Recital de fagot online

În seria de concerte Tineri muzicieni lansaţi de Asociaţia Culturală Ecaterina Stan, marţi 27 aprilie, orele 19:00 este invitată clasa de fagot a conf. univ. dr. Gödri Orbán, din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, într-un eveniment difuzat online pe paginile der Facebook şi youtube ale Institutului Cultural Maghiar.

Solo-fagotist şi şef de partidă al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, Gödri Orbán a absolvit Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” Bucureşti, la clasa profesorului Gh. Cuciureanu, avându-i ca îndrumători la muzică de cameră şi orchestră pe profesorii László Ferenc, Radu Chişu şi Aurel Niculescu. Deţinător al mai multor premii de interpretare şi distincții naționale, a susținut concerte ca solist cu mai multe orchestre din ţară (Bacău, Constanta, Sibiu, Iași, București), precum şi din străinătate (Franța, Italia, Japonia, SUA). A realizat înregistrări radio si CD, fiind component al unor formații camerale de renume.

Gödri Orban este un profesor desăvârşit, ceea ce puteţi constata urmărindu-i pe studenţii săi Anghel Sorin Valentin, Molnar Rolland, Şerbănescu Diana, Bogdan Raluca, Voicilă Ozana, Bogatu Andrei, Rizea Mihnea şi programul incitant pe care ni-l propun.

La pian: Gabriela Streche şi Sofia de la Hoz Bello. Prezintă criticul muzical Ecaterina Stan.

În program: Georg Philipp Telemann: Fantezia în fa minor; Kodály Zoltán: Epigrame; Eugẻne Bozza: Recitativ – Siciliana – Rondo; Gioachino Rossini: Largo al factorum (duo); Carl Maria von Weber: Fantezia maghiară; Julius Weisenbor: Polka (trio); Serghei Prokofiev: Scherzo umoristic (cvartet); Manuel Penella: El Gato Montes (cvartet); Hans-Peter Schiltknecht: Fighting bassoons (cvartet); Ángel Villoldo: El Choclo (cvartet); Muzică tradiţională mexicană: Jarabe Tapatio (cvartet); Henry Robert Stern: Buy heck (sextet); Julius Fučík: Gladiatorii (septet).

Great Artists of the World, la Palatul Cantacuzino din Buşteni

Expoziția Great Artists of the World, grafică europeană din colecţia av. George Șerban, curator Alexandru Constantin Chituță, organizată la Muzeul Naţional Brukenthal în anul 2020 este deschisă la Castelul Cantacuzino din Bușteni. Organizatori: Castelul Cantacuzino, Colecţia av. George Șerban, Muzeul Național Brukenthal, Asociaţia culturală Octavian Smigelschi. Curatori: Alexandru Constantin Chituţă, Raluca Polea.

Peste 60 de litografii și gravuri ale unora dintre cei mai mari artiști ai lumii, printre care Pablo Picasso, Pierre-Auguste Renoir, Henri Matisse, Salvador Dali, vor fi expuse în Castelul Cantacuzino, în expoziția “Great artists of the world – colecţia av. George Șerban”.

Cele peste 60 de lucrări sunt semnate de Pablo Picasso, Gustav Klimt, Pierre-Auguste Renoir, Henri Matisse, Salvador Dali, Toulouse Lautrec, Edvard Munch, Marc Chagall, Amedeo Modigliani, Marino Marini, Max Ernst, Paul Klee, Joan Miro, Victor Vasarely, Rene Magritte și mulți alții.

„Vreau să-i mulțumesc colecționarului George Șerban pentru frumoasa colaborare și pentru faptul că ne-a ales să fim parte a proiectului său extraordinar. Știți că iubim litografiile, că iubim pictura și sculptura, iar această pandemie nu ne-a oprit din a vă arăta frumusețea acestei lumi a creației. Sperăm ca aceste lucrări să vă bucure și să vă inspire”, a declarat Kurt Neuschitzer. Printre lucrările ce vor prezentate publicului se află și celebrele “Scream/ Strigătul”, de Edvard Munch, “Domnișoarele din Avignon”, de Pablo Picasso, “Jazz”, de Henri Matisse, “Decalcomanie/ Decalcomania”, de Rene Magritte, și “The Seated Clowness”, de Toulouse-Lautrec.

