Tata mută munții – în premieră mondială la Shanghai, cel mai important festival de film din Asia

Tata mută munții, cel de-al doilea film de lung metraj regizat de Daniel Sandu, a fost selecționat și va participa în competiția celei de-a 24 ediție a Festivalului de Film de la Shanghai, desfășurată între 11 și 20 iunie.

Filmul este inspirat de o întâmplare adevarată și spune o poveste despre vinovăție și dragoste, despre echitate și compromisuri, despre lupta unui tată în încercarea de a-și salva fiul.

Adrian Titieni interpretează rolul principal. Scenariul și regia sunt semnate de Daniel Sandu, imaginea de Tudor Vladimir Panduru, scenografia de Simona Pădurețu, montajul aparține lui Mircea Olteanu iar producător executiv este Tudor Reu. Muzica este semnată de un compozitor de origine română, rezident în Los Angeles, Petre Ioan Bog. Celelalte roluri principale au fost interpretate de Valeriu Andriuță (După Dealuri), Judith State (Sieranevada), Tudor Smoleanu (Bacalaureat), Elena Purea și Radu Botar (Cardinalul).

Tata mută munții este produs de către Mobra Films cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, în coproducție cu Film i Väst, Filmgate Films, Studioul Cinematografic al Ministerului Culturii, Mindset Productions și Televiziunea Română.

Daniel Sandu a declarat: “Eu cred într-un cinematograf, să-i zicem ‘maximalist’, pentru public – și încerc cu fiecare film să spun o poveste care să țină spectatorii cu sufletul la gură, să construiesc personaje puternice și atașante. Mă bucură că filmul va avea premiera în țara care a devenit cea mai importantă piață de film din lume și sper ca și spectatorii din România să primească filmul cât mai bine, așa cum au făcut-o, de altfel, și cu primul meu lung metraj Un pas în urma serafimilor – filmul pentru care am primit 8 premii Gopo, inclusiv cel pentru cel mai bun film și regizor”.

În urmă cu doi ani, piața de film din China a depășit-o pe cea americană, valoarea totală a încasărilor ajungând la impresionanta sumă de  64 milioane de yuani, circa 9 miliarde de dolari. Numărul de cinematografe din China a crescut de 20 de ori în ultimii 15 ani, depășind astăzi 75 000 de ecrane și transformând China în cea mai mare piață de film din lume. Totodată, notorietatea festivalurilor de film din China a explodat iar festivalul din Shanghai a fost promovat de către federația internațională FIAPF în categoria A, primind vizita unor mari vedete internaționale, precum regizorii Emir Kusturica și Nuri Bilge Ceylan, delegatul general al festivalului de la Cannes, Thierry Frémaux sau actrița franceză lsabelle Huppert, găzduind totodată, în premieră, și The Chinese Widow, primul film chinez realizat de către un câștigător de Palme d’Or, Bille August. Festivalul derulează în paralel o piață de film, este competitiv și acordă premiile pentru cel mai bun film (Golden Goblet – Pocalul de aur), pentru cel mai bun regizor, scenariu, imagine precum și premii de interpretare. La ediția de anul trecut s-au înscris în preselecție peste 3500 de filme din peste 100 de țări.

Un pas în urma serafimilor, primul film de lung metraj regizat de Daniel Sandu, a fost vizionat de peste patruzeci de mii de spectatori în cinematografele din România, fiind apoi în topul vizionărilor și pe platforma de streaming video HBO GO, în vreme ce scurt metrajele sale, Cai Putere și Numărătoare manuală au fost selecționate în numeroase festivaluri internaționale.

După debutul în lung metraj de ficțiune, Daniel Sandu a realizat pentru HBO miniseria Bani negri (pentru zile albe).

