Filmul românesc „Câmp de maci” a obținut 3 premii internaționale în Serbia și Spania

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

Festivalul Internațional de Film din Belgrad este unul dintre cele mai importante festivaluri din Europa Centrală și de Est și un pilon important al vieții culturale din capitala Serbiei. Juriul festivalului a menționat că premiul a fost acordat pentru o „expresivitate regizorală precisă și subtilă, care reflectă un proces complex de lucru cu actorii. De asemenea, aceștia au adăugat că filmul „oferă o perspectivă profundă asupra conflictului intern al protagonistului, a cărui poveste personală se ridică la nivelul unei teme sociale importante și universal valabile”. Cea de-a 49-a ediție a evenimentului a avut loc fizic în perioada 7-16 mai. Pe lângă cele două premii din Serbia, CÂMP DE MACI a câștigat și premiul din secțiunea Talents, la Festivalul D’A Film Barcelona (29 aprilie – 9 mai). Juriul evenimentului și-a motivat alegerea menționând că “filmul dezvăluie o experiență imersivă într-o realitate claustrofobă, prin intermediul unei narațiuni clare, a unor interpretări impresionante ale actorilor și a unei virtuozități regizorale”.

Drama „Câmp de maci”, debutul în cinematografie al regizorului Eugen Jebeleanu, a fost prezentată în premieră mondială la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF). Până în acest moment filmul are în palmares cinci premii internaționale, două dintre acestea fiind acordate pentru cea mai bună interpretare actorului Conrad Mericoffer (la Festivalul Internațional de Film Gijón și Festivalul Internațional de Film de la Torino). De asemenea, filmul este prezent în peste 15 selecții oficiale la festivaluri de film din Europa și Statele Unite ale Americii. Printre acestea se numără: BFI Flare London, Glasgow Film Festival, Miami Film Festival și San Francisco International Film Festival.

„Aceste premii mă onorează și vreau să mulțumesc întregii echipe cu care am lucrat la acest proiect minunat. Este foarte important pentru noi că filmul a fost prezentat în cinematografe și la festivaluri, pentru că spune povestea unui tânăr jandarm homosexual din România de astăzi. Este o poveste pe care nu o vedem atât de des în cinematografia românească și mă bucur enorm că aceste premii au venit chiar în preajma Zilei Internaționale împotriva Homofobiei. Abia aștept și întâlnirea cu publicul din România”, a menționat regizorul Eugen Jebeleanu.

Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viața lui Cristi (Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din București. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relație la distanță, Cristi și colegii lui participă la o intervenție într-un cinematograf din centru, unde o serie de protestatari sabotează proiecția unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relație pasageră din trecut cu un alt bărbat revine în prezent, amenințându-i stabilitatea profesională și personală.

Din distribuție mai fac parte Alexandru Potocean, Cendana Trifan, Ionuț Niculae, Alex Călin, Rolando Matsangos și George Piștereanu. Filmul este produs de Velvet Moraru, imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul de Cătălin Cristuțiu, sunetul de Alex Dragomir, iar scenografia și costumele de Velica Panduru.

„Câmp de maci/Poppy Field” este o producţie Icon Production, în coproducţie cu Motion Picture Management și Cutare Film, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Publicis Groupe, Zenith Media, The Groupe și Cinema City. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Creative Europe – Media 2017 și a fost selectat în programul Connecting Cottbus – work in progress, 2019. Agent de vânzări: Patra Spanou Film.

Made in RO: muzeu pop-up de publicitate și branduri românești într-o ediţie itinerantă

A patra ediție a nonconformistului muzeu Made in RO dedicat publicității și brandurilor românești, de care s-au bucurat deja peste 35.000 de vizitatori, va avea un format special anul acesta, fiind organizată ca o caravană expozițională în trei orașe din țară, respectiv la ansamblul Palas, în Iași (19-27 mai), la Iulius Town, Timișoara (1-13 iunie), și la Iulius Mall, în Cluj-Napoca (1-14 octombrie), între orele 10.00-21.00. Intrarea este gratuită.

Sunteţi invitaţi să explorați în premieră, într-un decor expozițional creativ și jucăuș, care reconstruiește la scară mică atmosfera din casele românilor din perioada interbelică și comunistă, dar și din magazinele care au născut atâtea povești amuzante, precum alimentara sau magazinul de electronice și electrocasnice, peste 2500 de exponate care spun povestea unor branduri celebre din viața de zi cu zi a mai multor generații.