„Sunt prezenţi aici (la Castelul Cantacuzino – n.red) 30 de artiști celebri ce au marcat istoria artei, sunt fondatori și creatori de școală, de stiluri, sunt stâlpi și coloane frumoase și unice, din marele templu al artei universale. Iar pentru iubitorii de artă, dar și pentru artiștii contemporani mai entuziaști, sunt pildă, inspiraţie și resursă. În demersul nostru de selecţie, am căutat să explicăm limba comună a picturii europene a sfârșitului de secol XIX și începutul celui de al XX-lea”, a declarat dr. Alexandru Chituță, unul dintre curatorii expoziției.

Expoziţia va putea fi vizitată la Castelul Cantacuzino din Buşteni în perioada 16 aprilie 2021- 01 septembrie 2021.

Castelul Cantacuzino a fost construit în 1911, la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, monumentul devenit istoric fiind la inaugurarea sa una dintre cele mai moderne construcții din Europa.

Sărbătoarea Floriilor la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul Mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor. De peste 20 de ani, Muzeul Naţional al Ţăranului Român ţine această sărbătoare şi îşi aşteaptă vizitatorii, timp de trei zile, la primul eveniment cu meşteri de peste an. Vom sărbători Floriile alături de încondeietoare, ţesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari… meşteri vechi, care şi-au dovedit iscusinţa de-a lungul timpului şi care duc mai departe tradiţia meşteşugului lor.

De vineri, 23 aprilie, până duminică, 25 aprilie 2021, de la orele 10 dimineaţa până la 6 seara, veţi avea prilejul să admiraţi şi să tocmiţi o mulţime de lucruri frumoase, meşteşugite cu sârg şi încărcate cu semne şi înţelesuri. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat şi multe altele vor fi prezentate la evenimentul Sărbătoarea Floriilor ce va avea loc în curtea Muzeului de la Şosea.

De-ale gurii găsiţi: fructe, cozonaci şi plăcinte, turtă dulce, miere de albine, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă şi dulceaţă.

Vizitatorii sunt invitaţi, de asemenea, să răsfoiască, să citească şi să-şi îmbogăţească biblioteca cu publicaţiile Muzeului: cărţi cu teme etnologice, cărţi-obiect, albume ori revista Martor.

Preţul biletului de intrare: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online.

„Gala Extraordinară de Balet” și „Bărbierul din Sevilla”- operă în concert, transmise online de Opera Națională București

Opera Națională București propune publicului la sfârșit de săptămână un program cu două spectacole, „Gala Extraordinară de Balet” și „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini – operă în concert, ce vor fi transmise online în serile de sâmbătă și duminică. Eleganța coregrafiilor clasice și farmecul aparte al partiturii celebrului bărbier Figaro sunt propunerile noastre pentru două seri de poveste.

Sâmbătă, 24 aprilie, începând cu ora 19:00, Opera Națională București prezintă în online „Gală Extraordinară de Balet”. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până marți, 27 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de sâmbătă, 24 aprilie, ora 19:00.

Prim-balerinii, soliștii și ansamblul de balet ai Operei Naționale București oferă o demonstrație de talent, măiestrie și excelență în această „Gală Extraordinară de Balet”. Spectacolul include momente coregrafice de mare succes din repertoriului clasic universal, „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Corsarul”, „Giselle”, „Frumoasa din Pădurea Adormită”, „Spărgătorul de nuci”.

Duminică, 25 aprilie, începând cu ora 19:00, vă propunem spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, operă în concert. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până miercuri, 28 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de duminică, 28 aprilie, ora 19:00.

Pentru ziua de duminică, Opera Națională București oferă melomanilor o operă îndrăgită de publicul românesc încă de la prima reprezentație, cum au fost toate operele lui Rossini. „Bărbierul din Sevilla” s-a jucat mereu cu casa închisă. „Românii preferă melodia lui Rossini”, scria jurnalistul și scriitorul Pantazi Ghica în 1874 în „Contemporanul”.

Interferenţe balcanice – Expoziţie internaţională de pictură, icoane, fotografie, tapiserie şi bijuterii

Muzeul Naţional al Ţaranului Român vă aşteaptă joi, 22 aprilie 2021, ora 15.00, la vernisajul expoziţiei internaţionale de pictură, icoane, fotografie, tapiserie şi bijuterii, Interferenţe Balcanice, care va avea loc la Sala Acvariu.

