Expoziție outdoor: „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”

Muzeul Municipiului București invită publicul să parcurgă, în perioada 14 mai – 31 decembrie 2021, expoziția outdoor „La 40 de ani de la zborul primului cosmonaut român”, care va fi prezentată la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu – Muzeul Municipiului București. Expoziția cuprinde panouri cu informații despre zborul misiunii Soyuz 40 însoțite de imagini ce pot fi văzute pe gardul Observatorului Astronomic (Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21).

În primăvara anului 1981, Dumitru Prunariu și colegul său de zbor, cosmonautul sovietic Leonid Popov, andocau cu capsula Soyuz 40 la bordul stației spațiale Salyut 6, unde au rămas vreme de câteva zile. La acel moment, Dumitru Prunariu devenea primul (și, până în prezent, rămâne singurul) cosmonaut român, misiunea sa devenind astfel cel mai important reper în istoria astronauticii din România. Programul spațial în cadrul căruia a avut loc zborul purta numele Interkosmos. Prin acest program, țările socialiste din Europa de Est (dar și din alte părți ale lumii) au fost invitate de Uniunea Sovietică să participe cu un candidat-cosmonaut pentru efectuarea unui zbor comun.

În 1977, România se pregătea să organizeze primele runde de selecție pentru desemnarea viitorilor candidați-cosmonauți. În martie 1978, cei doi candidați aleși de România, Dumitru Prunariu și Dumitru Dediu, au plecat împreună cu familiile lor în Orășelul Stelar din Uniunea Sovietică unde, timp de trei ani, au urmat cursurile și antrenamentele de specialitate care îi pregăteau ca viitori cosmonauți. La finalul celor trei ani de formare, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au fost desemnați pentru zbor, în timp ce Dumitru Dediu și Iuri Romanenko reprezentau echipajul de rezervă.

În seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20.16 (ora României), misiunea Soyuz 40 era lansată de pe Cosmodromul Baikonour. Lansarea a decurs bine, iar după aproape nouă minute de zbor cosmonava se afla deja pe orbita Pământului, cei doi cosmonauți experimentând starea de imponderabilitate. După 7 zile, 20 de ore și 42 de minute petrecute în spațiul cosmic, Dumitru Prunariu și Leonid Popov au revenit cu bine pe Pământ în după-amiaza zilei de 22 mai 1981, capsula lor aterizând în stepele din Kazahstan la ora 16.58 (ora României).

În 2021, împlinirea a 40 de ani de la zborul misiunii Soyuz 40 se învecinează cu alte două momente aniversare memorabile din istoria astronauticii: celebrarea a 70 de ani de la zborul primului om în spațiu (Iuri Gagarin, care pe 12 aprilie 1961 devenea prima persoană ce admira Pământul din spațiu) și împlinirea a 40 de ani de la zborul inaugural (din același an 1981) al programului Space Shuttle, prin lansarea navetei spațiale Columbia.

La mulţi ani, Mircea Drăgan!

Impresionanta carieră a sărbătoritului nostru de astăzi se confundă sau mai precis se identifică în mintea şi inimile iubitorilor muzicii româneşti cu formaţia Mondial. Este vorba de una dintre puţinele trupe din ţara noastră care, la finele anilor 60 fac trecerea de la muzica beat, la direcții mai elaborate ale rock-ului (psihedelic, hard rock, chiar progresiv într-o etapă mai târzie. Solist, chitarist, comăpozitor, animator, dragul nostru coleg Mircea Drăgan merită toate urările noastre de bine, sănătate, noroc şi viaţă lungă!

Rezidența FemArt 2021. Apel – Concurs de proiecte pentru femeile cineast.

Asociația Română a Femeilor în Cinema (ARFC) anunță lansarea Concursului de proiecte Rezidența FemArt pentru selecția a cinci proiecte de lung metraj propuse de cineastele din România aflate la început de carieră.