O colecție-cabinet de curiozități care cuprinde, sub aceeași pălărie, „anunciuri” venite din alte timpuri, alături de o expunere de mărci naționale mai vechi și mai noi, precum: șoșoni Mociornița, ateliere de croitorie și încălțăminte interbelice, motoretele Victoria sau Mobra, apoi binecunoscutul Guban, ciorapi Adesgo, pastele de dinți Cristal și Kalodont, locomotivele Malaxa, Loteria Română, CEC, uleiul Luboil-Unirea, Revistele Realitatea Ilustrată, Dimineața și ale Oficiului Național de Turism, săpunurile Pisica și Cheia, lămpile Tungsram M.R., cosmeticele Farmec, primele sticle de Pepsi-Cola și CI-CO sigilate, fabrica de telefoane Standard, PECO, Dacia, biscuiții Eugenia, ciocolățica ROM, mașinăriile de gătit Aragaz, un ARO, aspiratorul Ideal, Danubiana, Electronica și Tehnoton Iași, bicicletele Pegas, supele Supco, magazinele Unirea și Victoria, Brifcor, apoi mărcile anilor ’90 care au anunțat sosirea capitalismului și multe altele, pe scurt, exponatele ies din casele oamenilor și ajung piese de muzeu!

Muzeul Made in RO va aduce sub același acoperiș o expoziție principală prezentată ca o călătorie în timp, într-o adevărată istorie vizuală a publicității românești și a mărcilor autohtone, cuprinsă în obiecte autentice de memorabilia și artefacte ale brandurilor iconice, ambalaje, afișe, materiale grafice, propagandă politică, postere, machete, ziare și reviste cu reclame, produse casnice de larg consum, cosmetice, jucării, textile, electronice și electrocasnice, produse alimentare, clipuri TV, reclame din arhive, mașini autohtone și multe alte surprize expoziționale din alte vremuri trecute, dar și produse dedicate industriei și brandurilor iconice din orașele gazdă.

Selecția de lucrări de artă publicitară și obiecte va cuprinde piese autentice din patru perioade de timp distincte: antebelic, interbelic, perioada comunistă și întoarcerea la capitalismul din perioada contemporană – conţinând atât printuri (afişe, ziare, reviste), cât şi obiecte reprezentative pentru designul industrial de produse de larg consum, în decoruri autentice de epocă, prezentând o cronică fizică a memoriei economiei României în care vom promova identitatea culturală și istorică a industriilor creative.

Veți putea afla cum a apărut publicitatea ca activitate în România, ce cumpărau și consumau sau aveau prin locuințe românii în trecut, ce era de bonton, dar și poveștile din spatele reclamelor și brandurilor naționale de altădată, marcând astfel continuarea eforturilor de a crea primul muzeu de publicitate și branduri românești, într-un tur al amintirilor, un proiect inițiat și organizat de Asociația ESCU, începând cu anul 2018.

Acest efort vine în continuarea misiunii de a înființa un muzeu permanent dedicat expunerii, documentării și digitizării elementelor patrimoniale legate de mărcile românești și de creațiile publicitare din ultimii 150 de ani, aducând un omagiu mărcilor și reclamelor autohtone ce au făcut istorie, fie că au rezistat testului timpului și s-au reinventat, fie au dispărut cu totul. Programul Made in RO deține și o componentă educativă pentru pasionații de arte vizuale, design, modă, publicitate, istoria media, personalități și practicieni din domeniul comunicării, dar și publicul larg, nostalgic sau simplu amator al mărcilor naționale.

Mai multe informații interesante despre proiect se regăsesc pe website-ul oficial al muzeului – https://muzeulpublicitatii.ro/, precum și pe pagina de Facebook și Instagram.

Domnișoara Iulia, noul spectacol semnat de regizorii Andrei și Andreea Grosu – premieră online, în cadrul Festivalului Caleido

„Domnișoara Iulia”, noul proiect teatral semnat de regizorii Andrei și Andreea Grosu, va avea premiera online în cadrul Festivalului de arte performative Caleido. Versiunea cinematică a spectacolului cu Dana Rogoz, Richard Bovnoczki și Mihaela Trofimov va putea fi urmărită marți, pe 25 mai, de la ora 19:30, de pe orice dispozitiv, prin intermediul platformei https://vimeo.com/caleido. Spectatorii din întreaga țară vor putea accesa gratuit toate spectacolele difuzate online la cea de-a IV-a ediție a evenimentului ce își propune să promoveze diversitatea culturală, vorbind despre cele mai importante teme care polarizează societatea actuală.

