Oscarul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, Judas and the Black Messiah, în premieră la AIFF.5 ce va avea loc între 23 și 27 iunie în București

American Independent Film Festival, ajuns la cea de-a 5-a ediție,  va avea loc anul acesta între 23 și 27 iunie la București și va prezenta publicului o selecție de filme din cinematografia americană recentă care au fost remarcate de critica internațională dar și de publicul unor festivaluri ca cele de la Sundance, Cannes, Berlin, Veneția sau Toronto.

Astfel spectatorii AIFF.5 vor putea vedea în premieră în România Judas and the Black Messiah ce îl are în distribuție pe actorul de origine britanică Daniel Kaluuya, premiat anul acesta pentru rolul din film cu: Oscar, Golden Globe, Critics’ Choice Movie Award, Actors Guild Award și BAFTA.

Filmul dezbate trădarea lui Fred Hampton (Daniel Kaluuya), președinte al Partidului Panterelor Negre la sfârșitul anilor 1960 în Chicago, de către William O’Neal (Lakeith Stanfield), un informator FBI, și a avut premiera mondială anul acesta la Sundance. A fost lansat ulterior în doar câteva cinematografe din Statele Unite din cauza regulilor sanitare în vigoare peste ocean. Spectatorii din România vor fi așadar printre puținii ce vor avea ocazia să vadă acest film pe un ecran de cinema deocamdată.

Vizualul de anul acesta al festivalului omagiază filmul cult căruia îi este dedicat având în prim plan celebrul cuplu de gangsteri americani într-o reinterpretare semnată de graficiana Carmen Gociu. Regizat în 1967 de Arthur Penn, Bonnie și Clyde îi are în rolurile principale pe Faye Dunaway și Warren Beaty. Filmul a fost premiat la acea vreme cu două Oscaruri pentru cea mai bună imagine și cea mai bună actriță într-un rol secundar și distins cu alte opt nominalizări la Premiile Academiei Americane de Film, devenind peste timp un reper pentru cinematografia de peste ocean, cu o influență simțită generații mai târziu, unul dintre exemple fiind celebrul schimb de replici din Pulp Fiction regizat de Quentin Tarantino, folosit în începutul comunicatului.

Spectatorii AIFF vor avea ocazia să vadă sau să revadă Bonnie și Clyde pe marele ecran în cadrul ediției de anul acesta.

Programul complet al proiecțiilor din cadrul celei de-a 5-a ediții AIFF și noutățile despre filmele și evenimentele din festival vor fi anunțate în zilele ce urmează și vor putea fi regăsite pe filmedefestival.ro și pe paginile de Facebook și Instagram ale festivalului.

American Independent Film Festival este organizat de Asociația Cinemascop și aduce în fiecare an cele mai noi, creative și originale filme americane de cinema publicului din România, organizează workshopuri, dezbateri, master-classuri cu cineaști și actori reputați, printre oaspeții edițiilor anterioare numărându-se: Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, John C. Reilly, Kent Jones, Roberto Minervini, Benh Zeitlin, Jacques Audiard, Kirill Mikhanovski, Merawi Gerima, Maya Hawke ori Sebastian Stan.

Sárosi Péter & Azara, la Green Hours

Duminică 13 iunie, de la orele Institutul Cultural Maghiar şi Green Hours vă invită la un recital susţinut de Sárosi Péter & Azara.

Concertul face parte din programul inițial al celei de-a doua ediții a Zilelor Jazzului Maghiar, susținut de Sárosi Péter & Azara. Sárosi Péter este un pianist-muzician-compozitor de mare talent, care prin evoluţia sa complexă, prin improvizaţia debordantă susţinută de o tehnică briliantă obligă publicul şi crita de specialitate să-l urmărească cu atenţie şi încântare.

Muzica formației care poartă numele pianistului târgumureşean, reprezintă lumea modernă a jazzului în care se combină elemente de jazz tradițional cu fusion, blues, soul și funk, îmbinând aceste stiluri într-un spectacol complet. Repertoriul lor conține prelucrări de standarduri de jazz și compoziții originale bazate pe improvizație.