Concursul se adresează tuturor absolventelor unei facultăți de film de naționalitate română sau cu rezidența în România – scenariste, regizoare sau producătoare – care au scris, realizat sau produs până în prezent cel puțin un film de scurtmetraj și se află în stadiul de dezvoltare cu primul sau al doilea film de lungmetraj.

Înscrierile pentru Concursul de proiecte Rezidența FemArt se fac prin completarea și depunerea unui dosar online pe website-ul organizației ARFC, ia termenul limită este 30 iunie 2021. Mai multe detalii și informații despre modalitatea de aplicare sunt disponibile la https://arfc.ro/rezidenta-femart-2021/

Tematica Rezidenței FemArt 2021 urmărește promovarea filmelor care propun forme novatoare sau aparțin genului fantastic și reprezintă un prim demers în inițierea unei platforme pentru dezvoltarea formală a genurilor și limbajului cinematografic. O altă condiție pentru participarea la concursul de proiecte este ca, în momentul aplicației, canditatele să depună un draft de scenariu sau un treatment de minimum 12 pagini pentru lungmetrajul propus.

Criteriile de jurizare ale proiectelor depuse includ: calitatea aplicației evaluată prin analiza filmului/filmelelor realizate anterior, importanța temei pentru contemporaneitate, originalitatea subiectului, potențialul artistic, dar și textul scenariului, care ar trebui să ofere premisele unui film personal, de autor. În luna august 2021, în urma analizării tuturor proiectelor primite, juriul va desemna cinci finaliste care vor lua parte la o săptămână intensivă de lucru pentru dezvoltarea proiectului pe care l-au trimis în concurs.

Rezidența FemArt 2021 se va desfășura în perioada 4 – 9 octombrie la București și va include sesiuni de training și mentorat cu specialiști din cinematografia românească și internațională, dar și o serie de evenimente conexe, precum proiecții de film, masterclass-uri și ateliere de pitching. La finalul acestei perioade, vor fi acordate trei premii: o bursă în valoare de 1.750 de euro, o bursă de tip consultanță de scenariu și una de participare la o platformă internațională de co-producție.

Rezidența FemArt este un proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), realizat cu sprijinul Uniunii Cineaștilor din România și Aparte Film, în parteneriat cu Institutul Francez din România, Goethe-Institut și Art No More – Premiile Sofia Nădejde.

Interfață grafică – Virginia Mori

Mari dramaturgi ai lumii. Grafică satirică de Gabriel Rusu

Până la 26 iunie, Sala de Expoziţii Temporare a palatului Brukethal din Sibiu găzduieşte expoziţia Mari dramaturgi ai lumii. Grafică satirică de Gabriel Rusu.Curator: Valentin Trifescu. Au colaborat: Alexandra Gălăbuţ, Cristina Mihu.

Prin demersul său, Gabriel Rusu ne oferă șansa de a vedea chipurile unor dramaturgi, în unele cazuri cunoscute, în alte cazuri prea puțin întâlnite.

Personajele pieselor de teatru, prin intermediul actorilor, au monopolizat tot ceea ce ține de imaginea pe care spectatorii și-o fac despre autori. De multe ori, creatorii au rămas fără chip, asemenea bunului Dumnezeu. Dar cu ajutorul artei lui Gabriel Rusu, avem ocazia de a parcurge nu doar drumul imaginar de la cuvânt/idee/operă la imagine, ci și invers, pornind din exterior spre interior, de la imagine la posesorul ei.

Marcel Sendrail ne-a reamintit faptul că în limba latină persona a desemnat mai întâi masca și abia mai apoi personalitatea. În același timp, eruditul francez a apreciat că realizarea unei figuri este dublată automat de crearea unui suflet care stă în spatele acesteia. Putem observa cum chipul și sufletul, masca și personalitatea sunt două fațete ale aceleași medalii, care spun, de fapt, același lucru: „Persoana derivă din mască. Mai greu este să ne convingem că din persoană derivă masca […]”. Oare nu același lucru ni-l sugerează și Gabriel Rusu?

