afis-film-documentar_1

Framing the Change: Retrospectivă de film documentar românesc la Londra

Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile românești Astra Film Sibiu și One World România și două dintre cele mai mari și cunoscute festivaluri britanice, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, va avea loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată ,,Framing the Change”, retrospectiva va cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru publicul britanic/internațional, pentru cinefili și pentru iubitorii festivalurilor de film.

Deosebit de ambițios, proiectul își propune o incursiune în universul românesc al ultimelor două decenii, documentarele sondând teme actuale pentru societatea românească: efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu, reflecția asupra istoriei recente a României ca exercițiu de descoperire, asumare și înțelegere. Selecția include și o serie de filme care reprezintă introspecții personale în viața regizorilor sau dezvăluie istoria unei comunități, reflectând varietatea de stiluri și estetica diferită a filmelor documentare românești.

Prima parte a programului retrospectivei este onorat de documentarele următorilor regizori: Alexandru Petru Bădeliță, Alex Brendea, Dumitru Budrala, Ionut Carpatorea, Radu Ciorniciuc, Ștefan Constantinescu,Andrei Dăscălescu, Răzvan Georgescu, Oana Giurgiu, Florin Iepan, Alexandru Solomon și Julio Soto.

Programul celei de-a doua părți a retrospectivei (15 iunie – 31 iulie), selecție realizată de Andrei Rus (One World Romania), este în curs de definitivare, iar filmele, invitații și evenimentele urmează a fi confirmate.

Filmele vor fi prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitluri în limba engleză, iar unele dintre ele vor fi disponibile doar în Marea Britanie pentru o scurtă perioadă de timp.

afis-film-documentar_1

Benzile desenate cehe

O nouă expoziție la Centrul Ceh – Benzile desenate cehe: aici și acum

Centrul Ceh vă invită la o nouă expoziție, ce va fi deschisă de pe 6 mai, de la ora 18:00, până pe 4 iunie 2021. Conectat la lumea benzilor desenate din Cehia și din România, Centrul Ceh readuce în spațiul de pe Ion Ghica 11 un nou eveniment dedicat celei de-a noua arte, care, de data aceasta, îi scoate la lumină pe cei mai importanți artiști contemporani din domeniu.

Este prima dată în istoria benzilor desenate cehe când industria se dezvoltă atât de dinamic și pentru o perioadă atât de lungă, fără influențe din exterior. Drept urmare, în ultimele două decenii, scena locală a asistat la două valuri de artiști care au avut ocazia să creeze și să publice în mod liber. Situația lor a fost oarecum restricționată de dimensiunea pieței cehe și de faptul că a existat o întrerupere atât de lungă a tradițiilor locale; cu toate acestea, benzile desenate cehe sunt mai diverse ca niciodată și își sărbătoresc primele succese internaționale.

În mare parte a secolului al XX-lea, creatorii de benzi desenate cehe s-au confruntat cu problema continuității în privința dezvoltării lor; ocupația nazistă și cei patruzeci de ani de dictatură comunistă au avut un impact devastator asupra scenei, regimul totalitar influențând stabilirea unor granițe și limitări. Autorii de benzi desenate cehe și-au dorit mult timp să-și confirme poziția în lume, iar primele lor încercări sistematice de a „cuceri Occidentul” sunt legate de liberalizarea politică de la sfârșitul anilor 1960; o diversificare mai mare a avut loc abia după 1989 și în noul mileniu. Dacă anul 2000 este adesea privit ca un moment de cotitură în care scena cehă a început să se refacă după ani de stagnare, atunci 2010 ar putea fi descris ca fiind momentul când era consolidării s-a încheiat și a început o perioadă de înflorire vizibilă.

Benzile desenate cehe: aici și acum trece în revistă creatori ce îmbină zona mitică a legendelor cehe cu structura clasică de bildungsroman, omagierea unor figuri istorice, documentarea unor fresce sociale, dar și a unor evenimente traumatizante la nivelul individului sau al societății, punând sub lupă toate aceste trăiri printr-o miriadă de stiluri vizuale, originale sau cu influențe vestice sau asiatice. Cele două valuri de artiști ce s-au făcut remarcate în ultimele două decenii au ridicat, astfel, oglinzi către societatea cehă și le-au transformat în portaluri comice, dramatice, romantice, mai aproape de real sau de fantastic, menținându-se actuale și adeseori revelatoare.