Membrii formaţiei sunt: Sárosi Péter, clape, Gábor Szabolcs, saxofon, Gyergyai Szabolcs, bas şi Pál Gábor, tobe.

Din motive de distanțare fizică, sunt puse în vînzare un număr limitat de bilete. (Atenție – la mese vor putea fi poziționați cîte maximum 6 spectatori). Concertul se va desfășura într-un singur set – prelungit – de cca. 80 min. Intrarea este liberă.

Dacii, primii spectatori TIFF, în campania de imagine a celei de-a 20-a ediții

Apariția misterioasă a unui monolit tulbură liniștea unei comunități dacice în campania de imagine a celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021). Spotul semnat de artiștii româno-britanici Anton și Damian Groves, după un concept creat de echipa TIFF, surprinde un fenomen bizar petrecut în urmă cu mai bine de 2000 de ani în locul unde se află astăzi orașul Cluj-Napoca. În versiunea creatorilor, așa a arătat prima întâlnire cu lumea fascinantă a cinematografiei. Campania de imagine este lansată în preajma unei zile speciale în istoria TIFF: pe 3 iunie 2002 a avut loc deschiderea oficială a primei ediții.

,,Pentru campania video a celei de-a 20-a ediții, ne-am gândit să revizităm începuturile TIFF-ului și să ne întoarcem în timp la primul an de festival, doar că dintr-o eroare în sistem nu am ajuns în 2002 la Cluj-Napoca, ci cu 2002 ani în urmă, în Napoca”, explică Mihai Chirilov, directorul artistic TIFF:

,,Într-o perioadă în care se practică rescrierea istoriei (nu că filmele istorice n-ar fi făcut asta dintotdeauna) și pentru că orice călătorie în timp predispune la anacronisme, ne-am jucat și noi în spot, imaginând – cu umor și cinefilie – un alt început de festival. Unul din vremuri străvechi, cu daci care mănâncă floricele din kürtőskalács și – ta-dam! – se uită la Dacii lui Sergiu Nicolaescu, proiectat pe misteriosul monolit extraterestru împrumutat din Odiseea spațială a lui Kubrick. E un fel de-a spune că, la urma urmei, și TIFF-ul a apărut ca un alien în Clujul lui 2002”, adaugă Mihai Chirilov.

O coproducție Libra Film și Studio Set, spotul oficial TIFF 2021 este scris și regizat de frații Anton și Damian Groves, implicați pentru a opta oară în campania de imagine a festivalului. Filmările au avut loc la situl arheologic Cuptoarele Dacice din Medieșu Aurit, cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, și în Pădurea Hoia din Cluj. Imaginea spotului editat de Bogdan Orcula poartă semnătura lui Edi Pârvu. Pentru a crea o atmosferă cât mai apropiată de realitatea istorică, producătorul Bogdan Crăciun a colaborat cu Asociațiile Culturale Terra Dacica Aeterna Cluj-Napoca și Omnis Barbaria Baia Mare. Costumele au fost realizate de Anca Miron și Sonia Constantinescu, scenografia îi aparține Ralucăi Ioanovici, iar machiajul a fost realizat de Bianca Boieroiu.

Afișul oficial TIFF 2021 celebrează, la rândul său, această nouă ediție. 20-ul plin de culoare marchează o istorie de momente de neuitat și aduce un strop din energia creativă care, de aproape două decenii încoace, face orașul să vibreze în timpul TIFF-ului.

Criticul de film Magda Mihăilescu și sculptorul machetist Enache Hărăbor omagiați la Gala Premiilor Gopo 2021

Criticul de film Magda Mihăilescu și Enache Hărăbor, maestru machetist de arte vizuale și colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo, vor fi onorați la cea de-a 15-a ediție a Galei Premiilor Gopo cu Premiul Special, pentru carierele lor excepționale și îndelungate în lumea filmului.