Cuvântul de deschidere: Adina Moldova Ţitrea, curator al expoziţiei şi dr. Marius Tiţa critic de artă.

Expoziţia reuneşte un număr de 42 de artişti din România, Bulgaria şi Grecia, ţări aparţinând regiunii balcanice, creând astfel nu numai punţi culturale, dar şi o nouă stare de normalitate în această perioadă dificilă care ne-a influenţat nu numai vieţile, dar şi activitatea artistică.

Alături de artiştii români se vor afla şi artişti din ţările balcanice vecine şi nu numai, încercând în acest mod să promovăm, în noul context cultural, o arie extrem de largă de trăsături specifice, mentalităţi, obiceiuri, apartenenţe culturale şi civilizaţionale, care integrează interculturalitatea balcanică.

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Acvariu, până la 9 mai 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Luni este închis. Intrarea este liberă.

Un proiect al unui teatru din România este urmărit online de spectatori din întreaga lume

Hektomeron, proiectul inedit pe care Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova îl desfășoară online, de la jumătatea lunii ianuarie, are spectatori de pe tot globul.

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, unul dintre cele mai importante teatre din țară, cu o tradiție de peste 170 de ani și cu o activitate internațională de prestigiu, a lansat pe 15 ianuarie 2021 proiectul internațional HEKTOMERON – un mesaj universal al speranței.

Până la acest moment, proiectul Hektomeron a avut peste 500.000 de accesări din  întreaga lume, din Israel până în Marea Britanie, din SUA până în Germania, din Turcia până în Australia, din Canada până în Sri Lanka, din India până în Mexic, din Rusia până în Brazilia, din Columbia până în Kenya, din Etiopia până în Liban, din Cipru până în Noua Zeelandă, din Costa Rica până în Nigeria.

Pornind de la Decameronul scris de Giovanni Boccaccio acum mai bine de 650 de ani, proiectul Naționalului craiovean prezintă cele 100 de povești ale autorului într-un moment în care izolarea, teama și moartea sunt prezente în lumea de acum, așa cum au fost prezente și în Florența anilor în care Decameronul a fost conceput de către Boccaccio.

Ceea ce este interesant în acest proiect al Hektomeronului este că el nu e național, el nu e nici continental, el e planetar. Parabola Decameronului devine o parabolă care privește lumea, care se extinde la nivel planetar astfel încât artiști din 100 de țări își caută soluții de consolare în micile povești pe care le furnizează în acest proiect unic care este Hektomeronul, de aceea aș spune că,  grație lui, putem afirma: Boccaccio e contemporanul nostru!   George Banu

În fiecare zi, de la debutul proiectului, pe website-ul www.hektomeron.com  s-a transmis în regim de live streaming din Sala “I.D. Sîrbu” a teatrului câte o poveste din cele 100, fiecare fiind regizată de către un alt artist dintr-o țară diferită.

100 de regizori din 100 de țări sunt implicați în acest proiect grandios, unic în lume, fiecare dintre ei regizând câte un episod al Decameronului. Pentru fiecare episod repetițiile se desfășoară online, în două etape, respectând “tiparul” unei producții clasice: în prima etapă, regizorul lucrează numai cu actorul, iar în etapa a doua se trece la scenă, unde se construiesc luminile, se calibrează sunetul, se “fixează” mișcarea, se construiesc videoproiecțiile etc. Grație online-ului, regizorul, indiferent de țara în care se află, poate coordona repetițiile, ca și cum ar fi în sală.

HEKTOMERON va continua până în data de 24 aprilie 2021 – data la care este programată cea din urmă poveste. Apoi, toate cele 100 de povești vor fi reunite sub forma unui maraton de 25 de ore de teatru, în Ziua Hektomeronului (data acestui amplu eveniment va fi comunicată ulterior).

Chiar de la primele episoade s-a putut remarca diversitatea estetică a spectacolelor realizate, fiecare episod fiind prezentat într-o manieră personală și cu o viziune subiectivă, totul conlucrând pentru întregirea unui tablou al epocii – obiectiv, coerent. O unică temă umană și culturală care evidențiază însă același spirit rezistent al omului ce trece prin vremuri dure.

Toate episoadele sunt jucate în limba română cu subtitrare în engleză, protagoniștii fiind actorii Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova. Excepție face episodul regizat de către Radu Afrim, care va lucra cu un actor invitat.