 „În această expoziție îi prezentăm pe artiștii de seamă ai scenei contemporane a benzilor desenate, ce oferă o varietate vizuală și narativă – unele lucrări sunt pentru copii, altele arată lumi fictive create de la zero, pe când o parte reflectă evenimente istorice, dar și subiecte ale societății actuale. În plus, am pregătit și un element ce combină scena benzii desenate cehe cu cea românească”, spune Robin Ujfalusi, directorul Centrului Ceh.

Expoziția va putea fi vizitată pe 6 mai între orele 18:00-21:00 și va fi deschisă, în restul zilelor lucrătoare, până pe 4 iunie, în intervalul orar 9:00 – 16:00, la Centrul Ceh (Ion Ghica 11). Eveniment organizat de Centrul Ceh București, împreună cu Institute of Czech Literature CAS, Moravian Museum in Brno și Bloc Zero și cu sprijinul Budweiser Budvar.

Evenimentul se va desfășura în conformitate cu normele de prevenire a răspândirii Covid-19. Un număr limitat de persoane va avea acces în sală în același timp, masca de protecție este obligatorie, iar accesul se face doar după luarea temperaturii.

Benzile desenate cehe

Maia-Morgenstern-a-facut-anuntul-de-care-toti-se-temeau-840x500

La mulţi ani, Maia Morgenstern!

Una dintre cele mai prolifice, tenace şi puternice personalităţi artistice autohtone îşi aniversează azi ziua de naştere. Iubită şi admirată atât pentru fenomenalele roluri interpretate în filme româneşti sau străine, cât şi pentru partiturile de forţă întruchipate pe scenele teatrelor din toată ţara, Maia Morgenstern reprezintă un univers uman şi creativ aparte în care se regăsesc deopotrivă emoţia, eleganţa, sensibilitatea, puterea de muncă, generozitatea şi spiritualitatea. La mulţi şi rodnici ani!

TIFF 2021

Cu dor de marele ecran: filme multi-premiate la ediția aniversară TIFF 2021

Filme selecționate sau premiate în marile festivaluri ale anului trecut – Cannes, Veneția și San Sebastián – dar și noutăți absolute semnate de regizori precum Pedro Almodóvar sau François Ozon vor completa seria de surprize rezervate publicului TIFF, la cea de-a 20-a ediție. Între 23 iulie și 1 august 2021, ediția aniversară a Festivalului Internațional de Film Transilvania va marca nu doar bucuria de a fi din nou împreună la Cluj-Napoca, ci și șansa unică de a vedea pe marile noastre ecrane producții remarcabile a căror lansare a fost afectată de contextul pandemic.

Unul dintre cele mai așteptate filme ale anului, semnat de Harry Macqueen și prezentat în premieră la San Sebastián, este Supernova, cu Colin Firth și Stanley Tucci, o poveste de dragoste tandră în care cei doi protagoniști călătoresc prin locuri dragi lor pentru a-și revedea prietenii, întrucât unul dintre ei se luptă cu pierderea memoriei. Despre amintirile care ne leagă vorbește cu nostalgie și Gli anni più belli, de Gabriele Muccino, o istorie a Italiei văzută prin prisma unei prietenii care se întinde pe patru decenii.

Moda, muzica și atmosfera anilor ’80 sunt fundalul aventurii amoroase dintre doi adolescenți pe care o singură vară îi va schimba pentru totdeauna. Cu 12 nominalizări la Premiile César, Été 85 nu e doar un tribut adus celor dintâi fiori ai dragostei, ci și revenirea regizorului François Ozon la stilul îndrăzneț, bizar și fermecător care l-a consacrat. Filmul a fost selecționat la Cannes 2020, unde ar fi trebuit să aibă premiera și Enfant Terrible (r. Oskar Roehler), un frenetic rollercoaster biografic dedicat „copilului teribil” al cinematografiei germane, Rainer Werner Fassbinder, fabulos interpretat de Oliver Masucci.