Magda Mihăilescu este critic de film și autoare a mai multor cărți despre istoria cinematografului. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Ziaristică a Universității din București și este membră a Uniunii Cineaștilor din România și a Federației Internaționale a Criticilor de Film (FIPRESCI). După terminarea studiilor, în 1964, a debutat ca titulară a cronicii de film din revista Flacăra, apoi făcut parte din redacția publicației Informația Bucureștiului până în 1982, când a fost înlăturată din presă. A colaborat cu principalele reviste culturale și de specialitate din țară, la radio și televiziune, precum și cu publicații străine. După 1990 a revenit în presă, unde de-a lungul anilor a semnat cronici de film în Adevărul, Adevărul Literar și Artistic, Gândul, în revista de cinema italiană Otto e mezzo sau pe AaRC.ro, revista online a Uniunii Cineaștilor. În ultimii 30 de ani a fost invitată la cele mai importante festivaluri de film din Europa și a făcut parte din juriul FIPRESCI al festivalurilor de la Cannes, Veneția, Torino, Valladolid, Cracovia, Salonic, Dubai, Cairo sau Montreal.

A debutat editorial în 1969, cu monografia Sophia Loren (ed. Meridiane), urmată de studii de istoria cinematografului și eseuri în volume colective. Este autoare a volumelor Aceste Gioconde fără surâs – Convorbiri cu Malvina Urșianu (Ed. Curtea Veche, 2006), François Truffaut – Bărbatul care iubea filmele (Ed. Curtea Veche, 2009), Sora mea din Australia  – Trecute întâlniri cu Irina Petrescu (Ed. Uniunii Cineaștilor, 2019) și semnează, alături de alți patru critici europeni, volumul Guardare in faccia il male, Lucian Pintilie fra cinema e teatro (Italia, Pesaro, 2004).

De-a lungul carierei sale, Magda Mihăilescu a realizat interviuri în exclusivitate pentru România cu mari cineaști precum Federico Fellini, Sophia Loren, Ennio Morricone, Andrzej Wajda, Orson Welles, Laurence Harvey, Marco Bellocchio, Claude Lelouch, André Téchiné, Fanny Ardant, Jean-Paul Belmondo, Emir Kusturica ș.a.

Enache Hărăbor și-a început cariera în prima jumătate a anilor ‘50 și a fost singurul sculptor machetist al Studiourilor de la Buftea timp de peste patru decenii, dar și un colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo. A învățat sculptura ca ucenic între anii 1941-1945, la București, în atelierul lui Jean Mihăilescu, iar între 1951-1958 a lucrat în cadrul Studioului de Animație, alături de regizorul Bob Călinescu, realizând mai multe păpuși și machete. În 1959, a fost angajat la Atelierul de sculptură și butaforie din Studioul Cinematografic București ca sculptor machetist. Primul film la care a lucrat a fost „Valurile Dunării” (1959), în regia lui Liviu Ciulei. De-a lungul prolificei sale cariere, Enache Hărăbor a realizat manual nenumărate trucaje pentru producții cinematografice, mii de machete, sculpturi, măști și modelaje. Cel mai important proiect al său rămâne filmul lui Ion Popescu-Gopo „Galax, omul păpușă” pentru care a creat, după un desen realizat de Gopo, o păpușă de 1,80 m din lemn de balsa.

Alături de Ion Popescu-Gopo, Enache Hărăbor a mai lucrat la „S-a furat o bombă”, „Pași spre lună”, „Povestea dragostei”, „Fata bună, fata rea” și „Rămășagul”.