Un nou film marca Horațiu Mălăele pe ecrane

Vineri, 21 mai, va avea loc premiera – online – a filmului Luca, de Horațiu Mălăele. Filmul va rula și în cinematografele deschise la această dată.

Dacă v-ați “ospătat în tăcere” la Nunta Mută, dacă ați “gustat” cireașa de pe colivă la Funeralii Fericite, urmează să vedeți un nou film marca Horațiu Mălăele, un thriller psihologic, desfășurat între București și New York City.

Așa cum ați anicipat, pe eroul filmului îl cheamă Luca. Un imigrant român care-și trăiește Visul American la New York, locul unde coșmarurile devin realitate cât ai zice Freeze! Un alt șofer de taxi care visează să ajungă star de cinema. Până acum a jucat doar roluri de figurant în filmul propriei sale vieți de perdant profesionist. Dar, odată ajuns cu spatele la zid… Cum zicea și împăratul Napoleon I – că nu degeaba a ajuns împărat: ”Curaj nu înseamnă să ai puterea să continui, ci să continui când nu mai ai putere. Film care s-ar putea intitula: “În locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”.

După terminarea difuzării filmului, va urma o sesiune de Q&A, cu participarea lui Horațiu Mălăele și a actorilor principali. Sesiunea va fi moderată de Irina Margareta Nistor.

Va fi o premieră ca pe vremea când pandemia era doar un cuvânt rătăcit prin DEX. Sau pe-aproape… Sigur că va lipsi șampania în pahare de plastic, dar răspunsurile echipei creative la întrebările voastre vor fi cel puțin la fel de spumoase și de calde. Cât despre pișcoturi, vor fi la discreție: simțiți-vă ca acasă, help yourselves! În fond, chiar sunteți la voi acasă: nu degeaba ați cumpărat bilete la o premieră online pe platforma https://streamerse.net/event/luca.

Din distribuție fac parte: Istvan Teglas, Andi Vasluianu, Mădălina Craiu, Horațiu Mălăele, Rodica Mandache, Liana Mărgineanu, Bogdan Mălăele, Giulia Nahmany și mulți alții.

„Luca” este o co-producție Fundația Teatru Contemporan și MovieProduction Entertainment. Producători Adrian Lustig și Cristina Dobrițoiu.

Reprezentarea sportului în arta românească de la 1900 până azi la MARe

MARe/Muzeul de Artă Recentă vă invită să vizitaţi expoziția “C.S.A. Clublul Sportiv al Artelor. Reprezentarea sportului în arta românească de la 1900 până azi”.

Expoziția cartografiază peisajul extrem de divers al interesului artistic pentru sport și educație fizică în cultura vizuală a țării noastre.

Expoziția va fi deschisă pentru public până la 19 septembrie 2021 şi prezintă 53 de lucrări de artă (pictură, desen, sculpură, fotografie, video, instalație), realizate de 48 de artiști români, din colecțiile a 12 muzee din țară (inclusiv MARe), a peste 9 colecții private și a 4 galerii de artă.

Muzeul Municipiului București contribuie la această expoziție cu lucrarea „Alergătoarele” de Cornel Medrea, parte din Colecția Cornel Medrea – Muzeul Municipiului București .

Se reiau spectacolele cu public în Sala Mare a Teatrului Național din Cluj-Napoca

Teatrul Național din Cluj-Napoca anunță cu bucurie redeschiderea sa pentru spectacolele cu public în luna mai, ca urmare a ridicării restricțiilor existente pe fondul scăderii numărului de îmbolnăviri cu virusul SARS-CoV-2.

Dorința Teatrului Național din Cluj-Napoca este acum aceea de a vă oferi experiențe culturale importante pentru dumneavoastră, de a aduce bucurie și inspirație, de a contribui la dezvoltarea și consolidarea comunității noastre clujene.

Porţile se vor deschide cu poftă de joc, cu entuziasm, și, esențial, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță impuse de contextul actual și reglementările în vigoare.