Producția filmului Tata Mută Munții a durat trei ani, fiind necesare condiții prielnice de filmare cu zapadă, ninsoare, viscol și presupunând filmări montane dificile la mari altitudini, realizate din dronă sau elicopter. Filmările s-au derulat în principal la Bușteni și în Munții Bucegi la începutul anului 2020 și au fost oprite de starea de urgență generată de pandemia de coronavirus.

În România, filmul va fi distribuit în cursul acestei veri de către Voodoo Films. Mai multe informații despre programarea filmului în sălile din România vor fi făcute publice în curând.

Ateliere gratuite în cadrul Mogoșoaia ClasicFest

Sâmbătă 12 și duminică 13 iunie Mogoșoaia ClasicFest, tradiționala întâlnire a artelor găzduită de spațiul de poveste a Palatului Mogoșoaia, propune în acest an și atracții pentru copii și adolescenți.

Ovalsart, cu sprijinul Arbo Residence Mogoșoia, organizează trei ateliere, adevărate oaze de distracție, recreere, dar și de terapie prin artă, trei ateliere în care se vor îmbina creativitatea, relaxarea și buna dispoziție și care vor contribui la îmbunătățirea  dexterității și sociabilității tinerilor participanți.

Pe 12 și 13 iunie, de la ora 12, Olesea Savvateeva, artist handmade cu mare experiență, le propune celor mici să pătrundă în universal libertății absolute reprezentată de imaginație. Atelierul de sâmbătă va fi dedicat realizării de bijuteri handmade, iar cel de duminică se va desfășura sub genericul “Pictăm pe lemn”.

Sâmbătă 12 iunie, dar de la ora 15, sub coordonarea Danielei Ioniță, absolventă de Facultății de Arhitectură, va avea loc un atelier intitulat “Arhitectura urbană”, în cadrul căruia, într-un efort de echipă, se va realiza o machetă, iar participanții își vor dezvolta simțul artistic, atenția față de detalii și imaginația.

Locurile la cele trei ateliere pentru copii și adolescenți sunt limitate. Din cauza condițiilor pandemice și pentru siguranța participanților, la fiecare dintre acestea vor fi acceptați maxim 10 participanți. Doritorii trebuie să-și exprime dorința scriind pe adresa asociatiaprovalores@gmail.com.

Amănunte despre întreaga desfșurare a festivalului: https://www.asociatiaprovalores.ro/mogosoaia-clasic-fest-2021/

Mogoșoaia ClasicFest, evenimentul care va oferi în acest an 15 atracții, este organizat de: Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Asociaţia Culturală “Pro Valores” și Ovalsart.

Pe 12 iunie, Noaptea Muzeelor înconjoară România

Cea de a 17-a ediție a Nopții Muzeelor va avea loc sâmbătă, 12 iunie, la nivel național, și propune publicului expoziții, intervenții și experimente artistice, proiecții, spectacole, ateliere, concerte sau tururi interactive, dar și unele activări în mediul online.

Activitățile din Noaptea Muzeelor sunt oferite anul acesta iubitorilor de cultură de către muzee și case memoriale, galerii de artă, institute culturale, saloane și studiouri creative, castele, palate, cetăți, mori, teatre, universități, cinematografe, biblioteci, memoriale ale terorii comuniste, atenee, opere, filarmonici, lăcașe de cult sau case ale experimentelor.

Noaptea Muzeelor este una dintre cele mai apreciate mărci culturale și este organizată anual de Rețeaua Națională de Muzeelor din România (RNMR), fiind așteptat de public cu mare interes, în fiecare an.

Impresionant pentru această ediție este gradul de mobilizare, precum și diversitatea entitităților și a proiectelor culturale înscrise pentru 12 iunie, cu organizații ce provin din toată țara, atât din București sau marile centre culturale, cât și din orașe mai mici, comune sau chiar sate. Astfel, Noaptea Muzeelor 2021 este prezentă în 185 de spații culturale din 72 de localități, provenind din 37 de județe ale țării. Dintre acestea, 43 de puncte culturale de interes sunt răspândite numai în București, adevărate „camere urbane” în care publicul se poate bucura de o serie de intervenții artistice și culturale inedite și interactive. Muzeul Național de Geologie din București, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și marea majoritate a muzeelor Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor fi prezente cu evenimente online.