A colaborat cu aproape toți regizorii importanți la filmele istorice și la toate producțiile care necesitau efecte speciale, cele mai importante și dragi lucrări ale sale fiind avioanele din „Aurel Vlaicu” (r. Mircea Drăgan), vapoarele din serialul „Toate pânzele sus!” (r. Mircea Mureșan), machetele din serialul „Lumini și umbre” (r. Andrei Blaier în colaborare cu Mircea Mureșan și Mircea Constantinescu), nava care se rupe din „Un echipaj pentru Singapore” (r. Nicu Stan), clădirea care ia foc din „Dragostea și revoluția” (r. Gheorghe Vitanidis), macheta unui sat care arde din „Ultima frontieră a morții” (r. Virgil Calotescu), macheta Castelului Huniazilor din „Secretul armei… secrete” (r. Andrei Blaier), aceasta din urmă fiind expusă în cadrul Bienalei de scenografie la  București în 1990.

Cea de-a XV-a ediție a Galei Premiilor Gopo va avea loc pe 28 iunie.

Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte.

La mulţi ani, Connect-R!

De la debutul său discografic, cu albumul „Dacă dragostea dispare”, au trecut 14 ani. Şi iată că nu numai că dragostea şi admiraţia publicului pentru Connect-R nu au dispărut, ci au devenit mult mai puternice. Azi la aniversarea zilei de naştere, îi dorim lui Ştefan Mihalache alias Connect-R ani mulţi cu sănătate, inspiraţie şi succes!

Magia muzicii la TNB

Când  aceeaşi scenă devine locul unei ample călătorii muzicale, ce poartă publicul sub vraja nemuritorului vals, a muzicii de cafe concert, a acordurilor simfonice, a tonalităţilor unice ale jazzului şi ale jazzului manouche, dar şi al cadenţei poetice, atunci, cu siguranţă, acest loc nu poate fi decât unul al magiei muzicale!

Iar când călătoria se desfăşoară sub cupola Teatrului Naţional Bucureşti, însoţită la fiecare pas de harul şi măiestria unor artişti precum acordeonistul Emy Drăgoi şi Grand Orchestra, compozitorul Eugen Doga şi actorul Ion Caramitru, atunci emoţia şi bucuria magiei devin cu atât mai mari, până la orizontul miracolului pe care îl poate apropia de toţi aceia care îi simt chemarea şi vibraţia.

O asemenea cortină deschide spectacolul Magia muzicii la TNB în data de 19 iunie 2021, la ora 19.00, către cei aşteptaţi să-şi ocupe locurile în Sala Mare a Teatrului Naţional, şi să-şi deschidă inimile către acorduri muzicale ce vin, din istorie, dinspre Grigoraş Dinicu, Django Reinhardt sau Paganini şi cărora artistul Emy Drăgoi şi orchestra sa au dovedit nu o dată că ştiu să le dea valenţe interpretative fără egal, dar şi dinspre atât de actualul compozitor Eugen Doga, cel recunoscut, printr-o decizie specială a UNESCO,  ca fiind autorul uneia dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului al  XX-lea.

După o lungă perioadă de restricţii şi de distanţări, Magia muzicii la TNB e mai mult decât un spectacol al apropierii de muzică, încercând să aline dorul artiştilor de scenă şi de publicul pe care îl respectă, dar şi al publicului de artiştii pe care îi iubeşte. Iar acolo unde răsună muzica şi se simte iubirea,  totul devine magie!

Corzi şi clape – recital extraordinar Cătălina Butcaru şi Volkhard Steude

Stradivarius şi Bösendorfer în centrul atenţiei. Pentru a încheia la înălţime seria de concerte #PrimăvaraMuzicalăAustriacă, Forumul Cultural Austriac Bucureşti şi MuTh (Sala de concerte a faimosul Cor de băieţi din Viena) vă invită la un dialog între doi interpreţi de renume, două instrumente de excepţie şi două lucrări muzicale deosebite, mai puţin cântate. Desfăşurat pe platforma de streaming online a MuTh la finalul lui 2020, concertul „Brahms & Korngold” interpretat de pianista Cătălina Butcaru şi de violonistul Volkhard Steude, este oferit de Forumul Cultural Austriac Bucureşti, între 5 iunie (ora 18.00) şi 19 iunie (ora 23.00), în exclusivitate pe site-ul său de Internet.