Titlu de referință din dramaturgia universală și una dintre cele mai consacrate piese ale lui August Strindberg, „Domnișoara Iulia” rămâne un text încă actual și necesar, mai ales în perioada fragilă ca cea pe care o traversăm. Dramă naturalistă scrisă în 1888, piesa vorbește despre diferențele dintre clase și relațiile de putere, despre vulnerabilitate, despre egalitatea dintre sexe și despre constrângerile și presiunile sociale, capabile să distrugă destine. Actorii Dana Rogoz, Richard Bovnoczki și Mihaela Trofimov sunt protagoniștii spectacolului care se va bucura de o premieră offline în luna iunie a acestui an. Imaginea versiunii cinematice, filmată în sala unteatru, este semnată de directorul de imagine Sorin Florea, iar montajul a fost realizat de Sînziana Bucura Nicola. Scenografia îi aparține lui Vladimir Turturica, iar muzica originală a fost creată de Mihai Dobre.

,,Pentru noi, în momentul acesta al vieții, „Domnișoara Iulia” e un text cu raze X care ajung până la oase. E despre cum se descompun oamenii în nopțile nedormite și despre mersul pe sfoară fără plasă de siguranță. Ne fascinează cel mai crud și mai devorator Strindberg. E un studiu care te trage adânc sub apă până când simți că nu mai vezi lumina”, declară Andrei și Andreea Grosu, regizorii spectacolului.

„Domnișoara Iulia” este o co-producție Caleido, festival ajuns anul acesta la cea de-a IV-a ediție. O celebrare a diversității culturale în artele spectacolului, evenimentul desfășurat în perioada 21-25 mai pe platforma de streaming Vimeo, va oferi publicului din întreaga țară ocazia de a urmări online peste 20 de producții independente de teatru, dans și performance. Trei dintre cele mai noi producții unteatru au fost incluse în selecția acestei ediții, spectatorii fiind invitați să le urmărească din confortul propriei case, cu acces gratuit.

Au început înscrierile la Bucharest Dance Competition 2021

Opera Comică pentru Copii lansează a doua ediție a Bucharest Dance Competition.

În perioada 14 -17 iunie 2021, Opera Comică pentru Copii organizează, la sediul din Calea Giulești, nr.16, sector 6, București, cea de-a doua ediție a concursului „Bucharest Dance Competition”. Acesta se adresează copiilor care frecventează cercurile de coregrafie din cluburi şi palate ale copiilor, şcoli particulare de dans, precum şi şcoli/licee vocaţionale din România și din străinătate.

Dansatorii, profesioniști sau amatori, sunt invitați să consulte Regulamentul competiției și să completeze formularul de înscriere în perioada 14 – 29 mai: http://bit.ly/BDC_OCC_2021.

Anul acesta, competiția se desfășoară în Sala Mare a Operei Comice pentru Copii, iar Gala Bucharest Dance Competition este programată pe 17 iunie. În cadrul Galei, Președintele Juriului, soprana Felicia Filip va înmâna Marele Trofeu câștigătorului ales de Juriu, în urma evaluării tuturor competitorilor.

Informații suplimentare referitoare la Bucharest Dance Competition pot fi solicitate la adresa de e-mail bucharestdancecompetition@gmail.com sau la telefon: 0751.261.479 – Roxana Pencu, Manager Proiect.

Feminismul exploziv al Věrei Chytilova – încălzirea pentru OWR#14

Věra Chytilova este un nume esențial în istoria pe care o trasează cinematografia la feminin. Anarhică, liberă, experimentală, angajată – toate aceste caracteristici se potrivesc deopotrivă secțiunii principale a festivalului One World Romania #14, dedicată identităților feminine multiple și luptelor feministe de-a lungul timpului, și filmografiei cineastei cehe. În perioada mai-iunie, 3 filme ale Věrei Chytilova vor fi proiectate în cadrul programului „Fiction Tuesdays Meets OWR”, marțea, la Cinema Muzeul Țăranului din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, urmând ca în timpul festivalului să fie prezentate două scurtmetraje foarte puțin cunoscute ale realizatoarei.