În premieră, expoziția „Identități Fragile”, a viitorului Muzeu al Pandemiei, poate fi vizitată la Galeria Rezidența BRD Scena 9 din București, la fel ca și expozițiile inedite din Castelul Artelor din Drobeta-Turnu Severin, un muzeu-hub cu instalații interactive, animații și reconstituiri istorice legate de elementul apei. Tot pentru prima oară la Noaptea Muzeelor este prezent și Muzeul Colectivizării din România, deschis în comuna Tămășeni, jud. Neamț.

Detalii complete și actualizate despre organizarea generală și programul evenimentelor sunt disponibile pe canalul Noaptea Muzeelor – https://noapteamuzeelor.org/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.

„De la Comana la Iași, de la București la Aiud și de la Craiova la Dorohoi sau Cluj-Napoca, ediția Noaptea Muzeelor de anul acesta trece prin toate colțurile țării și este foarte efervescentă, creativă și incluzivă. Avem peste 180 de activări artistice în toată țara și ne bucurăm foarte mult că, după un an extrem de complicat, în care am stat foarte mult în mediul online, putem invita publicul și comunitățile la zeci de evenimente culturale primitoare, ca în vremurile bune”, a declarat Dragoș Neamu, manager Noaptea Muzeelor.

Toate evenimentele propuse în Noaptea Muzeelor se vor desfășura cu respectarea legislației în vigoare privind prevenirea COVID-19.

Inițiat în urmă cu 17 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR).

În anul 2020, în contextul pandemiei COVID-19, într-o perioadă extrem de dificilă la nivel mondial pentru sectorul cultural, peste 60 de muzee și operatori culturali din toată țara au sărbătorit Noaptea Muzeelor pe 14 noiembrie, prin evenimente culturale desfășurate în marea lor majoritate în mediul online.

Nominalizare la Premiile UNITER pentru spectacolul TNB regizat de Carmen Lidia Vidu, „Jurnal de România. 1989”

Spectacolul trăirilor nedisimulate şi al amintirilor neperisabile, „Jurnal de România. 1989”, realizat de Carmen Lidia Vidu la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București a fost nominalizat la Premiile UNITER din acest an la categoria: „Cel mai bun regizor”.

Premiera spectacolului a avut loc vara trecută, în Amfiteatru TNB, în acea perioadă extrem de dificilă în care lumea artistică de la noi şi din lume se pomenise, dintr-o dată, împinsă. Beneficiind de Amfiteatru TNB, acest spaţiu de joc în aer liber, TNB şi-a putut permite o premieră în plină pandemie.

Iniţial, publicul a putut asculta mărturiilor participanţilor la evenimentele din decembrie 1989 la o distanţă nu foarte mare de îndrăgiţii actori ce alcătuiesc distribuţia spectacolului: Oana Pellea, Ion Caramitru, Florentina Țilea și Daniel Badale.

Alături de cei patru actori, în spectacol mai sunt prezentate mărturii și amintiri ale unor istorici și cercetători care au dedicat timp consistent studierii evenimentelor de acum 31 de ani: Germina Nagâț, Dennis Deletant, procurorul Dan Voinea.

După o primă relaxare a măsurilor în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, spectacolul a trecut pe Sălii Mari, unde se joacă şi în prezent.

În „Jurnal de România. 1989” istoria e văzută prin prisma biografiilor personale. Cercetarea, imaginea și sunetele alcătuiesc universul multimedia care completează poveștile actorilor, iar acest spectacol multimedia ne oferă ocazia de a pune laolaltă un puzzle puternic și foarte uman.