Tilda Swinton este electrizantă în rolul unei actrițe abandonate în The Human Voice, proiectat anul trecut la Veneția. Primul film în engleză al lui Pedro Almodovar este un monolog labirintic inspirat de piesa lui Jean Cocteau. În drama distopică New Order, a mexicanului Michel Franco, premiată cu Leul de Argint la Veneția, protestele violente răstoarnă întregul sistem, destabilizând, în vâltoarea lor, viețile tuturor.

Aflat pe lista scurtă la Oscarul pentru Cel mai bun film străin și prezentat la Veneția, La nuit des rois (r. Philippe Lacôte) este o fabulă fascinantă despre puterea imaginației. Un tânăr trimis în mijlocul pădurii ivoriene, în faimoasa închisoare La Maca, condusă chiar de deținuți, are de îndeplinit un ritual cu final neprevăzut: să spună o poveste care să țină o noapte întreagă. Tot de la Veneția, unde a câștigat trofeul Queer Lion, vine și The World to Come (r. Mona Fastvold), o poveste de iubire răvășitoare din America secolului al XIX-lea, filmată în România, în care Vanessa Kirby (nominalizată la Oscar pentru Pieces of a Woman) descoperă dragostea în brațele altei femei.

Au trecut 18 ani de la atacul terorist asupra Teatrului Dubrovka din Moscova, dar timpul n-a reușit să vindece rănile celor afectați. Conference (r. Ivan I. Tverdovski), prezentat la Veneția, recurge la o reconstituire inedită pentru a spune povestea unei supraviețuitoare căreia tragedia i-a răpit totul. Tot din Rusia vine și Dear Comrades, în regia Andrei Koncealovski, distins cu Premiul Special al Juriului la Veneția și nominalizat la BAFTA. O dramă istorică inspirată din fapte reale, filmul vorbește despre confruntarea dintre „puritatea” idealurilor comuniste și realitatea sovietică, prin intermediul represiunii sângeroase a unei greve din 1962.

O poveste adevărată l-a inspirat și pe regizorul Uberto Pasolini (dublu laureat cu Premiul Publicului la TIFF) în Nowhere Special, drama unui tată care-și petrece ultimele luni din viață încercând să-i găsească o nouă familie fiului său de numai patru ani. O istorie reală stă și la baza celei mai bune comedii a anului la Premiile Academiei Europene de Film 2020, Un triomphe (r. Emmanuel Courcol), în care un regizor reușește să construiască o legătură incredibilă cu deținuții pe care îi pregătește pentru debutul în lumea teatrului. Vor reuși ei să dea lovitura la marea premieră de la Paris?

Filmele Enfant Terrible, New Order, La nuit des rois și Été 85 sunt distribuite în România de Transilvania Film, Supernova este adus de Freealize, iar Un triomphe de către Bad Unicorn. Independența Film este distribuitorul filmelor The Human Voice, Gli anni più belli și Nowhere Special.

Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania. Ediția a 20-a va avea loc între 23 iulie și 1 august, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță necesare în contextul actual.

large-magnum

30 aprilie – Ziua Internaţională a Jazz-ului

În fiecare an, la 30 aprilie, peste 190 de ţări de pe şapte continente aniversează Ziua internaţională a jazzului, cu scopul de a reuni comunităţi, şcoli, artişti, istorici, academicieni şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii, pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii. Ziua este recunoscută în calendarele oficiale ale UNESCO şi ale Naţiunilor Unite.

În 2021, se celebrează cea de-a zecea aniversare anuală, prin care se recunoaşte şi se confirmă totodată rolul semnificativ al jazz-ului în diplomaţia culturală.

