionari, precum și exegeți și colaboratori comuniști? De ce l-a atacat teologul D. Stăniloae, a avut acesta dreptate cînd a scris că Blaga este un pericol pentru națiunea română? De ce a purtat C. Rădulescu-Motru o campanie sistematică împotriva filosofiei lui Blaga și de ce s-a solidarizat Academia Română cu Motru? A dedicat într-adevăr Blaga piesa Avram Iancu lui Corneliu Zelea Codreanu? Au dreptate comuniștii, începând cu Lucrețiu Pătrășcanu și terminînd cu Mihai Beniuc, să-l acuze pe Blaga și opera lui de fascism, legionarism, misticism, ortodoxism?

Și-a meritat oare Blaga destinul, elogiile lui Carol al II-lea, apoi hărțuielile la care a fost supus din cele mai diferite direcții, din toamna anului 1940 și pînă la moarte? De ce l-a supravegheat Securitatea pe Blaga și la ce concluzii a ajuns? Ce relații erau între Blaga și Cercul Literar? De ce a făcut Blaga în 1959 un „Memoriu” către C.C. al P.M.R.? Ce rol a jucat dna Dorli Blaga în publicarea „Memoriului”? Dar Mircea Zaciu? Acestea și altele de același fel sunt întrebările la care încearcă să răspundă cartea de față.

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş‑Bolyai” şi redactor‑şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014).

Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gîndit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu‑Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.).

În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut până în prezent: romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România literară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România; laureat la Festivalul Primului Roman de la Chambéry, 2012; reeditat în colecţia Top 10+, 2019); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheatDe la Junimea la NoicaStudii de cultură româneascăFilosofia lui CaragialeO zi din viaţa mea fără durereIonescu în ţara tatăluiJocurile manierismului logicFilosofii paraleleBiblioteci în aer liberAsta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian.

În colecţia „Eseuri şi confesiuni” a Editurii Polirom au apărut volumele Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tânără (2016) şi Despre bolile filosofilor. Cioran (2017). În 2017 publică, tot la Editura Polirom, romanul Supa de la miezul nopţii (Premiul PEN România, 2018).

Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, studii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publicate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia, Spania, Elveţia.

Blaga

 

afis-vacanta-primavara-e1618303923721

Vacanță de primăvară la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” invită copiii să își petreacă în aer liber o săptămână din vacanța de primăvară și să participe la o serie de ateliere de creație, coordonate de meșteri iscusiți, pe care copiii îi cunosc deja din cadrul taberei “Vara pe uliță”.

Așadar, organizatorii ne așteaptă să învățăm împreună să încondeiem ouă, iar profesor ne va fi Cristina Niga, din comuna Paltinu, județul Suceava, să confecționăm jucării din lemn, atelier coordonat de Corneliu Zaharescu, din București. La atelierul de păpuși, îndrumător ne va fi Doina Khalvati, din București, iar la cel de bricolaj, coordonatorul este Luminița Voica.

Atelierele sunt adresate copiilor şi tinerilor cu vârsta între 6  și 14 ani și au loc în perioada 19 – 23 aprilie 2021, de luni până vineri între orele 11.00 și 14.00. Participanţii au posibilitatea să opteze la înscriere pentru un atelier/zi sau pentru un singur atelier/săptămână. Materialele necesare sunt asigurate de profesorii coordonatori ai atelierelor.

Costul unui atelier este de  30  de lei/participant și se poate achita la casieria muzeului, în data de 19 aprilie. Atelierele se organizează pentru 8 copii/atelier, respectând normele în vigoare.

Detalii suplimentare si inscrieri, la adresa: programe.culturale @muzeul-satului.ro.

afis-vacanta-primavara-e1618303923721

Chiritza în carantină

O nouă premieră la Naţionalul clujean: Chiritza în carantină după Matei Millo

Chiritza în carantină după Matei Millo este a doua premieră a anului 2021 pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca.