Scopul major al carierei Věrei Chytilova a fost de a scoate figurile feminine din carcanul reprezentărilor masculine, de multe ori simpliste ori chiar abuzive. Chytilova a fost prima femeie admisă la prestigioasa școală de film de la Praga, FAMU, loc unde și-a început primele experimente formale care, îmbinate cu tematici incisive și provocatoare, au evidențiat-o în peisajul cinematografic al Cehoslovaciei comuniste. „Tavanul” (1962), scurtmetrajul ei de absolvire, prezintă într-un stil documentarist povestea unei tinere fotomodel pe care bărbații – și nu doar ei – ar dori-o redusă la statutul de păpușă frumoasă, dar lipsită de opinii și de emoții personale. Filmul este o pregătire – tematică și stilistică – pentru „Un sac de purici” (1962), titlul care completează programul ce îi va fi dedicat în cadrul festivalului. În stilul cinéma vérité la modă în acel moment, acesta descrie viața de zi cu zi a unui internat de tinere muncitoare textiliste. Asistăm cu surprindere la rebeliunile lor constante față de numeroasele sarcini trasate de Partidul Comunist tinerilor cehoslovaci și la dezinvoltura autoironică cu care se raportează la propria lor feminitate, mai degrabă instinctiv, decât în virtutea unor idei de emancipare.

Sunt atât de atașante protagonistele Věrei Chytilová în lipsa lor de prejudecăți și în dorința de a-și etala personalitatea distinctă încât, până spre final, aproape că uităm că trăiesc într-o societate care le-ar vrea nivelate pentru un bine colectiv generic. Cele două tinere din „Margarete” (1966) au gingășia arhetipurilor feminine clasice, dar de fapt debordează de ironie și de dorința de a dinamita ordinea dominantă. Soția neglijată și gimnasta la final de carieră din „Ceva diferit” (1963) insuflă și ele energie și autenticitate unor personaje care, în alte filme, nu ar fi fost nimic mai mult decât niște roluri secundare stereotipice. Iar „Poveste prefabricată” (1979) este un atac la adresa unui alt mit colectiv, de data aceasta precis localizat în spațiu și în timp: mitul paradisului muncitoresc pe care statele socialiste se lăudau că îl construiesc.

Cele trei lungmetraje vor fi proiectate în cadrul programului „Fiction Tuesdays Meets OWR”, marțea, începând cu 25 mai, la Cinema Muzeul Țăranului din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român.

La mulţi ani, Călin Goia!

Energie, solidaritate, entuziasm sunt atributele solistului Călin Goia care azi îşi aniversează ziua de naştere. Respectul pentru public şi pasiunea pentru muzică fac din Voltaj una dintre cele mai iubite formaţii româneşti din toate timpurile. Celui mai „vocal” dintre membrii formaţiei îi dorim sănătate, bucurii, noroc şi inspiraţie!

La mulţi ani, Benone Sinulescu!

Veselie, vrednicie şi mare deschidere către tot ce poate aduce în viaţa semenilor un plus de încredere şi optimism. Cam aşa are putea fi descrisă impresionanta carieră a longevivului solist de muzică populară – şi nu numai – Benone Sinulescu. Cu o bună dispoziţie constantă şi contaminantă, nea Beni a traversat ani şi epoci în chip miraculos, rămânând la fel de proaspăt şi de activ. Sănătate, bucurii şi viaţă lungă!

21 mai – Ziua Mondială a Diversităţii Culturale

În fiecare an pe 21 mai este sărbătorită Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.

În 2001, UNESCO a adoptat Declarația universală privind diversitatea culturală și, în decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU, în Rezoluția 57/249.

Ziua este promovată de către UNESCO cu scopul de a scoate în evidență diversitatea culturală, deoarece refacerea prăpastiei dintre culturi este urgentă și necesară pentru pacea mondială.

Diversitatea culturală este foarte importantă nu doar în ceea ce privește creșterea economică, ci și ca mijloc de a conduce o viață intelectuală, emoțională, morală și spirituală. Acest lucru este capturat în cele șapte convenții de cultură, care oferă o bază solidă pentru promovarea diversității culturale. Diversitatea culturală este deci un bun indispensabil pentru reducerea sărăciei și pentru realizarea dezvoltării durabile, potrivit site-ului ONU.