Imediat ce a primit vestea dublei nominalizări la Gala Premiilor UNITER, regizoarea Carmen Lidia Vidu a exclamat: „E un moment fantastic și mă bucur că-l trăiesc!”

„M-am temut că Revoluția nu e un subiect pentru o femeie regizor, nu am crezut că documentarul își va găsi locul într-un teatru atât de mainstream ca TNB-ul, dar așteptam să vină momentul în care la UNITER să văd nominalizate femei pentru cea mai bună regie și cel mai bun spectacol. E un moment fantastic și mă bucur că-l trăiesc. Aplaud întreaga echipă a spectacolului „Jurnal de România. 1989”, a mai declarat regizoarea.

După premiera din iunie 2020, pe 13 septembrie 2020, „Jurnal de România.1989” a deschis Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festivalul Dramaturgiei Românești.

Expoziție-eveniment la Centrul de Interes: artă contemporană din Berlin expusă la Cluj, în cadrul unui program internațional de schimb cultural

Centrul de Interes demarează în 2021 un nou program internațional de schimb cultural, la celălalt capăt al acestei ambițioase inițiative fiind Colonia Wedding din Berlin. Începând cu data de 29 mai, scena de artă din Berlin se mută la Cluj, la Centrul de Interes, în spațiul generos de la etajul 4 al clădirii de pe strada Fabricii de Chibrituri 9A. Expoziția ”Colonia Wedding – Artă contemporană din Berlin în România” prezintă lucrările a 21 de artiști care sunt membri ori colaboratori ai comunității artistice Colonia Wedding. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 29 mai – 10 iulie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 16:00 – 19:00. Intrarea e liberă.

Expoziția-eveniment cuprinde lucrări în medii diferite, precum pictură, artă conceptuală, desen, instalație, sculptură sau video, care poartă semnătura artiștilor: Inna Artemova, Jovan Balov, Jan Bejsovec, Tiny Domingos, Archi Galentz, Pablo Hermann, Patrick Huber, Margarete Huber, Elena Ilina, Henrik Jacob, Karen Koltermann, Anton Laiko, Ute Lindner, Maria Marshall, Matthias Mayer, Olga Mos, Karen Stucke, Kata Unger, Andreas Wolf, Igor Zaidel, Vassily Melnichenko.

Berlinul figurează ca una dintre capitalele mondiale ale artei contemporane. Pe lângă muzee și galerii de artă, scena de artă din Berlin se remarcă și prin cele câteva sute de spații independente. Datorită caracterului nebirocratic și necomercial al acestor spații de artă, proiectele artistice propuse nu trebuie să fie acceptate de un public larg, astfel încât se poate experimenta spontan sub toate formele: de la proiecte de nișă până la evenimente care transgresează normele cunoscute.

În districtul Wedding din Berlin s-au reunit în 2001 mai multe spații dedicate proiectelor artistice sub umbrela unei singure asociații non-profit: Colonia Wedding. După 20 de ani de la înființare, Colonia e formată din 23 de spații. În mod regulat au loc vernisaje simultane în ultima vineri a fiecărei luni în mai multe dintre aceste spații, iar artiștii organizează tururi ghidate în persoană. Spațiile din Colonie pot fi vizitate într-un singur tur datorită proximității lor. Această coordonare a vernisajelor e doar unul dintre elementele inedite ale Coloniei. Un altul e faptul că în aceste spații pot fi descoperiți artiști din toată lumea. În plus, între artiști și vizitatori există un dialog viu. Această cultură a dialogului liber e foarte importantă pentru scena de artă din Berlin.

Încă de la început, Colonia Wedding a fost orientată către cooptarea de membri din toate colțurile lumii și organizarea de programe internaționale de schimb cultural. Un aspect definitoriu al Coloniei e că asociația nu influențează opera artistică și curatorială. ”Printr-un concept extins, putem vedea Colonia Wedding precum o lucrare de artă complexă ce depășește granițele țării și lasă frâu liber pentru idei noi” – Dr. Anna E. Wilkens, autoare a unor texte de specialitate care documentează Colonia Wedding.