Data de 30 aprilie a fost declarată de UNESCO Ziua internaţională a jazzului, în noiembrie 2011. Prima ediţie a acestei zile a fost marcată de UNESCO şi Institutul de Jazz Thelonious Monk, în 2012, prin organizarea a trei concerte, susţinute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la Congo Square din New Orleans şi la Sala Adunării Generale a ONU de la New York. La următoarele ediţii, în fiecare an, concertul All-Star Global a reunit artişti ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi şi diversitatea, libertatea de exprimare şi respectul faţă de drepturile omului.

 

Dorim tuturor colegilor noştri, muzicieni, solişti, compozitori de jazz ca şi tuturor pasionaţilor genului, ani mulţi, inspiraţie şi muzică bună!

ZTk5ZjlkNGI1ZjQ2ZTA4NGNmNzU3Y2ZkMmU0Mzk0Mw==.thumb

La mulţi ani, Olanda!

Pe data de 27 aprilie, Olanda sărbătoreşte ziua naţională, aceasta fiind şi ziua de naştere a Regelui Willem – Alexander. Până în 2013, Ţările de Jos sărbătoreau ziua naţională pe 30 aprilie, când se sărbătorea şi ziua de naştere a reginei Beatrix.

Ţările de Jos, denumite informal Olanda, după numele unei dintre regiuni, este o monarhie constituțională, stat membru fondator al Beneluxului și al Uniunii Europene. Până pe 30 aprilie 2013, Olanda a fost condusă de către Majestatea Sa Regina Beatrix, care a abdicat în favoarea în favoarea moștenitorului tronului, Prințul de Orania, Willem — Alexander. Decizia Reginei Beatrix a fost luată în contextul aniversării, în 2013, a 200 de ani de la proclamarea Regatului Țărilor de Jos.

Tuturor celor îndrăgostiţi de Ţara Lalelor, partenerilor noştri NORMA şi SENA, le dorim o sărbătoare frumoasă!

 

Luptele feministe

Luptele feministe în ultimele patru decenii. Focusuri Delphine Seyrig și Centrul Simone de Beauvoir la One World România 2021.

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig.

Delphine Seyrig a fost una dintre cele mai fascinante actrițe ale perioadei anilor ’60-’80, printre cele mai fertile epoci din istoria cinematografului. Protagonistele interpretate de ea fac de acum parte din Panteonul feminist: roluri precum cele din „Anul trecut la Marienbad”, în regia lui Alain Resnais, „Jeanne Dielman, 23 quai du Commerce, 1080 Bruxelles”, de Chantal Akerman, „India Song”, capodopera realizatoarei Marguerite Duras, sau „Farmecul discret al burgheziei” al lui Luis Buñuel. Lista de parteneriate cinematografice ale lui Seyrig e impresionantă, dar o vom mai menționa aici doar pe aceea de lungă durată cu Ulrike Ottinger.

Ultimul film pe care l-a realizat cu cineasta germană, intitulat „Ioana d’Arc a Mongoliei” (1989) face parte dintr-un succint tribut pe care i-l aducem actriței în lunile mai-iunie, în colaborare cu Institutul Francez și cu Institutul Goethe din București, pentru a completa focusul pe care i-l dedicăm în cadrul festivalului. Celelalte trei filme proiectate sunt deja menționatul „India Song”, „Golden Eighties” (1984, regia Chantal Akerman) și „Delphine și Carole, insoumuses” (2019, regia Callisto McNulty), un documentar recent despre relația personală și profesională dintre Delphine Seyrig și Carole Roussopoulos. Filmele vor fi proiectate în afara festivalului, la Cinema Elvire Popesco.

Alături de Ioana Wieder, artistă de origine română, acestea au inițiat o grupare artistică și activistă intitulată „Les Insoumuses” care, în a doua jumătate a anilor ’70 a realizat o serie de filme manifest, marcate de o energie ludică și de o tendință de a trata cu ironie probleme majore ale societății franceze, precum sexismul și misoginismul. „Maso și Miso se dau în bărci” (1975) și „Manifestul SCUM” (1976), realizate de grupare, vor face parte din selecția dedicată lui Seyrig în cadrul festivalului, intitulată Extraordinarele aventuri ale lui Delphine în țara feminismului. Cel de-al treilea documentar al focusului, „Fii frumoasă și taci!” (1981) este și singurul regizat integral de aceasta, pe tema abuzurilor care marchează carierele actrițelor din întreaga lume.