După importanța ocaziei, spectacolul care va deschide seria reprezentațiilor pe scenă este și el unul special, cea mai recentă producție a noastră, oglindă parodică a lumii noastre contemporane, în premieră jucat cu public în sală: Chiritza în carantină, spectacol-concert creat de Ada Milea pornind de la textul clasic al lui Matei Millo Cucoana Chirița la carantină în vagoanele de tren de la Vîrciorova.

Noile aventuri ale Chiritzei sunt pline de culoare, muzică bună, umor și învățăminte prețioase, pe care sunteţi invitaţi să le descoperiţi față în față, în sala de spectacol, duminică 23 mai, de la orele 19:00.

Tot pentru întâia oară jucat cu public în sală, fiind difuzat doar în spațiul online începând cu luna februarie a acestui an, Cartoforii de N.V. Gogol, în regia lui Ionuț Caras, va prilejui și el descoperiri frumoase spectatorilor, fiind un spectacol construit cu multă imaginație și foarte mult umor. Susținut de jocul bine calibrat al actorilor, spectacolul captivează, binedispune, dar și invită la reflecție, dezvăluind, la rândul său, legături profunde între lumea lui Gogol de acum aproape două sute de ani și societatea în care trăim acum. Cele două reprezentaţii din luna mai sunt programate joi 27 şi duminică 30 mai, de la orele 19:00.

Expoziția „Napoleon I – 200 de ani de eternitate (1821-2021)” la Muzeul Unirii din Iaşi

La începutul lunii mai a acestui an s-au împlinit două secole de la moartea lui Napoleon Bonaparte, personalitate de prim rang a istoriei moderne, vizionar și om de acțiune care a marcat în mod decisiv istoria Europei.

Cu acest prilej, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Unirii și Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași, precum și al Arhivelor Naționale ale României – Serviciul Județean Iași organizează expoziția „Napoleon I – 200 de ani de eternitate (1821-2021)”.

Vizitatorii vor putea descoperi exponate diverse care păstrează amintirea marelui împărat: piese de porțelan cu chipul și monograma împăratului, Ordinul „Legiunea de Onoare”, „Codul Civil” al lui Napoleon, portrete în ulei, gravuri, cărți poștale de epocă, albume și cărți rare referitoare la acest subiect. O mare parte din obiectele prezentate provin din colecția regretatului anticar Dumitru Grumăzescu, admirator pasionat al personalității împăratului Napoleon.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 8 mai – 5 iunie 2021, la Muzeul Unirii, strada Lăpușneanu nr. 14.

PULS 20 / MNAC București @Kunsthalle Bega

Dacă timișorenii nu au ajuns să-l viziteze până acum, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București vine la Timișoara. Kunsthalle Bega și Muzeul Național de Artă Contemporană prezintă PULS 20 – noi intrări în colecția MNAC, o expoziție curatoriată de Călin Dan, deschisă în perioada 14 mai – 11 iulie.

PULS 20 prezintă la Kunsthalle Bega un număr de 148 de lucrări din achizițiile care au intrat în patrimoniul MNAC anul trecut.

Este prima dată când Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) „iese” din casa sa, din aripa E4 a Palatului Parlamentului din Capitală, și vine la Timișoara, la Kunsthalle Bega.

„Muzeul Național de Artă Contemporană – MNAC București împlinește 20 de ani. Douăzeci de ani sunt ca 20 de zvâcniri de puls în corpul unui muzeu tânăr. Căutând calea dezvoltării autonome, MNAC a trebuit să își hrănească identitatea cu materia grea a unei colecții moștenite de-a gata din timpuri când cuvintele contemporan și colecție aveau sensuri cu totul diferite. În câțiva pași precauți, MNAC și-a extins inventarul, mai cu seamă anul trecut, când un număr important de titluri (180 mai precis) au fost adăugate prin achiziție narațiunii în evoluție a culturii vizuale produse aici.