Expoziția ”Colonia Wedding – Artă contemporană din Berlin în România” de la Centrul de Interes e primul capitol al programului internațional de schimb cultural desfășurat de Centrul de Interes și Colonia Wedding. Al doilea capitol va avea loc în luna octombrie, când artiști membri sau apropiați ai Asociației Artiștilor din Centrul de Interes vor expune la Berlin, în mai multe spații din Colonia Wedding.

În aceeași perioadă, tot la etajul 4 al Centrului de Interes, la artist-run space-ul CAMERA poate fi vizitată expoziția personală a artistului fotograf Gergely Szatmari: ”Meadowlands”. Meadowlands – New York este o zonă urbano-industrială care cuprinde două aeroporturi, cel mai mare port al țării, cea mai densă rețea de căi ferate și autostrăzi din țară și cel mai mare producător american de produse chimice, medicale și tehnologice, precum și deșeurile asociate acestor industrii. ”Când vizitez Meadowlands, sunt nemulțumit de ceea ce văd pentru că realizez că tânjesc după o America care nu a existat niciodată. Cu toate acestea, fotografiile lui Gergely Szatmari mă încântă ca pe o călătorie metaforică”, punctează Charles Traub, fotograf american și director al departamentului de Fotografie și Media din cadrul Școlii de Arte Vizuale din New York.

Construim speranța împreună în 2021 la Sibiu

Orice an dificil aduce cu sine piedici, dar și soluții și abilități necesare. După ce anul 2020 a fost marcat în domeniul artelor spectacolului de prima ediție online a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – printre puținele festivaluri de prestigiu de acest gen din lume care nu și-a întrerupt misiunea în timpul pandemiei – anul 2021 va sta sub semnul speranței. Astfel, în 2021 „Construim speranța împreună” – aceasta este tema ediției FITS din acest an, un an cu la fel de multe provocări, dar, credem cu convingere, cu la fel de multe motive de bucurie.

Următoarea ediție a festivalului sibian se va desfășura în perioada 20-29 august 2021 și va comporta o dublă dimensiune: online și fizic.

Ca urmare a receptării incredibile a publicului internațional pe durata FITS online 2020, organizatorii îşi propun să continue această identitate digitală a festivalului, oferind și în acest an iubitorilor de teatru din întreaga lume care nu au posibilitatea să le fie alături în Sibiu, şansa de a viziona spectacole marcante ale scenei internaționale contemporane.

Haideți să construim această speranță împreună!

Locuri ale artei și istoriei noastre: Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor. Program special de vizitare la Muzeul Naţional de Artă al României.

Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor au fost redeschise și vor putea fi vizitate în programul obișnuit al MNAR, respectiv miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00.

Acest program special este ocazionat de readucerea în Sala Tronului, după mai bine de 70 de ani, a tronului folosit de toți regii României. Acesta a fost împrumutat de la Muzeul din Golești în colecția căruia figurează. Confecționat din lemn aurit și ornat cu pietre semiprețioase tronul are pe spătar cifrul regelui Carol I, realizat în bronz poleit și aplicat pe o placă de onix algerian.

Accesul spre sala Tronului se face prin parcurgerea monumentalei Scări a Voievozilor, construită din marmură de Carrara. În capătul treptelor, regăsim Apoteoza lui Arthur Verona (1867 – 1946), fresca de pe plafon ce reprezintă alegoric Marea Unire şi friza de portrete realizate de sculptorul Cornel Medrea (1888 – 1946), înfăţişând în medalioane voievozi şi regi ai României.