Scenariul dramatic le aparține Adei Milea, Ancăi Hanu și lui Cosmin Stănilă. Regia: Ada Milea, Andrea Gavriliu. Muzica: Ada Milea, Anca Hanu. Coregrafia: Andrea Gavriliu. Decorul: Alexandra Constantin. Adaptarea decorului și costume: Zsófia Gábor. Adaptare electronică: Radu Dogaru. Maestru de lumini: Jenel Moldovan.

Din distribuția spectacolului fac parte: Anca Hanu, Sânziana Tarța, Matei Rotaru, Radu Dogaru, Cornel Răileanu, Mihnea Blidariu, Cristian Rigman şi Miron Maxim.

Ada Milea este puternic atașată de Teatrul Național din Cluj, iar actorii lui, de-a lungul celor șase spectacole-concert pe care le-au creat împreună în ultimul deceniu – Insula după Gellu Naum, Cântece de iarnă pentru toate anotimpurile, Apolodor după Gellu Naum, Švejk în concert după Jaroslav Hašek, Chiritza în concert după Vasile Alecsandri și Matei Millo, Ubu în concert după Alfred Jarry și Gábor Tompa –au îndrăgit-o nespus.

Este unul dintre principalele motive pentru care trupa s-a lăsat din nou îndrumată de inventivitatea și buna dispoziție a Adei Milea, mai ales în condițiile triste impuse de pandemie. Bârzoaia – vechi personaj al literaturii dramatice românești, legendar pentru hazul pe care îl stârnește – revine așadar pe scena noastră în condiții de carantină. De la carantina vagoanelor de la Vîrciorova, prezente în textul lui Millo, nu este decât un pas până la restricțiile pentru prevenirea infectărilor și la carantinările de astăzi. Chiritza și toate rudele sale beneficiază însă acum de condițiile tehnologice ale secolului XXI! O vor împiedica acestea să se sustragă regulilor și legilor, după prostul său obicei?

afis-jazzt-vivaldi

Turneul internațional online „JAZZT Vivaldi”, cu soprana Rodica Vică și ImpRoWien Ensemble

„JAZZT Vivaldi”, turneu internațional online susținut de renumita soprană Rodica Vică (România-Austria), alături de ImpRoWien Ensemble (Austria-România): Cristian Spătaru (pian șiorchestrator), Cristian Ruscior (vioară 1), Grațiela Aranyosi (vioară 2), Hannah Berghofer(violă) și Florian Cristian Dragomir (contrabas), se va desfășura, în perioada 20 aprilie – 4 mai, pe rețelele de socializare ale ICR Viena și IRCCU Veneția, pe pagina de Facebook a Asociației Musica Ricercata, a sopranei Rodica Vică și pe paginile de Facebook ale partenerilor implicați în organizarea proiectului.

Proiectul are loc cu ocazia comemorării a 280 de ani de la moartea lui Antonio Vivaldi, născut la Veneția și decedat la Viena, cu ocazia sărbătoririi a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu și Béla Bartók (ambii născuți pe actualul teritoriu al României), precum și a comemorării unui centenar de la dispariția lui Camille Saint-Saëns și alte aniversări componistice precum Tomaso Albinoni, Giuseppe Verdi, Gustav Mahler, Astor Piazzolla și Igor Stravinsky, totul reinterpretat prin viziunea pianistului și compozitorului Cristian Spătaru.

Turneul internațional online „JAZZT Vivaldi” se înscrie în tradiția proiectelor asumate în ultimii ani de către asociația„Musica Ricercata”, aceea de a aduce la lumină interpretări noi și organizări stilistice inovatoare, bazate pe cercetare muzicală, aducând beneficiarului o experiență suplimentară în acest domeniu, prin investigarea universului componistic al lui Vivaldi – prin asocieri estetice exploratorii, caracterul inovator al turneului fiind conferit de liantul stilistic al proiectului, și anumeimprovizația. În muzica lui Antonio Vivaldi, improvizația este un element obligatoriu, iar viziunea oferită de acest proiect e de a reliefa această paralelă cu muzica jazz. Vivaldi este etalonul recurent, toate improvizațiile în stilul celorlalți compozitori fiind încadrate în ariile sale. George Enescu – un mare admirator al muzicii lui Vivaldi și Johann Sebastian Bach – puternic influențat de acesta și Béla Bartók au recreat universul improvizatoric al folclorului din acest spațiu geografic în întreaga lor creație, fiind elementul definitoriu al muzicii lor.