Episoadele se pot urmări gratuit, pe website-ul www.hektomeron.com. Vizionarea se poate face de pe laptop, PC, telefon mobil, tabletă și nu este necesar un cont de acces.

„Gala Extraordinară de Balet” și „Bărbierul din Sevilla”- operă în concert, transmise online de Opera Națională București

Opera Națională București propune publicului la sfârșit de săptămână un program cu două spectacole, „Gala Extraordinară de Balet” și „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini – operă în concert, ce vor fi transmise online în serile de sâmbătă și duminică. Eleganța coregrafiilor clasice și farmecul aparte al partiturii celebrului bărbier Figaro sunt propunerile noastre pentru două seri de poveste.

Sâmbătă, 24 aprilie, începând cu ora 19:00, Opera Națională București prezintă în online „Gală Extraordinară de Balet”. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până marți, 27 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de sâmbătă, 24 aprilie, ora 19:00.

Prim-balerinii, soliștii și ansamblul de balet ai Operei Naționale București oferă o demonstrație de talent, măiestrie și excelență în această „Gală Extraordinară de Balet”. Spectacolul include momente coregrafice de mare succes din repertoriului clasic universal, „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Corsarul”, „Giselle”, „Frumoasa din Pădurea Adormită”, „Spărgătorul de nuci”.

Duminică, 25 aprilie, începând cu ora 19:00, vă propunem spectacolul „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, operă în concert. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Ciprian Teodorașcu. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până miercuri, 28 aprilie, ora 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de duminică, 28 aprilie, ora 19:00.

Pentru ziua de duminică, Opera Națională București oferă melomanilor o operă îndrăgită de publicul românesc încă de la prima reprezentație, cum au fost toate operele lui Rossini. „Bărbierul din Sevilla” s-a jucat mereu cu casa închisă. „Românii preferă melodia lui Rossini”, scria jurnalistul și scriitorul Pantazi Ghica în 1874 în „Contemporanul”.

Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma

Regizorul și scenaristul Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema), care va avea loc între 25 iunie și 4 iulie 2021.

La cea de-a 49-a ediție a evenimentului din Franța, Radu Jude va fi omagiat alături de Xavier Beauvois (cineast, Franța), Joanna Hadjithomas & Khalil Joreige (cineaști, Liban) și Gabriel Yared (compozitor, Franța).

„Figură indispensabilă a noului cinema românesc, Radu Jude, al cărui «Babardeală cu bucluc sau porno balamuc» a primit Ursul de Aur la Berlinala 2021, ne va prezenta integrala filmelor sale”, au anunțat organizatorii.

Între cineaștii și actorii care s-au bucurat de o astfel de recunoaștere în trecutul festivalului se numără Agnès Varda, Béla Tarr, Juliette Binoche, Blake Edwards, Liv Ullmann, Hirokazu Kore-eda, Roman Polanski, Werner Herzog, Anouk Aimée, Olivier Assayas și Elia Suleiman, precum și românii Lucian Pintilie și Andrei Ujică.

Începând cu 1973, Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema) este o mare sărbătoare a filmului, la început de vară, când prezintă pelicule de ieri și de azi din întreaga lume.

Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume”- premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a regizat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului.

Anul acesta, „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost recompensat de juriu cu marele trofeu al Festivalului de Film de la Berlin, Ursul de Aur.

(Credit foto: Florin Ghioca).

Semnal editorial: Adevăr. Cum ne conturează numeroasele fațete ale fiecărei povești realitatea de Hector Macdonald

Pentru fanii Nudge și Arta de a gândi limpede, o incursiune fascinantă în numeroasele moduri în care „adevărurile concurente” ne modelează opiniile, comportamentele și convingerile. Ne place să credem că există o distincţie clară între adevărat și fals. Realitatea este mult mai neclară.

Hector Macdonald și-a petrecut o mare parte din carieră explorând modurile în care două afirmaţii complet adevărate despre același lucru pot face impresii complet diferite asupra oamenilor care le ascultă. De exemplu, internetul poate fi descris ca un instrument de diseminare a cunoașterii sau ca un sistem care răspândește informaţii false și ură. Ambele afirmaţii sunt adevărate, dar vor crea imagini radical diferite pentru un novice în spaţiul virtual.