„Mult zgomot pentru nimic” este piesa de rezistenţă a acestui program. Această suită instrumentală inspirată de celebra piesă a lui William Shakespeare, a fost creată de compozitorul austro-américan Erich Wolfgang Korngold (1897-1957). Iniţial, transpunerea muzicală a satirei bardului englez despre stângăciilor şi problemelor amoroase ale celor două cupluri de îndrăgostiţi din însorita Sicilie a fost concepută ca o muzică de scenă pentru o orchestră de 19 instrumente, la comanda teatrului Volksbühne din Viena. După premiera din 1920, de la palatul Schönbrunn, compozitorul a adaptat lucrarea pentru ansambluri din ce în ce mai restrânse, reducând totodată şi numărul părţilor suitei. Varianta pe care o puteţi asculta în acest concert este considerată a fi cea mai puternică, o suită de patru bijuterii sonore, în spiritul verbului şi inspiraţiei shakespeariene.

În deschiderea programului, Cătălina Butcaru şi Volkhard Steude interpretează Sonata pentru vioară în Sol major (op. 78) de Johannes Brahms. Este vorba despre prima sonată dedicată acestui instrument de către compozitorul german, care a trăit cea mai mare parte a vieţii sale la Viena. Lucrarea anunţă deja ambianţa mărilor sudului, dar cu o notă mult mai nostalgică si nu întâmplător. Brahms a terminat sonata după o călătorie în Italia şi ultima sa întâlnire cu fiul lui Robert și Clara Schumann, Felix, bolnav de tuberculoză în faza terminală.

Cătălina Butcaru este născută la Constanţa. La numai şaisprezece ani este admisă la Universitatea de Muzică din Viena, de unde obţine diploma de solist, iar apoi îşi desăvârșește studiile la Conservatorul Graz. Apariţiile sale din cadrul seriei de concerte “Musica Juventutis” de la Wiener Konzerthaus și de la Sala de concerte a Radiodifuziunii austriece ORF au fost urmate de invitaţii la Filarmonica din Luxemburg, la Centrul Liszt din Raiding, la Sala Ehrbar din Viena, la Palatul Esterhazy din Eisenstadt sau la Sala Martinu din Praga.

Numeroase proiecte de succes au adus-o pe Cătălina Butcaru alături de muzicieni precum violonistul Volkhard Steude, violoncelistul Cvartetului Alban Berg, Valentin Erben, violoncelistul Rupert Schöttle sau violonistul Emmanuel Tjeknavorian. În recitalurile şi concertele sale, Cătălina Butcaru îmbină meşteşugit repertoriul clasic pentru pian cu cel modern sau cu muzica contemporană. Din 2016, Cătălina Butcaru realizează proiectul „Vienna meets Romania”, în cadrul căruia realizează concerte, recitaluri şi workshop-uri, susţinute împreună cu Volkhard Steude şi alţi muzicieni din cadrul Filarmonicii din Viena.

Volkhard Steude a studiat la Academia de Muzică „Hanns Eisler” din Berlin și este laureatul a numeroase concursuri şi competiții internaționale. Din noiembrie 1994, este concertmaistru al Orchestrei Operei de Stat din Viena, iar din 2000 ocupă aceeaşi poziţie la Orchestra Filarmonicii din Viena.

Născut la Leipzig, Volkhard Steude este un pasionat al muzicii de cameră; s-a produs totodată ca solist în compania colegilor de la Filarmonica din Viena Filarmonica, sub bagheta unor dirijori precum Daniel Barenboim, Tugan Sokhiev și Andris Nelsons, dar şi în numeroase concerte în Europa și Asia.  Volkhard Steude cântă pe o vioară Stradivarius din 1714 (ex Smith-Querson), care i-a fost pusă la dispoziție de către Banca Națională a Austriei.

La mulţi ani, Virginia Mirea!