Rodica Vică, soprană – este invitata celor mai importante opere și filarmonici atât din țară, cât și din străinătate, fiind în același timp câștigătoare a numeroase premii la concursuri naționale și internaționale: Premiul I la Concursul Internațional de muzică barocă „La Stravaganza” din Cluj-Napoca, Premiul al II-lea la Concursul Radiodifuziunii Române „Drumul spre celebritate”, Premiul pentru cea mai Bună Interpretare Muzicală în cadrul Trofeului „Ion Dacian” pentru Tineri Interpreți. Printre ultimele succese profesionale ale sopranei se numără̆ concerte alături de orchestra Musica Ricercata, debutul la Müpa Budapest, Musikverein Viena, Konzerthaus Berlin și premiera mondială a nou-descoperitului oratoriu Strigoii de George Enescu, alături de Orchestra Simfonică Radio Berlin.

Ansamblul ImpRoWien are o componență româno-austriacă și este format din cinci muzicieni stabiliți la Viena. La inițiativa dirijorului și compozitorului Cristian Spătaru, ansamblul a luat naștere pentru a îmbina specializarea muzicală a celor cinci cu creativitatea și spiritul improvizatoric, atât de necesare muzicianului contemporan. Această fuziune atrage publicul de orice vârstă, făcându-i pe cei mici și pe cei tineri să se alăture concertelor de stil clasic, iar melomanilor experimentați stârnindu-le curiozitatea de a descoperi noi valențe muzicale.

afis-jazzt-vivaldi

Eu sunt Ozzy

Semnal editorial: Eu sunt Ozzy de Ozzy Osbourne şi Chris Ayres

În stilul său colorat şi spumos, Ozzy Osbourne, o legendă a rockului, îşi deapănă incredibila poveste de viaţă, de la copilăria petrecută în sărăcie şi adolescenţa marcată de o condamnare la închisoare pînă la anii celebrităţii, presăraţi cu abuzuri, accese de violenţă şi accidente aproape mortale.

Pendulând între tragic şi comic, povestea începe în Aston, un orăşel industrial dezolant din Marea Britanie, unde tânărul John Osbourne încearcă să-şi facă un viitor şi să câştige un ban mai întâi ca muncitor în fabrică şi în abator, apoi dând spargeri mărunte. După un şir de eşecuri, Ozzy se îndreaptă spre muzică, unica lui şansă de-a fenta destinul sumbru ce-i aşteaptă pe majoritatea locuitorilor din Aston.

Cititorii vor fi martorii începuturilor trupei Black Sabbath şi ai transformării lui Ozzy în starul rock care a vândut peste o sută de milioane de discuri. Dincolo de strălucirea celebrităţii, muzicianul vorbeşte cu regret despre latura întunecată a personalităţii sale: dependenţa de alcool şi droguri, predilecţia pentru arme şi cruzimea faţă de animale.

„Tata zicea mereu că într-o zi o să fac ceva măreţ. Am o presimţire în legătură cu tine, John Osbourne, îmi spunea după cîteva beri. Ori o să faci ceva foarte special, ori o să înfunzi puşcăria. Bătrînu’ a avut dreptate. Am ajuns la pârnaie înainte să fac optişpe ani”, scrie Ozzy Osbourne.

Pe fiecare pagină din această autobiografie megadistractivă şi uneori dureros de sinceră pare să fie măcar o poantă dintr-o glumă bună.

Ozzy Osbourne (pe numele adevărat John Michael Osbourne) s-a născut în 1948 în Aston, Marea Britanie. În anii ’70 s-a remarcat ca vocalist al formaţiei Black Sabbath, devenită una dintre cele mai cunoscute trupe de heavy metal din toate timpurile. După despărţirea de Black Sabbath, în 1979, Osbourne şi-a construit o carieră solo de succes. În 1994 a obţinut Premiul Grammy pentru piesa „I Don’t Want to Change the World” de pe albumul Live & Loud. A vândut, împreună cu Black Sabbath şi ca solist, peste o sută de milioane de discuri. La începutul anilor 2000, a devenit vedetă de televiziune, apărând în reality-show-ul The Osbournes.