Autorul explică cum aceste așa-numite „adevăruri concurente” sunt folosite atât constructiv, cât și amăgitor de afaceri, media, politicieni, publicitari și chiar de oamenii obișnuiţi care poartă conversaţii obișnuite. Arată că înţelegerea adevărurilor concurente ne face mai buni în navigarea prin lume și mai influenţi în cadrul ei.

Combinând arta povestirii cu sfaturi practice și o puzderie de studii de caz fascinante, amuzante și pătrunzătoare, Adevăr este o lectură captivantă și care te pune pe gânduri, despre cât de profund sunt influenţate mentalităţile și acţiunile noastre de adevărurile pe care cei din jurul nostru aleg să le spună.

Un reality-show neobișnuit? O dramă răscolitoare? DAU. Natasha e pe TIFF Unlimited

DAU. Natasha, controversatul film care a câștigat Ursul de Argint pentru contribuție artistică și a făcut valuri la Festivalul de la Berlin anul trecut, este disponibil online pe platforma TIFF Unlimited, în premieră în România.

Inițial programată pentru sălile de cinema, lansarea acestui film – proiectat anul trecut la TIFF, în avanpremieră – a fost mutată  online, dându-le cinefililor ocazia de a se bucura de o premieră în contextul în care majoritatea cinematografelor sunt închise.

Tot pe unlimited.tiff.ro, din 21 aprilie, va fi lansată miniseria DAU. Degeneration, parte a aceluiași proiect-mamut, un experiment social și artistic unic, care îmbină film cu știință, performance, spiritualitate, literatură și arhitectură.

Aflat la granița dintre reality-show și ficțiune, filmul regizat de Ilya Khrzhanovskiy și Jekaterina Oertel o are în centru pe Natasha (Natasha Berezhnaya), o femeie responsabilă de cantina unui institut de cercetare secret din Rusia sovietică a anilor 1950. În timpul unei petreceri, Natasha îl cunoaște pe un cercetător francez invitat la institut. A doua zi, viața ei ia o turnură dramatică atunci când e convocată la KGB.

Început în 2007, DAU a fost gândit inițial ca un film de lungmetraj. În 2009, clădirea enormă a unui bazin de înot abandonat din Harkov (Ucraina) a devenit centrul acestui proiect, fiind transformată în cel mai mare platou de filmare contruit vreodată în Europa. Aici a fost reprodus în detaliu un institut de cercetare sovietic, care apoi a fost populat cu cercetători, artiști, chelneri, securiști și oameni obișnuiți, într-un univers paralel în spațiu și timp. Din când în când, echipa de filmare venea, se costuma și înregistra felii din viețile celor de acolo, cu indicații minimale de scenariu.

Câteva sute de oameni și-au abandonat viețile timp de doi ani și s-au mutat în această reconstituire meticuloasă a URSS-ului din perioada 1938-1968. Au rezultat astfel 700 de ore de filmare, transformate până acum în 15 filme.

Reacția criticii internaționale a fost pe măsura ambiției proiectului: „Un Truman Show sovietic” - The Hollywood Reporter; „Un experiment social deghizat în proiect artistic. Sau invers” – The New Tork Times, „O stranie și profundă explorare a banalității răului” – The Guardian; „Intens și tulburător” – Variety.

Deschiderea micro-expoziţiei temporare „Roupel 1941. Bătălia pentru apărarea Greciei”, la Muzeul Național de Istorie a României

Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la desfășurarea Operațiunii Marița, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), anunţă deschiderea micro-expoziţiei temporare „Roupel 1941. Bătălia pentru apărarea Greciei”. Proiectul expoziţional se încadrează în seria „Exponatul lunii” şi va fi accesibil publicului până la 9 mai 2021, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

,,Roupel 1941. Bătălia pentru apărarea Greciei” prezintă un moment semnificativ din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care a avut loc în peninsula Balcanică, istoria unei confrunctări dintre trupele Wehrmacht-ului și apărătorii eleni care au menținut o importantă poziție defensivă timp de mai multe zile deși se aflau într-o situație militară dezavantajoasă. Puțin cunoscută publicului din România, bătălia de la Fortul Roupel (6-10 aprilie 1941) reprezintă în Grecia o pagină de un rar eroism, un exemplu de voință pentru depășirea obstacolelor și o dovadă a dorinței de a lupta până la supremul sacrificiu pentru apărarea patriei.