De asemenea, Seyrig, Roussopoulos și Wieder au fondat, în 1982, Centrul Simone de Beauvoir, care păstrează o amplă arhivă de înregistrări audio-vizuale realizate de femei și având în prim-plan probleme importante pentru luptele feministe ale ultimelor patru decenii. În cadrul OWR #14 organizăm, de asemenea, o retrospectivă a Centrului sub titlul Femeie nu te naști, ci devii,  și suntem onorați să o avem în Juriu pe actuala delegată generală a acestuia, Nicole Fernandez-Ferrez.

Centrul Simone de Beauvoir a fost dedicat inițial recensământului activității de creație feminine și punerii sale la dispoziția unui public cât mai variat. Festivalul va prezenta filme realizate în principal de Carole Roussopoulos, pionieră în folosirea tehnicii video, care surprind dezbaterile arzătoare din perioada post-68 cu privire la drepturile  femeilor: contracepția, avortul, prostituția și violențele sexuale (în „Nu te fute!” (1971), „Violul: Anne, Corinne, Annie, Brigitte, Josyane, Monique și celelalte…” (1978), „Prostituatele din Lyon vorbesc” (1975)) – dezbateri încă în desfășurare astăzi, aproape 50 de ani mai târziu.

Ulterior, centrul și-a lărgit câmpul de activitate, adăugând o dimensiune de educație cinematografică și de luptă împotriva tuturor stereotipurilor legate de gen și de orientare sexuală în mediul audiovizual, cu un accent pus pe revendicările comunității LGBT. Acestea sunt în centrul celorlalte două filme din program: „FHAR (Frontul Homosexual Pentru Acțiune Revoluționară)” (1971) și „The Female Closet” (1998).

Tot la capitolul retrospective, în perioada mai-iunie îi dedicăm o serie de proiecții inconfundabilei cineaste cehe Vera Chytilova, și ea o reprezentantă a unui feminism energic, spectaculos și fără concesii. În colaborare cu Centrul Ceh din București, vom prezenta în afara festivalului trei filme marcante din opera ei: „Margarete” (1966), „Ceva diferit” (1963) și „Poveste prefabricată” (1979). Alte două filme realizate de ea în 1961 și 1968 vor rula în cadrul secțiunii principale a festivalului, Femei în pragul egalității de gen.

„Un sac de purici” este unul dintre primele scurtmetraje ale Věrei Chytilová și se joacă dezinvolt cu convențiile narative, descriind în stilul cinéma vérité la modă în acel moment, viața de zi cu zi a unui internat de tinere muncitoare textiliste din Cehoslovacia comunistă de la începutul anilor ’60. „Tavanul” e filmul de absolvire al acesteia și prezintă, într-un stil documentarist similar, povestea unei tinere fotomodel pe care bărbații ar dori-o redusă la statutul de păpușă frumoasă, dar lipsită de opinii și de emoții personale.

Fimele vor fi proiectate în cadrul programului „Fiction Tuesday Meets OWR”, marțea, la Muzeul Țăranului Român.

Cea de-a 14-a ediție One World România va avea loc anul acesta în două etape: fizic, la București, între și 21 și 30 mai, la Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului și alte locații indoor și outdoor din Capitală și online în toată țara, între 31 mai și 6 iunie.

Luptele feministe

Poloneze și românce

Poloneze și românce care au schimbat lumea la Memorialul Închisoarea Pitești

Până la sfârșitul lunii iunie și piteștenii pot cunoaște poveștile fascinante ale celor 34 de poloneze și românce care au avut curajul de și-a schimba propria țară, Europa și lumea. Expoziția în aer liber va avea vernisajul pe 22 aprilie la Memorialul Închisoarea Pitești, care în perioada comunistă a servit drept închisoare politică, unde multe femei curajoase au petrecut ani de zile luptând cu sistemul. Printre ele se numără și Galina Răduleanu, invitată la vernisajul expoziției și care va rămâne alături de public pentru o sesiune de autografe.