Eu sunt Ozzy

Să citim cu Nottara -page cover

„Nottara citește cu tine”: Enigma Otiliei de George Călinescu

Începând de luni, 19 aprilie, Teatrul Nottara va posta pe pagina sa de Facebook înregistrări audio cu actori citind din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu.

Inițiativa are loc în cadrul proiectului „Nottara citește cu tine”, lansat la finalul lunii februarie printr-o invitație adresată adolescenților de a vota ce operă literară din programa de limba și literatura română pentru examenul de bacalaureat ar vrea să audă în lectura actorilor Teatrului Nottara.

Voturile au desemnat detașat Enigma Otiliei drept favorită, așa că actorii: Alexandru Repan, Victoria Cociaș, Alexandra Murăruș, Crenguța Hariton, Dan Bordeianu, Daniela Minoiu, Claudiu Romila, Isabela Neamțu, Sorin Cociș, Luminița Erga, Alexandru Mike Gheorghiu, Ioana Calotă-Philippide, Răzvan Bănică, Ada Navrot, Ion Grosu, Sorina Ștefănescu, Gabriel Răuță, Raluca Jugănaru, Cerasela Iosifescu și Andreea Măcelaru Șofron au citit câte un capitol din romanul lui Călinescu.

În prima etapă, va fi postat câte un capitol la două zile pe pagina de Facebook a teatrului și pe nottara.ro, urmând ca după ce va fi făcut public întreg romanul, acesta să fie transformat într-un audiobook care va putea fi oricând descărcat gratuit de către liceeni și de toți cei care doresc să pătrundă în universul Otiliei, purtați de vocile actorilor Teatrului Nottara.

Proiectul „Nottara citește cu tine” nu se termină însă aici. Următoarea etapă, dedicată încurajării lecturii în rândul adolescenților, va fi anunțată în curând.

 

Afis - „Confesiuni obsesive” la Artoteca BMB

Expoziţie personală Marius Barb Barbone, „Confesiuni obsesive” la Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) anunţă deschiderea expoziției „Confesiuni obsesive” a artistului plastic Marius Barb Barbone, la Artoteca BMB.

Marius Barb Barbone, doctor în arte plastice şi decorative, este Lector Univ. Dr. la Univesitatea Națională de Arte București, Facultatea de Arte Decorative și Design, departamentul, Design, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Preşedintele Filialei de Pictură Bucureşti a Uniunii Artiştilor Plastici din România. Lucrările artistului au putut fi admirate în numeroase expoziţii personale sau de grup atât în ţară, cât şi în străinătate şi a fost recompensat cu prestigioase premii şi distincţii.

Expoziţia face parte din cadrul Stagiunii Permanente de Artă Plastică „Temeiuri” și este curatoriată de reputatul critic de artă Radu George Serafim și de Carmen Olteanu, pictor și doctor în arte plastice. Invitat special va fi criticul de artă Mihai Plămădeală.

Iubitorii de artă sunt aşteptaţi să viziteze expoziţia de artă în perioada 15 aprilie – 13 mai, gratuit, conform programului Artotecii BMB, la adresa Șoseaua Mihai Bravu, Nr. 4. Ca de fiecare dată, evenimentul se va desfășura în condiții de deplină siguranță atât pentru public, cât și pentru personal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Afis - „Confesiuni obsesive” la Artoteca BMB

NEW DRAFT poster (1)

Aplicații deschise pentru New Draft, rezidență de dezvoltare de scenarii

New Draft, prima rezidență de dezvoltare de scenarii de lungă durată, dedicată exclusiv proiectelor din România, lansează call-ul de proiecte. Scenariștii sau autorii din medii conexe care au un proiect de film în faza de început, pot aplica, până pe 15 iunie, la programul ce se va întinde pe o durată de trei luni, între iulie și octombrie 2021.