Se pot spune multe despre acest corpus de lucrări, despre felul aproape miraculos în care el reușește să ilustreze 50 de ani de producție artistică locală, despre fascinanta diversitate a personalităților reunite prin efortul remarcabil al unui juriu de specialiști cu o cunoaștere profundă a istoriei recente a artelor din România. Sesiunea de achiziții organizată de către MNAC în 2020, cu generosul sprijin al Ministerului Culturii, nu a fost doar un mecanism de politici culturale. Prin sinergia dintre o scenă artistică entuziastă (care a așteptat 12 ani acest moment de recunoaștere) și competența specialiștilor din muzeu și din jurul acestuia s-a născut un remarcabil act de curatoriat colectiv. Rezultatul este această expoziție, deschisă la sediul MNAC sub titlul După doisprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări, și prezentată acum la Kunsthalle Bega sub un titlu mai adecvat: PULS 20.

Discursul curatorial din care s-a născut PULS 20 a fost unul organic, expoziția dezvoltându-se firesc, asemenea unei ființe vii, prin acțiuni și re-acțiuni, prin provocări și răspunsuri, printr-o continuitate procesuală fără precedent. Cel mai spontan proiect curatorial al Muzeului Național de Artă Contemporană își începe un bine meritat traseu național prin această generoasă invitație la Kunsthalle Bega”, transmite curatorul expoziției, Călin Dan.

Se deschide perioada de aplicații pentru Bursa Alex. Leo Șerban

Festivalul Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) lansează o nouă ediție a Bursei Alex. Leo Șerban, dedicată cineaștilor, jurnaliștilor și criticilor de film. Anul acesta se împlinesc 10 ani de la dispariția unuia dintre cei mai apreciați critici de film din România, un prieten drag al TIFF-ului și o personalitate unică în peisajul cultural românesc. Bursa în valoare de 2.500 de euro, inițiată în memoria sa, va fi oferită și în acest an în parteneriat cu Conceptual Lab by Theo Nissim.

Ajunsă la cea de-a șaptea ediție, bursa le este dedicată cineaștilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj, dar și tinerilor jurnaliști și critici de film, cu vârsta maximă de 35 de ani. Sunt eligibile proiectele de lungmetraj – ficțiune sau documentar – aflate în dezvoltare sau pre-producție și proiectele editoriale axate pe cinema (carte, revistă, website, emisiune, vlog, blog etc).

Dosarele de aplicație trebuie să cuprindă o descriere a proiectului, o scrisoare de motivație și CV-ul participantului. Acestea pot fi înscrise până pe 15 iunie, prin completarea formularului disponibil pe site-ul festivalului: tiff.ro/inscrieri-bursa-alex-leo-serban

Câștigătorul va fi premiat la gala de închidere a celei de-a 20-a ediții. TIFF își propune să contribuie ulterior la realizarea proiectului viitorului bursier, prin intermediul programelor pe care le derulează. Bursierul ediției din 2020 a fost Alexandra Tănăsescu, fondatoarea platformei de jurnalism independent culturaladuba.ro. O mențiune specială pentru un proiect editorial i-a fost oferită criticului de film Victor Morozov, pentru volumul Peste graniță. Cinema-ul românesc în context transnațional.

Totodată, o Mențiune specială, în valoare de 1000 de euro, oferită de Conceptual Lab by Theo Nissim și TIFF, va recompensa performanța unui actor român sub 35 de ani care s-a remarcat într-un scurtmetraj sau un lungmetraj lansat în 2020. Anul trecut, pe scena TIFF a fost premiat actorul Cristi Popa, pentru rolul din Monștri. (r. Marius Olteanu).

Bursa Alex. Leo Șerban, iniţiată de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Romanian Film Initiative, a fost acordată pentru prima dată în 2012, la TIFF, în memoria unuia dintre cei mai importanți critici de film români, Alex. Leo Șerban. Dacă la primele trei ediţii, bursa era adresată exclusiv tinerilor jurnaliști și critici de film, câștigătorii beneficiind de un sejur de perfecţionare profesională în contextul creativ al Festivalului de Film Românesc de la New York, Making Waves, organizat de Romanian Film Initiative, începând din 2018 se adresează deopotrivă regizorilor și scenariștilor.

Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania. Ediția a 20-a va avea loc între 23 iulie și 1 august, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță necesare în contextul actual.

Artă și Tradiție 2021 – Expoziție caritabilă în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România

Muzeul Național al Ţăranului Român, împreună cu Galeria ArhivaDeArtă, vă invită să vizitaţi expoziția Artă și Tradiție 2021, eveniment caritabil ce se va desfășura în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România, aflată sub Înaltul Patronaj al MS Margareta, Custodele coroanei române  şi membră a Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Expoziția artiștilor contemporani, ce va cuprinde în jur de 100 de lucrări de grafică, desen, pictură și sculptură, este răspunsul provocării lansate de Galeria ArhivaDeArtă. Participanții sunt prezenți cu teme care înfățișează diverse ipostaze ale vieții satului și orașului românesc. Combinând natură și port popular, portret – inclusiv pe cel al Reginei Maria, scene religioase transpuse pe sticlă și pe lemn, imagini de arhitectură vernaculară și urbană, expoziția reprezintă expresia materială a trăirilor interioare filtrate prin sensibilitatea artiștilor, susținute și de cadrul aparte creat de muzeu.

Această expoziție caritabilă este organizată exclusiv pentru ajutorarea copiilor defavorizați din Centrele E.G.A.L., deschise de Crucea Roșie Română în țară.

Societatea Națională de Cruce Roșie din România este o organizație umanitară, auxiliară a autorității publice și abilitată prin lege să asigure asistență umanitară în caz de dezastre și să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, serviciile fiind acordate voluntar, imparțial și neutru. Organizația contribuie, prin programele desfășurate, la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, protejează sănătatea și viața, promovează respectul față de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică. Umanitate, Imparțialitate, Neutralitate, Independență, Voluntariat, Unitate și Universalitate sunt principiile fundamentale ale  Crucii Roșii Române care stau la baza tuturor  acțiunilor sale.

Dimitrie Ghica, Nicolae Crețulescu, George Gr. Cantacuzino, Gr. C. Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ioan Ghica, Dimitrie Sturza, Carol Davila sunt semnatarii actului de înființare al Crucii Roșii Române la 4 iulie  1876. Primul sediu al organizației a fost deschis în Spitalul Colțea din București. Nume sonore ale istoriei și culturii române – Regina Elisabetta, Regina Maria, Regina Elena, Regina Ana, Prințul Dimitrie Ghica, George Enescu, Grigoraș Dinicu, Cella Delavrancea – au contribuit cu spiritul lor umanitar la alinarea suferințelor celor mai vulnerabili.

Galeria ArhivaDeArtă este o galerie de artă contemporană independentă, dedicată promovării artiștilor naționali și internaționali care caută expunerea pe piața de artă globală.

ArhivaDeArtă leagă artiștii atât în mediul online, prin platforma proprie pe care o administrează, cât și offline, prin evenimentele artistice pe care le gestionează în fiecare lună a anului. Toate acestea la un loc creează o familie în continuă dezvoltare, dedicată lumii artelor plastice.

Transparențele caligrafice din acuarele, avalanșele nabiste ale culorii și toată acea dezinvoltură indescriptibilă atât de specifică, alături de grafismul artistului, poartă o indiscutabilă amprentă personală, fie că amintesc formule preexistente, fie că sunt lucrări cromatice aproape obiective, dincolo de orice model și autor.

Galeria ArhivaDeArtă s-a implicat activ în această perioadă în viața culturală și nu numai, contribuind la reducerea efectelor izolării și singurătății prin creșterea numărului de activități online dedicate artiștilor. De asemenea, după încetarea stării de urgență, și Muzeul Național al Țăranului Român a luat toate măsurile de siguranță și a invitat publicul să îi treacă din nou pragul. Cu aceeași precauție, respectând toate măsurile care se impun din cauza condițiilor date de pandemie, vom gestiona împreună și buna desfășurare a expoziției Artă și Tradiție 2021.

Expoziția va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau, în perioada 11-23 mai 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Intrarea este liberă.