Sala Tronului, este dominată de stema regală monumentală situată în partea opusă absidei tronului, fiind flancată de cele două portrete lui Carol și Ferdinand, realizate, în 1934, de pictorul Aurel Bordenache (1902 – 1987). Plafonul este decorat cu fresca Ceciliei Cuţescu-Storck – realizată la dorința a regelui Carol al II-lea  – și înfăţişează artele (pictura, sculptura, muzica, tragedia, comedia, poezia), “reprezentate în mod simbolic într’o zi de sărbătoare sub cerul românesc, unde veneau din slavă geniile izbânzii şi ale gloriei să încununeze strădania artelor româneşti” așa cum consemnează artista în cartea Fresca unei vieţi.

Aflată la parterul Palatului, Sufrageria Regală se distinge prin decoraţia cu casete cupolate de inspiraţie englezească (stil Robert Adam 1760-1800) a plafonului, prin pavimentul caroiat din marmură franceză şi belgiană şi prin şemineurile din marmură de Ruşchiţa.

Toate aceste elemente reflectă preferinţele stilistice ale reginei Maria şi ale regelui Carol al II-lea. Din decoraţia originară fac parte şi operele unor cunoscuţi pictori interbelici: pânzele de mari dimensuni Petrecere la ţară, Pierrot şi Colombina de Iosif Iser (1881 – 1958), Roadele pământului şi Vânatul de Rudolf Schweitzer – Cumpăna (1886 – 1975).

Din momentul inaugurării lor în anul 1935 şi până în zilele noastre, spaţiile istorice din corpul central al Palatului Regal au cunoscut ravagiile războiului, transformarea în sediul Consiliului de Stat în perioada comunistă şi evenimentele din decembrie 1989, când au fost grav afectate.  Acestea au urmat un amplu proces de restaurare, fiind redeschise publicului din 2013.

Spațiile vor fi deschise în programul anunțat în perioada 29 mai – 1 august 2021.

Premiera spectacolului „Figaro Style”, în iunie, la Teatrul Muzical Ambasadorii

Teatrul Muzical Ambasadorii își îmbogățește repertoriul cu un nou spectacol extraordinar. Este vorba despre Figaro Style, adaptare pentru copii după opera Bărbierul din Sevilla, de Gioachino Rossini. Regia îi aparține lui Dan Tudor, iar scenografia este creația Vioricăi Petrovici. Adaptarea muzicală este semnată de Ciprian Teodorașcu. La pian: Andrei Ștefan Racu.

Dan Tudor, regizor de succes al genului comic, îmbină o capodoperă muzicală cu una teatrală într-o viziune modernă, ștergând limitele dintre cele două genuri printr-o neașteptată reinterpretare. Abordarea sa ingenioasă, plină de rezolvări surprinzătoare, dă poveștii clasice o viață nouă, rezultatul fiind o creație de o fantezie debordantă.

Personajele arhicunoscute ale operei sunt prezentate într-o viziune originală, cu un umor molipsitor. Starea de somnambulism a îndrăgostiților Rosina și Almaviva și permanenta schimbare de situații, care mai de care mai amuzante, controlată de Figaro, contribuie din plin la crearea unei atmosfere de feerie comică.

Artiștii TMA împlinesc prin interpretările lor originale demersul regizoral, aducând în fața publicului de toate vârstele un spectacol minunat.

Din distribuție fac parte: Silviu Alexandru Mihăilă (Figaro, bărbier în Sevilla), Andreea Bucur Blidaru (Rosina), Ciprian Mardare (Contele Almaviva), Iustinian Zetea (Don Bartolo), Sergiu Neamțu (Don Basilio), Camelia Cuzub (Berta, camerista), Bogdan Șerban (Fiorello, servitorul lui Almaviva), Doru Farmazon, Daniel Goliță, Octavian Iuga, Alexandru Mălăeru (soldați, servitori).

Primele reprezentații ale noii producții sunt programate miercuri, 9 iunie și joi, 10 iunie, ambele de la ora 18:00, la Sala Mică a Palatului Național al Copiilor. La finalul lunii vor avea loc încă două reprezentații, în zilele de 26 iunie de la ora 18:00 și 27 iunie, de la ora 11:00.