New Draft se va desfășura online, în trei sesiuni de câte o săptămână de lucru intensiv pe 12 proiecte de lung metraj, plecând de la sinopsis dezvoltat și ajungând la drafturi dezvoltate de treatment sau scenariu, totul finalizându-se cu un pitch în fața unui grup de producători din România. Pe parcursul programului, participanții vor rescrie și apoi vor participa la sesiuni comune de feedback, totul pentru a-și dezvolta propriul proiect, dar și capacitatea de lectură și de analiză a unui scenariu.

Finalul rezidenței New Draft va coincide cu deschiderea aplicațiilor la concursuri de fonduri sau rezidențe din străinătate (ex. LIM – Less is More, Torino Film Lab). Astfel că proiectele vor avea șansa de a-și continua organic traseul de dezvoltare.

Cele 12 proiecte finaliste vor forma trei grupe, fiecare cu câte un trainer atașat.

Trainerii și organizatorii primei ediții sunt Oana Răsuceanu, Ana Agopian și Crăița Nanu.

Ana Agopian este regizor, scenarist și lector universitar al catedrei de scenaristică din cadrul UNATC și co-fondator al asociației Control N, prin intermediul căreia a susținut nenumărate ateliere de scenaristică, cel mai recent fiind LIM|Less is More: Creative Pre-writing.

Oana Răsuceanu este scenarist și dramaturg, în prezent doctorand și asistent universitar în cadrul Facultății de Film (UNATC) unde predă Scenaristică. Cu o activitate intensă atât în film, cît și în teatru, Oana continuă să fie trainer al mai multor ateliere de scriere (creativă sau scenaristică) dedicate profesioniștilor sau amatorilor (copii și adolescenți) deopotrivă.

Crăița Nanu este scenarist, consultant de scenarii (specializat în cadrul Torino Film Lab), selecționer de filme pentru Festivalul Internațional de Film Transilvania și PR, cu activitate de 19 ani în industria cinematografică.

New Draft este o rezidență de dezvoltare de scenarii creată de scenariști. ”Am pornit dintr-o nevoie personală: de a avea lângă noi oameni cu mintea fresh și cunoștințe în domeniu care să ne ajute să ieșim din hățișurile propriilor povești fără să le pierdem pe drum. Asta s-a combinat cu experiența fiecăreia dintre noi în cadrul unor programe similare de lucru din străinătate. Într-un final am spus că merită să gândim o rezidență strict pentru autorii români, care să poată genera rezultate palpabile. New Draft aduce timpul, structura și metodologia necesare pentru a lărgi paleta de posibile producții autohtone.”, spune echipa de organizatori.

NEW DRAFT poster (1)

Când tancurile plâng

8 documentare din colțuri diferite ale lumii în secțiunea „Când tancurile plâng în locul nostru”

Ediția a 14-a a festivalului One World Romania, care se va desfășura fizic la București între 21 și 30 mai, și online între 31 mai și 6 iunie, va include și anul acesta o secțiune despre variile încălcări ale justiției, ale democrației și ale demnității umane care au loc peste tot în lume și despre persoanele sau grupurile care încearcă restabilirea acestora. Sub titlul „Când tancurile plâng în locul nostru”, secțiunea va cuprinde 8 lungmetraje care ne vor duce din Rusia în Statele Unite, trecând prin Palestina ori Argentina, și ne vor trece prin diverse perioade istorice și regimuri politice.

Secțiunea este susținută de Fundația Konrad Adenauer prin Programul Statul de Drept Europa de Sud Est.

„Anul trecut a fost marcat de numeroase lupte pentru drepturile civile, de amplificarea revendicărilor cu privire la egalitatea de gen, de problematizarea legitimității folosirii puterii de către stat, fie și în situații de criză. Filmele alese vorbesc despre zone geografice sau categorii de populație care trec de obicei neobservate de radarul mass-media” spun Vanina Vignal și Andrei Rus, directorii artistici ai festivalului.