Printre protagonistele expoziției – 17 poloneze și 17 românce – se numără luptătoare pentru libertate, independență sau drepturile femeilor, precum și pioniere în domeniul științei sau al sportului. Printre femeile ale căror istorii sunt prezentate în cadrul expoziției „Poloneze și românce care au schimbat lumea” se află figuri care au luptat împotriva comunismului sau care au suferit ca urmare a represiunii comuniste din România precum: Elisabeta Rizea (sprijinitoare a grupului Haiducii Muscelului, deținută politic), Victoria Agarici (mama celor trei frați Agarici care au fost condamnați și închiși de comuniști, printre altele, la Închisoarea Pitești), Smaranda Brăescu (condamnată de comuniști pentru atitudinea curajoasă față de alegerile falsificate din 1946 și pentru că s-a alăturat mișcărilor de rezistență anticomunistă).

Realizările eroinelor expoziției uimesc și astăzi. Au fost curajoase, pricepute, ingenioase, muncitoare, au luptat neîncetat împotriva stereotipurilor, arătând cât de importante sunt pasiunea și determinarea.

Expoziția în aer liber poate fi vizitată în perioada 22 aprilie – 30 iunie la Memorialul Închisoarea Pitești din strada Negru Vodă nr. 30. Intrarea este liberă.

Expoziția a fost creată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la recâștigarea independenței Poloniei și a Anului Drepturilor Femeii, precum și a Marii Uniri a României.

Eroinele expoziției „Poloneze și românce care au schimbat lumea”:

Românce: Viorica Agarici, Virginia Maria Andreescu-Haret, Ana Aslan, Maria Bălan, Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, Smaranda Brăescu, Elena Caragiani-Stoienescu, Nadia Comăneci, Maria Cutarida Crătunescu, Cecilia Cuțescu-Storck, Smaranda Gheorghiu, Elena Ghica, Aurora Gruescu, Sofia Ionescu-Ogrezeanu, Elisabeta Rizea, Lucia Sturdza Bulandra, Elisa Leonida Zamfirescu;

Poloneze: Cezaria Baudouin de Courtenay-Ehrenkreutz-Jędrzejewiczowa, Krystyna Chojnowska-Liskiewicz, Halina Konopacka, Karolina Lanckorońska, Janina Lewandowska, Pola Negri, Regina Salomea Pilsztyn, Helena Rubinstein, Wanda Rutkiewicz, Irena Sendlerowa, Krystyna Skarbek, Maria Skłodowska-Curie, Zofia Stryjeńska, Wanda Telakowska, Helena Wiewiórska, Elżbieta Zawacka, Narcyza Żmichowska.

Încă de anul trecut expoziția este însoțită de scurte animații realizate de studioul polonez de ilustrație și design Dinksy din Cieszyn.

Poloneze și românce

Less is More

LIM | Less is More: Creative Pre-Writing Workshop. Ediția a 2-a.

Asociația Culturală Control N alături de Le Groupe Ouest (Franța) organizează în perioada 20 – 25 iunie cea de-a doua ediție a LIM | Less is More: Creative Pre-Writing Workshop în România.

Bazat pe un format creat și implementat cu succes de către experții LGO în multe alte țări, workshop-ul este conceput ca o rezidență de creație asistată, în care cei 10 participanți sunt consiliați de doi traineri cu experiență în domeniul scenaristicii și dezvoltării de proiecte cinematografice – Nolwenn Guiziou (consultant de scenarii, Franța) și Ana Agopian (scenarist, România).

De-a lungul celor cinci zile de lucru intensiv, participanții vor fi ghidați și încurajați să genereze și să găsească cele mai potrivite idei pentru posibile subiecte de filme de lung metraj. Cu un focus accentuat pe importanța acordată perioadei de căutare, LIM | Less is More: Creative Pre-Writing Workshop își propune să fie alături de participanți în delicatul proces de alegere a subiectului. Nolwenn Guiziou și Ana Agopian vor aplica metodologia atent studiată a profesioniștilor de la Le Groupe Ouest (scenariști și consultanți) – inițiatorii acestui tip de workshop, unic în Europa.