Decenii de memorie vizuală. Fotografii de Ana și Gheorghe Tripon

Muzeul Textilelor, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă la Sala Irina Nicolau, să vizitaţi expoziţia Decenii de Memorie Vizuală – Fotografii de Ana și Gheorghe Tripon.

Expoziția dedicată fotografilor Ana și Gheorghe Tripon expune fotografii realizate de aceștia între anii 1958-1992, dar și fotografii create de fotografi necunoscuți din prima jumătate a secolului al XX-lea. Locuind în Băița, județul Hunedoara, cei doi fotografi au captat memoria locurilor, a oamenilor și a momentelor importante din viața lor, a evenimentelor sociale și a costumelor și textilelor tipice zonei. Fotografiile lor sunt în mare parte monocrome (alb-negru), dar au realizat și fotografii colorate și în culori.

Fotografiile Anei și ale lui Gheorghe Tripon au împlinit dorința membrilor comunității comunei Băița de a imortaliza imaginea celor dragi și momentele principale din viața lor. Pe lângă această misiune, fotografiile lor documentează stilul de viață și bunurile fizice tradiționale ale acestei regiuni printre care arhitectura, costumul și inventarul textil produs în gospodăria tradițională. Prin fotografiile acestora se pot vedea schimbările rapide care s-au produs pe durata secolului al XX-lea și se pot stabilii conexiuni între diferitele perioade de timp.

În contextul în care astăzi evoluția fotografiei dă oricui posibilitatea creării instantanee a unei imagini, fotografiile Anei și ale lui Gheorghe Tripon, care de la captarea imaginii pe film la procesarea acestuia erau produsul unei intense munci artistice, dar și de acuratețe tehnică, rămân unice.

Fotografiile din expoziție aparțin colecțiilor Muzeul Textilelor, Ana Tripon, Familia Nicșa, Elena Țucă și Victoria Tripon.

Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Național al Țăranului Român, Sala Irina Nicolau, până la 27 iunie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea este închis.

„Călătorie în lumea poveștilor Disney”, pe scena Operei Naționale București

Opera Națională București în parteneriat cu Clubul Micul Prinț prezintă marți, 15 iunie 2021, începând cu ora 18:30, spectacolul pentru copii „Călătorie în lumea poveștilor Disney”.

Invitați speciali ai spectacolului vor fi sopranele Monica Pislariu Ranghlilof și Eliana Pislariu Ranghilof și bas-baritonul Orest Pislariu Ranghilof, prim-solist al Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București.

Spectacolul are ca scop sprijinirea educației și promovarea copiilor în domeniul muzicii vocale și al dansului, promovarea actului artistic de calitate și stimularea comunicării între participanți.

Clubul Micul Prinț vă invită într-o incursiune de basm în lumea minunată a poveștilor Disney, unde armonia copilăriei și magia muzicii se vor îmbina într-un spectacol de neuitat.

Vor pătrunde pe rând pe scenă micii artiști dansatori coordonați de coregraful Andrei Dogaru, solist balet la Teatrul „Constantin Tănase” și la Opera Comică pentru Copii. Spectacolul este coordonat de Mihaela Neagu, Specialist în Psihologia Educației, Mihaela Neagu.

Biletele se pot achiziționa de pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București.

Filme europene realizate de femei, la București

Opt filme europene realizate de femei vor putea fi văzute la București, în perioada 8-18 iunie, în cadrul festivalului Cinefemina.

Festivalul de film Cinefemina este un omagiu adus femeilor din industria cinematografică (regizoare, scenariste, producătoare) care au contribuit prin munca lor la transformarea industriei cinematografice într-un loc mai egal din punct de vedere al genului.