„Responsabilidad Empresarial”, filmul cineastului argentinian Jonathan Perel vorbește despre represiunea muncitorilor în timpul dictaturii militare din Argentina în perioada 1976-1983. În „Il n’aura plus de nuit” ajungem, prin vocea cineastei franceze Eléonore Weber, deasupra unor regiuni din Orientul Mijlociu, observând lumea de sub noi în timp ce realizăm ironia de a vedea mult și a înțelege puțin. În „Rara avis” plecăm într-o călătorie pe Oceanul Pacific, împreună cu cinci adolescenți cu probleme aflați într-un program de educare și reintegrare în societate, urmăriți cu afecțiune de cineasta elvețiană Mirjam Landolt.

„The Last Hilibily” (r: Diane Sara Bouzgarrou, Thomas Jenkoe) îi dă cuvântul lui Ritchie, un reprezentant al Americii rurale defavorizate care l-a condus pe Trump la președinția țării, în timp ce regizorii Vladimir și Pierre Léon merg până în Rusia pe urmele bunicilor despre care cred că ar fi putut fi spioni sovietici în „My Dear Spies”. Cu „Letter to a Friend”, Emily Jacir realizează simultan o scrisoare, un jurnal și un eseu video despre Bethleem, orașul unde a copilărit și care în prezent este amenințat de haos și ruină. Tot despre conflictul israelo-palestinian vorbește și filmul lui Ra’anan Alexandrowicz, „The Viewing Booth”, de data aceasta prin prisma reacțiilor spontane ale unei studente israeliene care vizionează imagini cu viața cotidiană în orașul Hebron, un epicentru al conflictului. Și, în fine, Insula Martinica se află în centrul filmului lui Florence Lazar, „Tu crois que la terre est chose morte”, care explorează daunele produse de colonialism și resursele pe care le găsesc unii locuitori pentru a rezista oportunismului și individualismului ambiant.

Tematicile din secțiunea „Când tancurile plâng în locul nostru” vor fi aprofundate în cadrul unor evenimente speciale, cu ocazia cărora publicul va putea discuta pe marginea temelor declanșate de filme alături de invitați și de experți din domenii relevante.

Cea de-a 14-a ediție One World România va avea loc anul acesta în două etape: fizic, la București, între și 21 și 30 mai, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului Român și alte locații indoor și outdoor din Capitală și online în toată țara, între 31 mai și 6 iunie.

cernobil-1617120919

Semnal editorial: Cernobîl. Istoria unei catastrofe nucleare de Serhii Plokhy

O relatare tulburătoare, care recreează filmul evenimentelor petrecute la Cernobîl în 1986 în tot dramatismul lor, istorisind poveștile celor care s-au trezit prinși în mijlocul unui Armageddon nuclear și au reușit să facă imposibilul: să stingă incendiul și să „adoarmă” reactorul.

Dincolo de narațiunea alertă și palpitantă, cartea semnată de Serhii Plokhy, el însuși supraviețuitor al dezastrului, sondează însă în profunzime și contextul social și politic al vremii, realizând o radiografie a regimului sovietic care avea să se prăbușească peste doar câțiva ani și investigând cauzele mai complexe, de natură structurală, care au dus la producerea catastrofei.

Serhii Plokhy ne aduce istoria definitivă a dezastrului de la Cernobîl și a consecințelor acestuia, abordând cu îndemânare toate unghiurile, inclusiv povestea științifică, costurile umanitare și economice ale operațiunilor de decontaminare, modul în care explozia l-a forțat pe Gorbaciov să grăbească lansarea reformelor perestroikăi și revirimentul naționalismului ucrainean.

În dimineața zilei de 26 aprilie 1986, Europa a fost martora celui mai grav dezastru nuclear din istorie: explozia reactorului de la Centrala nucleară Cernobîl din Ucraina sovietică. Zeci de oameni au murit din cauza radiațiilor, jumătate de continent a avut de suferit de pe urma efectelor contaminării și mii de oameni s-au îmbolnăvit.