Tehnicile de “pre-writing” folosite de trainerii rezidenței își propun să îi sprijine pe participanți în procesul inițial de cercetare, explorare și generare de noi idei, oferind posibilitatea unei explorări infinite de baze de pornire pentru un proiect de film de lung metraj.  LIM|Less is More: Creative Pre-writing oferă o experiență rară, prin modul unic de abordare al începutului unui proces de dezvoltare de scenarii de lung metraj. Prin teorie și exerciții practice, rezidența îi ajută pe participanți să își întărească ideile și direcțiile de interes legate de posibilul subiect ales pentru viitorul film.

LIM|Less is More: Creative Pre-writing se adresează tuturor cineaștilor români aflați la primul sau al doilea lung metraj sau a căror filmografie cuprinde unul sau mai multe scurt metraje, cât și artiștilor din alte domenii, scriitorilor sau jurnaliștilor pasionați de dezvoltarea și scrierea unui scenariu. Workshop-ul va fi susținut în limba engleză și se va desfășura preponderent online.

Less is More

ziua dansului

29 aprilie – Ziua Mondială a dansului

Ziua de 29 aprilie a fost instituită drept Ziua internaţională a dansului, în 1982, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Dansului, organizaţie din cadrul UNESCO. În acest fel este celebrat atât dansul ca formă de artă, cât şi fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727.

Dansul este considerat o formă universală de expresie artistică, ce depăşeşte frontierele politice, culturale şi etnice. Manifestările de Ziua Dansului pot fi spectacole speciale, cursuri deschise publicului, repetiţii publice, expoziţii, articole în ziare şi reviste, seri dansante, programe radio şi TV, vizite, spectacole de stradă etc.

Dorim tuturor colegilor noştri interpreţi, dansatori sau coregrafi, sănătate, tenacitate, să aibă parte de întâlniri miraculoase şi de experienţe profesionale rodnice! La mulţi ani!

Visual GOPO 1200 x 900

Premiile Gopo 2021: peste 80 de producții în competiția pentru nominalizări

87 de filme românești, lansate în cinematografe, festivaluri naționale și internaționale sau pe platforme de video on demand în 2020, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 15-a ediție a Galei Premiilor Gopo, cel mai important eveniment care aduce anual în fața publicului și a industriei realizările cinematografiei românești.

16 lungmetraje se regăsesc pe lista propusă pentru nominalizările categoriei „Cel mai bun film”, dintre care opt lungmetraje de ficțiune, printre care se numără „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude), „5 minute” (r. Dan Chișu), „Dragoste 2. America” (r. Florin Șerban), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic), „Urma” (r. Dorian Boguță) sau „Miami Bici” (r. Jesus del Cerro), și opt lungmetraje documentare, din care menționăm titluri precum „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Acasă” (r .Radu Ciorniciuc), „Totul nu va fi bine” (r. Adrian Pîrvu și Helena Maksyom).

„Lemn” (r. Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger), „1989. Jurnalul unei revoluții” (r. Carmen Lidia Vidu), „30 de ani și 15 minute” (r. Ștefan Mandachi), „Oameni cu rotile” (r. Cornel Mihalache) și „Superhombre” (r. Lucian Mircu, Mircea Gherase) sunt doar o parte dintre cele 12 producții înscrise la categoria documentar.

La categoria de scurtmetraj au fost înscrise 67 de titluri, dintre care „01.05.2020” (Claudiu Mitcu, Ioachim Stroe, Andrei Butică), „Basmofilia” (r. Tudor Jurgiu), „Bucureștiul văzut de sus” (r. Andrei Răuțu), „Călătorii reciclate” (r. Alexandru Solomon), „Cântec de leagăn” (r. Paul Mureșan), „Iepurele și pisica” (Ruxandra Ghițescu), „În noapte” (r. Ana Pasti), „Jurnalul meu de România” (r. Carmen Lidia Vidu), „Kaimos” (r. Sarra Tsorakidis), „Laila” (r. Raya Al Souliman), „Luna mea” (r. Claudiu Mitcu), „Mă uit înapoi și dispare” (r. Teona Galgoțiu), „Sașa și Petre” (r. Luca Istodor), „The Days” (r. Andrei Crețulescu), „Totul pentru Riana” (r. Mihai Gavril Dragolea), „Trecea un prinț călare” (r. Cristina Groșan), „Zimnicea” (r. Bogdan Naumovici).