Cooperarea între civilizații și creșterea nivelului de respect pot fi realizate prin mijloace de informare și prin tehnologii de informare și comunicare. În 2005 a fost adoptată Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale, care are patru obiective principale: sprijinirea sistemelor durabile de guvernare pentru cultură, realizarea unui flux echilibrat de bunuri și servicii culturale și creștere mobilității artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii, integrarea culturii în cadrul dezvoltării durabile, promovarea drepturilor omului și a libertăților fundamental

La mulţi ani, Voicu Enăchescu!

De peste 40 de ani de zile Voicu Enăchescu reușește să impresioneze și să adune un public din ce în ce mai numeros în sălile de concerte unde se desfășoară artistic alături de formația sa de suflet – Corul de Cameră „Preludiu”. Dacă – pentru moment – lăsăm deoparte funcția de președinte al Asociației Naționale Corale din România, pe cea de director artistic al Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, dar și succesele obţinute în calitate de dirijor invitat al unor ansambluri vocale de prestigiu, atât în ţară cât şi în străinătate, Voicu Enăchescu rămâne un artist unic, atașat permanent de arta corală, cea care i-a împlinit cu adevărat vocația. Ani mulţi, sănătoşi şi fericiţi!

Eveniment editorial: Noi, copiii din Bahnhof Zoo de Christiane F.

Christiane F. este un copil inteligent şi plin de personalitate care creşte într-un cartier nou construit din Berlinul de Vest. Detestă betonul din jur, suferă din cauza atmosferei tensionate din familie. Dar vrea să-şi trăiască viaţa din plin şi, cu timpul, se refugiază tot mai mult în mijlocul găştii.

Cu cei de vârsta ei, Christiane se simte liberă. Se îndrăgosteşte de muzica lui David Bowie, încearcă haşiş şi LSD. La treisprezece ani, ia pentru prima dată heroină. La paisprezece ani, face deja trotuarul ca să aibă bani de droguri. Începe o viaţă nebună, într-o permanentă hăituială. Dar, deşi suferinţa cotropeşte prematur ingenuitatea copilărească, n-o poate risipi cu totul.

Când a ajuns să depună mărturie la tribunal, Christiane F. a fost abordată de jurnalistul Horst Rieck, care s-a arătat interesat să afle mai multe despre ea. Timp de două luni, adolescenta şi-a spus, cu totală sinceritate, vibranta poveste de viaţă.

La transcrierea înregistrărilor, Rieck şi colegul său, Kai Hermann, au înţeles să păstreze nealterată vocea Christianei, întregind perspectiva ei asupra evenimentelor cu relatările mamei şi ale altor persoane care i-au cunoscut pe tinerii „davişti“ din Berlinul anilor ’70. A ieşit o carte îndrăzneaţă, tristă, fascinantă, care respiră vitalitate prin toţi porii.

Expoziția „Ligia Macovei și lirica lui Tudor Arghezi” la Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei”

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția tematică „Ligia Macovei și lirica lui Tudor Arghezi”.

12 lucrări de grafică, printre care ilustrații realizate în tuș cu peniță pe hârtie, dar și lucrări monotip cu intervenție de guașă și tuș pe hârtie, vor fi expuse în cadrul Colecției de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” (Strada 11 iunie, nr. 36-38).

Unele lucrări sunt mai complexe ‒ cele în care se întrevede forța cromatică prin aplicarea guașei conturată cu tuș, iar altele sunt compuse din jocuri simple de linie. Indiferent de tehnica abordată și de complexitatea lucrării, artista reușește să transmită cele mai importante trăiri poetice. Puterea de expresie este un martor al talentului indubitabil și al tehnicii desăvârșite cu care Ligia Macovei reușește de fiecare dată să impresioneze privitorul.

Ligia Macovei a fost o prezenţă importantă în evoluţia artei româneşti. S-a născut în anul 1916 la Bucureşti şi a studiat la Şcoala de Arte Frumoase la secţia de artă decorativă în perioada 1934-1939. Printre mai mulţi îndrumători pe care i-a avut (Jean Al. Steriadi, Cornel Medrea, Horia Teodoru), aceasta a ajuns în final în clasa Ceciliei Cuţescu Storck.

Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” conține numeroase lucrări semnate de artistă, realizate în diverse tehnici (ulei, tehnică mixtă, acuarelă și guașe). Renumită pentru desenele realizate pentru lirica eminesciană, trebuie menționat și aportul la ilustrarea versurilor lui Tudor Arghezi din volumul „Poezii”, apărut la Editura Minerva în anul 1970. Expoziția „Ligia Macovei și lirica lui Tudor Arghezi” propune o călătorie printre cele mai reprezentative lucrări din cadrul seriei de ilustrații dedicate maestrului.