Serhii Plokhy investighează noi surse și arhive devenite recent disponibile pentru a relata poveștile dramatice ale pompierilor, oamenilor de știință și soldaților care au participat cu eroism la stingerea infernului nuclear. El dezvăluie racilele industriei nucleare sovietice, stabilind legătura dintre dezastru și autoritarismul conducerii partidului comunist, controlul exercitat de regim asupra informației științifice și accentul pus pe dezvoltare economică indiferent de costuri.

Astăzi, când riscul unui alt Cernobîl se profilează amenințător din cauza managementului defectuos al energiei nucleare în lumea aflată în curs de dezvoltare, Cernobîl se constituie într-un avertisment și un imperios apel la acțiune.

Serhii Plokhy este profesor de istorie ucraineană la Universitatea Harvard, unde deţine Catedra Mihailo Hruşevski, şi director al Institutului de Cercetări Ucrainene în cadrul aceleiaşi universităţi. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate – traduse în mai multe limbi şi încununate cu premii prestigioase – dedicate Ucrainei şi Rusiei, spațiului est-european şi istoriei sale intelectuale, culturale şi politice.

Printre cărțile sale cele mai recente se numără și Porțile Europei: O istorie a Ucrainei, apărută în limba română la Editura Trei.

cernobil-1617120919

Vadim Creţu

Expoziţie Vadim Creţu la Sibiu

Până la sfârşitul lunii mai, în Sala Multimedia a Casei Albastre, poate fi vizionată expoziția intitulată Vadim Crețu. Hortus Conclusus / Grădini misterioase a artistului Vadim Creţu.

Vadim Crețu, unul dintre cei mai carismatici reprezentanți ai artei contemporane din România, expune pentru aproape două luni la Muzeul Național Brukenthal. Artistul, căruia în anul 2017, i s-a decernat Diploma de Excelență a Ministerului Culturii al Republicii Moldova, a absolvit Academia de Arte din București, specializarea pictură, în anul 1996, la clasa maestrului Ştefan Câlţia, care avea să-i devină cu timpul coleg de breaslă și „cel mai bun și frumos prieten”. Din 1998, a simțit impulsul de nestăvilit de a se elibera de orice limitări, a renunțat la postul de la Academia de Arte din București și a decis să fie artist liber profesionist și, tot de atunci, colaborează cu Galeria Van Rijn din Paris.

Apreciate pe piața de artă, lucrările sale se află în colecții din țară și străinătate, printre care: Colecţia Regală Română, Bucureşti și Elveția, Colecția Mănăstirii Vatopedi, de la Muntele Athos, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Constanța, Colecția Universității de Arte din Bucureşti, Colecția Universității de Vest din Timișoara, numeroase colecții private din România, Elveţia, Germania, Grecia, Franţa, Italia, Olanda, Quatar – Arabia Saudita, Maroc, China etc.

Expoziția organizată la Muzeul Național Brukenthal, are ca temă principală GRĂDINA. Lucrările acestui ciclu debordează de exuberanță și prospețime și cuceresc prin efectul sinestezic pe care îl creează. O vegetație cu specii și proporții stranii, plante rare, arbori tineri fragili sau alții seculari, maiestuoși, poteci umbrite, flori în culori vii strălucind în soare, cromatică pură, vaporoasă, toate invadează spațiul imaginii și cuceresc privitorul. Optând pentru versiunea în limba latină a titlului expoziției, artistul ne provoacă la o reevaluare a sensurilor transmise de imagini, căci „Hortus conclusus” este grădina închisă, grădina misterului, grădina creației divine. Lumină, culoare, sunet – susurul apelor și foșnetul frunzelor în vânt – și miresme de flori… Acestor efecte le-am alăturat sugestiile poeziei, etalând în expoziție versuri din poeții: Alexandru Andrițoiu, Dimitrie Anghel, A.E. Baconsky, Lucian Blaga, Dan Botta, Benjamin Fondane, Rumi, Carmen Sylva ș.a.

Organizatorii vă invită să vă lăsați cuceriți de frumusețea Grădinilor misterioase semnate de pictorul Vadim Crețu și să încercați să le descoperiți secretele.

Vadim Creţu