Fortul Roupel a fost cel mai important punct strategic întărit aflat pe Linia Metaxa, valoarea sa militară fiind dată de apropierea față de granița cu Bulgaria. Construit la o înălțime de 322 m complexul cuprindea 6 forturi, 11 cazemate, 76 de amenajări defensive exterioare, 4251 m de pasaje subterane, 1849 mp pentru spațiul locativ și pentru depozitare, unde putea fi găzduit un efectiv de 27 ofițeri și 950 subofițeri și grade inferioare. Fortul putea asigura apărarea unui front lat de 2,5 km prin intermediul a 125 de guri de foc de diferite calibre pentru prevenirea înaintării forțelor oponente spre sud pe direcția Kresna-Roupel de-al lungul râului Struma.

În cadrul expoziției vizitatorii vor putea vedea obiecte cu valoare istorică și replici de uniforme și echipamente militare care au fost oferite cu titlu de împrumut de Khaki Depot, Military Uniforms, Quality Reproductions for Exhibits and Reenactments (Grecia). Piesa centrală a expoziției este o cască model 1934/1939, un element de protecție care s-a aflat în dotarea Armatei Regale Elene în perioada 1939-1945. Casca provine din zona Fortului Roupel aflat în nordul Greciei, provincia Macedonia Centrală și a fost folosită de un militar în timpul bătăliei purtate pentru cucerirea obiectivului militar între 6-10 aprilie 1941. Dintre obiectele care provin din zona fortului putem să amintim un fragment de beton, sârmă ghimpată, indicatoare metalice, tuburi de cartușe și pământ. Amenajarea este completată cu două replici de uniforme militare cu echipamentul specific, reprezentative pentru Armata Regală Elenă și Wehrmacht, astfel încât vizitatorii să cunoască mai bine diferențele de dotare dintre cele două armate beligerante.

Înțelegând importanța istorică și memorialistică a fortului, autoritățile elene au reabilitat un segment care a fost introdus în circuitul turistic. Fortul Roupel face parte din Muzeul Războiului din Salonic și este vizitat de un număr important de elevi, profesori, pasionați de istorie militară, precum și de numeroși turiști.

Începând cu anul 2016, Primăria Municipiului Sintiki din Regiunea Macedonia Centrală la inițiativa SOC.C.BU. Agkistro Action organizează ,”Roupel 1941. The Revival”, cel mai important eveniment de reconstituire istorico-militară din Grecia dedicat perioadei celui de-al Doilea Război Mondial.

Bătălia de la Fortul Roupel a rămas un reper în istoria Operațiunii Marița și totodată în istoria contemporană a Greciei. La opt decenii distanță de la desfășurarea evenimentelor, încă sunt vii în memoria colectivă dovezile de sacrificiu pentru patrie, sentimentul datoriei împlinite, respectul față de adversar și camaraderie, valori aparținând naturii umane care sunt mai presus de orice ideologie, dorințe expansioniste și strategii militare.

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] anunță lansarea numelui, manifestului și muzeului

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect de recuperare a producției culturale queer din ultimii 20 de ani, care se axează pe trei direcții: arte vizuale, arte performative și literatură. TRIUMF AMIRIA este un efort de diseminare extinsă a culturii queer locale, care își propune în același timp să identifice mai multe direcții pentru viitorul producției culturale queer.

Proiectul, realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Literaturii Române și Centrul de Teatru Educațional Replika, propune de-a lungul anului 2021 o serie de evenimente menite a sublinia importanța culturii queer în ultimele decenii, dar și a încuraja producția culturală nouă prin expoziții, ateliere, tururi ghidate, spectacole de teatru și performance-uri, lecturi publice, petreceri și evenimente de networking. Activitățile publice vor fi dublate de o cercetare și arhivare digitală a artefactelor culturale produse de artiști și artiste queer din 2001 până astăzi.

Lansarea proiectului are loc la 20 de ani de la abrogarea în 2001 a articolului 200 din Codul Penal, un moment esențial în istoria recentă a României: dezincriminarea relațiilor dintre persoanele de același sex.