O redutabilă actriţă de comedie cu valoroase accente dramatice, Virginia Mirea a cucerit întotdeauna publicul prin autenticitate şi versatilitate. O explozie de energie, talent şi emoţie, o artistă iubită, admirată şi respectată, pe care o sărbătorim azi şi căreia îi dorim viaţă lungă, fericire şi noroc!

Zenit – Expoziția colectivului ARTHUB Bucharest la MNȚR

Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă aşteaptă la Sala Acvariu să vizitaţi expoziţiia Zenit.

Expoziția este deschisă până pe data de 21 iunie și se încheie cu un eveniment dedicat Solstițiului de vară.

Artiste și artiști: Liviu Acasandrei, Elena Andrei, Angela Bontaș, Ana Chiorean, Cristina Iacob, Adrian Laie, Lumi Mihai, Maia Ștefana Oprea, Nona Șerbănescu, Samir Vancica

Curatoare: Nona Șerbănescu

La granița dintre artă, cercetare antropologică, ritual și gândire magică, în continuarea demersului Mori și comori, mituri și rituri început în anul 2018, colectivul ARTHUB propune expoziția ZENIT. Proiectul se înscrie într-o familie de patru expoziții, în legătură cu cele patru cicluri vitale ale anului alături de NADIR (februarie 2022), SEMĂNAT (aprilie 2022) și MĂCINAT care a avut loc în noiembrie 2018 multi-sit la Muzeul Național al Literaturii Române, în spațiul public și la ARTHUB Bucharest (Th Aman).

Zenitul este amiaza, punctul de maximă luminozitate a soarelui, apogeul luminii din parcursul zilei, tot astfel cum Solstițiul de Vară marchează apogeul luminii din parcursul anului calendaristic. Desfășurându-se în intervalul 3-21 iunie 2021, expoziția ZENIT își propune să celebreze miracolul luminii și al vieții și cuprinde zilele din an în care natura se regăsește în punctul maxim vegetativ. Plecând de la acest pretext, artistele și artiștii propun o serie de lucrări, instalații și intervenții site-specific – în strânsă legătură cu „anatomia” spațiului gazdă, Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român, un spațiu de trecere, luminat natural.

Lucrările de pictură, desen, instalație-obiect vor viza creșterea, vegetalul, lumina și legătura dintre obiceiurile tradiționale și evenimentele cosmice, începerea verii astronomice. Totodată propunem o analiză artistică în privința nevoilor și schimbărilor petrecute pe parcursul anului 2020, în primăvara în care omenirea s-a oprit în loc: revenirea la ritualurile pierdute ale pământului, agricultura de balcon și toate celelalte manifestări ale unei rupturi ale omului citadin contemporan de mediul său natural. În urma realizării expoziției și a documentării ce o precede va deriva o carte-obiect pe care colectivul o va lansa la finisaj, pe 21 iunie în cadrul unui performance dedicat luminii.

ARTHUB Bucharest este un proiect inițiat în 2013 de Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane. În cei 8 ani de activitate, proiectul a devenit mai mult decât un centru cultural multidisciplinar, în jurul său dezvoltându-se o comunitate de artiste și artiști din medii vizuale și  performative. În prezent ARTHUB Bucharest funcționează în strada Vasile Lascar nr 63 cu 4 ateliere și un spațiu pentru evenimente culturale, deservind 7 artiști rezidenți și peste 10 colaboratori permanenți

Nona Șerbănescu (n. 1982) a terminat pictura la București în 2004. O preocupă subiectele sociale și / sau politice precum echitatea socială. În 2021 expune „Depozitul12 – Politici ale non-acțiunii” la Galeria Senat, în 2020 participă expozițiile Sororității Locomotive. În 2019 curatoriază și participă la expoziția „1977-1987” (ARTHUB) și ca autoare la Ex Cathedra Masculum (ALERT studio) în cadrul programului „Perspectivele și anatomia artei la feminin”. Este co-curatoare a ediției Bucharest Art Week din 2017 cu tema „Corespondența de război” în legătură cu situația din Siria. Este președinta Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane, coordonatoarea centrului cultural ARTHUB Bucharest, inițiatoarea Sororității Locomotive. Este mama a doi copii. Trăiește și lucrează în București.