Lista filmelor care intră în cursa pentru nominalizări la Premiile Gopo 2021 poate fi accesată aici: https://bit.ly/2Qcycwo

Juriul de preselecție, care va stabili nominalizările pentru toate categoriile, a fost desemnat de către board-ul consultativ al Gopo și este alcătuit din 11 profesioniști din domeniul cinematografic: criticii de film Iulia Blaga, Irina Trocan, Victor Morozov, Călin Boto și Gabriela Filippi, regizorii Marius Olteanu, Mona Nicoară și Nora Agapi, actrița Emilia Dobrin, editorul Eugen Kelemen și Ioana Dragomirescu, coordonatoarea Cinema Elvire Popesco.

Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo vor fi stabilite în luna mai. După anunţul nominalizărilor, peste 650 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor Gopo 2021, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications.

Visual GOPO 1200 x 900

Cei dispăruți

În curs de apariţie: Cei dispăruți. În căutarea a şase dintre cei şase milioane de Daniel Mendelsohn

Volumul de memorialistică al lui Daniel Mendelsohn începe cu povestea unui băiat crescut într-o familie marcată de dispariţia a şase dintre rudele sale în timpul Holocaustului – un subiect tabu care l-a fascinat de mic. Mulţi ani mai târziu, intrigat de descoperirea câtorva scrisori disperate primite de bunicul său în 1939 şi tulburat de ceea ce pare a fi o trădare teribilă, Daniel Mendelsohn porneşte în căutarea ultimilor martori ai destinelor rudelor sale. O misiune care îl poartă prin mai multe ţări de pe patru continente, punându-l în situaţia de a se confrunta cu discrepanţele sfîşietoare dintre realităţile pe care le trăim şi poveştile pe care le spunem. Iar în cele din urmă se reîntoarce în micul târg ucrainean în care a început povestea familiei sale şi unde îl aşteaptă dezlegarea unui mister vechi de zeci de ani.

Pendulând între trecut şi prezent, împletind o odisee în jurul lumii, amintiri din copilărie ale unei generaţii dispărute acum de evrei imigranţi şi reflecţii provocatoare asupra unor texte biblice şi a istoriei evreieşti, Cei dispăruţi transformă povestea unei familii într-o meditaţie asupra fragilităţii trecutului. Profund personal, plin de suspans şi minunat scris, acest tur de forţă literar aruncă o lumină asupra a tot ce se pierde şi se regăseşte în trecerea timpului.

Elie Wiesel considera că volumul de faţă este: „O naraţiune remarcabilă – riguroasă în căutarea adevărului, deopotrivă tandră şi exigentă. Este profund emoţionantă, adesea dureroasă, uneori amuzantă… Mendelsohn reuşeşte să schiţeze un tablou extrem de uman în care fiecare martor are un chip, iar fiecare chip are o poveste şi un destin”.

Daniel Mendelsohn (n. 1960) este unul dintre cei mai importanţi eseişti şi critici literari americani ai momentului. După absolvirea studiilor de limbi şi literaturi clasice la University of Virginia şi Princeton University, s-a stabilit la New York şi a început să publice în mod regulat eseuri, cronici literare şi articole în The New Yorker şi The New York Review of Books. Dintre cărţile publicate amintim The Lost: A Search for Six of Six Million (laureat cu National Book Critics Circle Award, National Jewish Book Award, Prix Médicis Étranger), The Elusive Embrace: Desire and the Riddle of Identity (1999), Waiting for the Barbarians: Essays from the Classics to Pop Culture (2012). A tradus poemele lui Konstantinos Kavafis. O odisee este prima traducere în limba română din opera lui Daniel Mendelsohn.

Cei dispăruți