Femeile s-au implicat în film încă din perioada filmului mut, deși multe dintre ele sunt acum uitate, în ciuda contribuției importante din acel timp. Industria cinematografică globală rămâne dominată de bărbați. Când vine vorba de egalitatea de gen în film, există încă mult spațiu de îmbunătățit.

De aceea, Cinefemina își propune să contribuie la răspândirea conștientizării cu privire la egalitatea de gen și la evidențierea modelelor feminine atunci când vine vorba de industriile dominate de bărbați.

Organizat de clusterul EUNIC București, rețeaua centrelor și institutelor culturale europene, festivalul va avea loc în perioada 8-18 iunie, la Grădina cu filme din București (Creart – Centrul de Artă, Creație şi Tradiție, Piața Lahovari nr. 7) și aduce 8 filme în prim plan, din Suedia, Polonia, Spania, Austria, Germania, Grecia, România și Belgia. În timpul festivalului, în spațiul dedicat expozițiilor din Creart, va putea fi văzută şi o expoziție cu afişe dedicate celor opt regizoare ale căror filme vor fi prezentate în Grădină.

Polonia va fi reprezentată de pelicula regizoarei Kinga Dębska, cu titlul „Vaci mai sunt fetele mele”, povestea tragi-comică a două surori, Marta și Kasia, care, în contextul unor grele încercări pentru familie, își schimbă total atitudinea față de ele însele. Deși filmul vorbește despre momente tragice pentru orice familie, regizoarea a evitat banalitatea unui serial TV, reușind să facă spectatorii să râdă foarte des în timp ce urmăresc filmul și să iasă din cinematograf într-o stare de bună dispoziție, gândindu-se însă la ceea ce este cu adevărat important în viață. Distribuția actoricească de prim rang face ca povestea să fie vizionată cu mare plăcere. Filmul a primit premiul publicului la numeroase festivaluri, printre altele la Festivalul „Ceau, Cinema!” din Timișoara.

Proiecția va avea loc miercuri, 9 iunie, la ora 21.30.

În curând în librării: Apropo de nimic de Woody Allen

În această autobiografie sinceră și amuzantă, celebrul regizor, comediant, scriitor și actor vă oferă o perspectivă completă și personală asupra vieții sale tumultuoase. Începându-şi relatarea cu copilăria sa în Brooklyn și cu perioada în care a scris pentru Sid Caesar Show la debutul în televiziune, când a lucrat cu nume importante din domeniul comediei, Allen vorbește despre zilele dificile în care a făcut stand-up comedy, înainte să cunoască faima și succesul.

Cu stilul său unic de povestitor, își amintește cum a pornit în industria cinematografică, făcând comedii cu umor ieftin precum Ia banii și fugi, și ne poartă de-a lungul carierei sale foarte productive de 60 de ani ca scenarist și regizor, de la filme clasice precum Annie Hall, Manhattan și Hannah și surorile ei până la filme recente cum ar fi Miezul nopții în Paris. Pe parcursul acestei cărți vorbește despre căsătoriile sale, despre poveștile de iubire și relațiile de prietenie, despre experiențele lui ca interpret de muzică jazz și despre cărțile și piesele pe care le-a scris. Vom afla mai multe despre problemele cu care s-a confruntat, despre greșelile și succesele de-a lungul vieții și despre cei pe care i-a iubit, cu care a lucrat și de la care a învățat în egală măsură.

Cartea de față este un autoportret interesant, prezentat într-o manieră extrem de sinceră și complexă, al unui artist celebru, considerat unul dintre cei mai mari regizori ai timpului nostru.

Woody Allen este scriitor, actor și unul dintre cei mai cunoscuți și importanți regizori de film și comedianți. Locuiește în Upper East Side, Manhattan, împreună cu soția sa Soon-Yi și cu cele două fiice ale lor, Manzie și Bechet. Este pasionat de jazz și iubitor de sport. După spusele sale, regretă că nu a reușit să facă niciodată un film mare, deși declară că încă mai încearcă.