Două nominalizări și un premiu UNITER pentru Teatrul Național Timișoara

Juriul de nominalizări pentru premiile UNITER, compus din criticii de teatru Oana Cristea Grigorescu, Claudiu Groza și Cristina Rusiecki, a făcut publică lista de nominalizări. Teatrul Național din Timișoara are deosebita bucurie să anunțe că actorul Ion Rizea a fost nominalizat pentru rolul din spectacolul Povestea acelor oameni care într-o seară s-au adunat în jurul unei mese. Radu Iacoban, care semnează atât textul cât și regia spectacolului, a avut curajoasa inițiativă de a-l distribui pe Ion Rizea în rolul „Bunica”, iar actorul Naționalului timișorean a ridicat mănușa aruncată de regizor și, sfidând toate riscurile pe care le presupune un rol în travesti, a creat un personaj de o admirabilă complexitate, care acoperă o mare parte din gama emoțiilor omenești.

O a doua nominalizare UNITER care se îndreaptă către Teatrul Național este acordată scenografului Helmut Stürmer pentru decorul spectacolului Rinocerii de Eugène Ionesco. Spectacolul, a cărui premieră a avut loc în 4 martie 2020, s-a dovedit a fi, dincolo de forța, estetica și mesajul său, incontestabil puse în valoare de regizorul Gábor Tompa, premonitoriu pentru pandemia care urma să izbucnească și pe care încă o trăim. Helmut Stürmer, scenograf de teatru și film a cărui excepțională carieră internațională s-a derulat pe toate scenele lumii, multiplu laureat al premiilor UNITER și al altor premii naționale și internaționale, a girat cu profesionalismul lui performanța Teatrului Național. Într-adevăr, recunoașterea pe care juriul UNITER o acordă scenografului Helmut Stürmer este, implicit, o recomandare adusă Atelierelor „Fabrica de decoruri” a Teatrului Național din Timișoara. Cu atât mult, calitatea de execuție a decorului pentru spectacolul Rinocerii dovedește din nou faptul că o instituție publică de spectacol – acest teatru, în orice caz – poate face excelență în domeniul manufacturării decorurilor de teatru.

De asemenea, cele două onorante nominalizări vin să confirme justețea principiilor și a direcțiilor artistice și morale pe care Teatrul Național le-a urmărit într-un context extrem de dificil, care părea că va îngenunchea întreaga lume.

În sfârșit, o a treia veste extraordinară pentru Teatrul Național este decernarea de către Senatul UNITER a Premiului pentru întreaga activitate scenografei Geta Medinski, un artist important al scenei timișorene. Geta Medinski este un nume legat indisolubil de Teatrul Național din Timișoara, iar Premiul pentru întreaga activitate decernat de Senatul UNITER reprezintă o binemeritată recunoaștere a unei cariere dedicate Teatrului Național din Timișoara. De o delicatețe specială, o modestie structurală, scenografiile Getei Medinski și-au păstrat nealterată valoarea, iar Teatrul Național datorează cu adevărat Getei Medinski o mare parte a istoriei sale scenografice.

Aceste recunoașteri publice importante atestă, fără doar și poate, faptul că, în condiții financiare și epidemiologice ostile, Teatrul Național din Timișoara continuă să creeze formule inovatoare astfel încât să rămână și să se dezvolte în continuare ca un spațiu deschis creativității și să ofere publicului propriul spațiu de evoluție.