Primul pas în procesul de a crea un muzeu al culturii queer este Manifestul TRIUMF AMIRIA, lansat astăzi pe site-ul www.triumfamiria.ro, care nu trasează granițe pentru cultura queer din România, ci miriade de posibilități. TRIUMF AMIRIA vine astfel ca o punte între trecut și viitor, care vrea să recupereze istoria comunității queer și să propună spre discuție cât mai multe direcții pentru construirea unui viitor cultural, fluid, autentic, plin de emoții și de umor, cu aportul comunității.

O explicație a numelui neobișnuit al muzeului este oferită de Mihaela Cîrjan, coordonatoarea muzeului: „Un nume autentic queer apărut în laboratoarele colectivului artistic Apparatus 22, TRIUMF AMIRIA face aluzie la sentimentul de mândrie, acel pride pe care comunitățile queer din întreaga lume îl sărbătoresc anual, dar încapsulează o viziune mai largă privind rolul unui muzeu queer.

A-mi-ri-a pentru că înzecit tinde spre infinit, spre utopie. Recuperăm miria de la acel mýrioi de origine greacă folosit în secolele XVIII și XIX (lăsat ulterior în uitare) ca prefix decimal în sistemul metric pentru a simboliza zece mii. Un gest necesar pentru a reprezenta identitățile noastre queer, fluide, multiplicate de zece mii de ori și de zece ori pe-atât într-o lume ideală în care queer permite spațiu pentru noi toți, în virtutea umanității noastre”.

Secțiunea de arte vizuale este cea care dă startul programului cultural al TRIUMF AMIRIA cu vernisajul expoziției „SIMȚI – ALUNECI – CÂNȚI. DE LA O SCENĂ LA ALTA”, care va avea loc la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) în data de 13 mai și va cuprinde lucrări de la peste 30 de artiști.

„Elementul cel mai vizibil al cercetării despre producția artistică 2001- 2021 din zona de arte vizuale RO, expoziția se va dezvălui ca o celebrare a numeroase expresii artistice queer despre identitate, dorință, traumă, ecologie, ritualuri și vindecare, viitor în cele mai progresiste forme, diferență, stigmatizare, rasism, sistemul artei contemporane, recuperarea spațiului public, dezmembrarea definițiilor și a normelor opresive, limbaj și neologismele unui vocabular extins, fluiditate, generozitate”, spune curatorul secțiunii de arte vizuale, Dragoș Olea.

Programul de literatură va cuprinde, la final de primăvară și pe perioada verii, o serie de ateliere de scriere creativă susținute de Adrian Schiop, autorul romanelor „Soldații. Poveste din Ferentari” și „Să ne fie la toți la fel de rău”, dar și ateliere de traduceri queer cu traducătoarea Laura Sandu și profesoara Ruxandra Vișan, precum și dezbateri și o seară de open mic în aer liber, toate cu tematică queer.

„Secțiunea de literatură a TRIUMF AMIRIA își propune să recupereze, cerceteze, inventarieze și plaseze volumele queer apărute în ultimii 20 de ani, într-o încercare de creionare a unei viziuni mai largi, de ansamblu asupra condițiilor în care literatura queer și-a făcut loc într-un spațiu relativ conservator”, spune Vlad Viski, curatorul secțiunii de literatură.

Secțiunea de arte performative va aduce publicului un festival de teatru cu opt spectacole queer, dintre care o premieră, produsă în urma unor workshop-uri care vor avea loc în timpul verii. În perioada iunie-iulie vor avea loc și două ateliere de spoken word și poezie, la finalul cărora celor două grupe se vor reuni pentru un performance.

„Este important să existe o secțiune de arte performative în cadrul TRIUMF AMIRIA din două puncte de vedere. Primul ar fi că încearcă să recupereze memoria culturii queer, într-o țară în care inițiativele de studiere și revitalizare a arhivelor teatrale sunt puține la număr. Iar cel de-al doilea că își propune să reunească prin intermediul unui festival și a unor serii de ateliere atât producții marcante și premiere, cât și artiști și artiste iluștri/e, oferind o viziune asupra peisajului queer performativ”, explică Ioana Gonțea, curatorul secțiunii de arte performative.

Evenimentele vor avea loc într-un stil hibrid, online sau offline, în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19 și restricțiile oficiale în vigoare.

TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect realizat de Asociația MozaiQ în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană, Centrul de Teatru Educațional Replika, Muzeul Național al Literaturii Române și artista Kjertsi Vetterstad (Norvegia).