Printre variaţiile lirice pe care le abordează, Tudor Arghezi conturează un univers în care tratează teme diverse, dând naştere unor lumi miniaturale, dimensiuni paralele în care oglindeşte principii, concepte şi idei pe care le transpune în trăiri, experienţe şi impresii. Ligia Macovei reuşeşte, prin simţul său artistic şi tehnica perfecţionată, să transpună și ea însăși acest univers prin evidenţierea fiecărui element marcant al poeziei şi preluarea principiilor definitorii stilului arghezian.

Lirica argheziană este marcantă de setea de cunoaştere a lumii, prin care poetul încearcă să înțeleagă sensul vieții. Ligia Macovei preia aceste sentimente și le transpune prin filtrul său artistic, conturând o lume a simbolurilor, determinantă pentru perceperea dimensiunii universului arghezian și a dramatismului acestuia. Arghezi abordează teme diverse: poezia filosofică, poezia socială, poezia de dragoste, dar și universul miniatural. Artista reușește să le interpreteze cu o sinceritate plastică, fără a se ascunde de privitor. Expune sentimentele tragice, frica, deznădejdea, melancolia printr-o linie expresionistă. Se pliază astfel foarte bine pe stilul arghezian, ambii refuzând să promoveze frumusețea și tradiționalismul convențional. Uneori se manifestă prin simboluri, alteori printr-o spontaneitate debordantă și sinceră.

Arghezi este interesat şi de universul înconjurător, lumea florilor sau a animalelor domestice. Franchețea cu care Ligia Macovei alege să creioneze elementele și personajele uneori metaforic analizate de Arghezi oferă substanță și confirmă dimensiunea universului poetic, devenit tangibil, susținându-l, trăirile fiind astfel mai aproape de percepția cititorilor. Ilustrația reușește să dea glas cuvintelor nerostite ale maestrului, surprinzând muzicalitatea prin accentele puternice și armonia cromatică.

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 18 iulie 2021.

„Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după pandemie” Sezonul II

Din 11 mai, ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) reiau seria online intitulată “LIFE ANEW. Writers Imagine the World after the Pandemic” / „Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după pandemie”, inițiată în luna iunie a anului trecut și care a înregistrat un important succes de public.

Seria de recitaluri literare bilingve se va desfășura în perioada 11 mai – 2 noiembrie 2021, și îi are ca invitați pe scriitorii Diana Bădica, Florina Ilis, Cosmin Perța, Merlich Saia, Bogdan-Alexandru Stănescu, Mihok Tamas, Chris Tănăsescu, Lucian-Dan Teodorovici, Tatiana Țîbuleac și Răzvan Țupa. Textele inedite, scrise special pentru acest proiect, vor fi citite de autori atât în română, cât și în engleză, traducerile fiind semnate de Andrew K. Davidson, Carrie Hooper, Diana Manole și Andreea Scridon.

În iunie 2020, se lansa primul sezon al acestul program literar online, cu participarea unora dintre cei mai importanți autori români contemporani, care își imaginau, în scrieri de proză, eseu sau poezie, cum se va vindeca această lume și cum viața o va lua de la capăt. De-abia acum sfârșitul pandemiei începe să devină palpabil, însă existența noastră viitoare, marcată de o experiență tragică, este, încă, de domeniul imaginației. De aceea, un nou contingent de scriitori au fost provocaţi să se gândească cum va arăta viața noastră, a tuturor, după ce acest virus va fi, în sfârșit, anihilat. Ce traume, aspirații, temeri, așteptări și încercări ne vor aștepta de partea cealaltă.

Recitalurile  vor fi difuzate pe paginile de Facebook, YouTube și Instagram ale celor doi parteneri, precum și pe website-ul ICR New York, în fiecare zi de marți, începând cu ora 21.00, ora României, ora 14.00, ora New York-ului.

Programul literar digital vine în completarea celorlaltor serii de conținuturi online originale și exclusive oferite de echipa ICR New York împreună cu diferiți parteneri, care pun în evidență, într-un mod susținut și atractiv, diversitatea expresiilor creativității și istoriei românești, precum și unele dintre cele mai semnificative contribuții intelectual-academice la înțelegerea și dezvoltarea relațiilor româno-americane.