Juriul de nominalizări pentru premiile UNITER, compus din criticii de teatru Oana Cristea Grigorescu, Claudiu Groza și Cristina Rusiecki, a făcut publică lista de nominalizări. Teatrul Național din Timișoara are deosebita bucurie să anunțe că actorul Ion Rizea a fost nominalizat pentru rolul din spectacolul Povestea acelor oameni care într-o seară s-au adunat în jurul unei mese. Radu Iacoban, care semnează atât textul cât și regia spectacolului, a avut curajoasa inițiativă de a-l distribui pe Ion Rizea în rolul „Bunica”, iar actorul Naționalului timișorean a ridicat mănușa aruncată de regizor și, sfidând toate riscurile pe care le presupune un rol în travesti, a creat un personaj de o admirabilă complexitate, care acoperă o mare parte din gama emoțiilor omenești.

O a doua nominalizare UNITER care se îndreaptă către Teatrul Național este acordată scenografului Helmut Stürmer pentru decorul spectacolului Rinocerii de Eugène Ionesco. Spectacolul, a cărui premieră a avut loc în 4 martie 2020, s-a dovedit a fi, dincolo de forța, estetica și mesajul său, incontestabil puse în valoare de regizorul Gábor Tompa, premonitoriu pentru pandemia care urma să izbucnească și pe care încă o trăim. Helmut Stürmer, scenograf de teatru și film a cărui excepțională carieră internațională s-a derulat pe toate scenele lumii, multiplu laureat al premiilor UNITER și al altor premii naționale și internaționale, a girat cu profesionalismul lui performanța Teatrului Național. Într-adevăr, recunoașterea pe care juriul UNITER o acordă scenografului Helmut Stürmer este, implicit, o recomandare adusă Atelierelor „Fabrica de decoruri” a Teatrului Național din Timișoara. Cu atât mult, calitatea de execuție a decorului pentru spectacolul Rinocerii dovedește din nou faptul că o instituție publică de spectacol – acest teatru, în orice caz – poate face excelență în domeniul manufacturării decorurilor de teatru.

De asemenea, cele două onorante nominalizări vin să confirme justețea principiilor și a direcțiilor artistice și morale pe care Teatrul Național le-a urmărit într-un context extrem de dificil, care părea că va îngenunchea întreaga lume.

În sfârșit, o a treia veste extraordinară pentru Teatrul Național este decernarea de către Senatul UNITER a Premiului pentru întreaga activitate scenografei Geta Medinski, un artist important al scenei timișorene. Geta Medinski este un nume legat indisolubil de Teatrul Național din Timișoara, iar Premiul pentru întreaga activitate decernat de Senatul UNITER reprezintă o binemeritată recunoaștere a unei cariere dedicate Teatrului Național din Timișoara. De o delicatețe specială, o modestie structurală, scenografiile Getei Medinski și-au păstrat nealterată valoarea, iar Teatrul Național datorează cu adevărat Getei Medinski o mare parte a istoriei sale scenografice.

Aceste recunoașteri publice importante atestă, fără doar și poate, faptul că, în condiții financiare și epidemiologice ostile, Teatrul Național din Timișoara continuă să creeze formule inovatoare astfel încât să rămână și să se dezvolte în continuare ca un spațiu deschis creativității și să ofere publicului propriul spațiu de evoluție.

Semnal editorial: Coreea de Nord. Un stat-gherilă în transformare de Philippe Pons

Foarte mulți oameni detestă Republica Populară Democrată Coreeană, cum este denumită oficial țara care ocupă nordul peninsulei Coreea, dar cel puțin la fel de mulți fie nu cunosc aproape nimic despre ea, fie știu anumite lucruri care se întemeiază pe o serie de prejudecăți. Prin această carte, Philippe Pons își propune să înfățișeze resorturile unui sistem totalitar fără egal prin ideologia sa bine închegată, plasându-l în spațiu și timp pentru a afla originile și a descifra funcționarea unei economii pline de contradicții.

Acest teritoriu din Extremul Orient are o istorie plină de frământări: peninsula a fost colonizată de Japonia (1910–1945), apoi, împărțită de SUA și URSS în 1945, împărțire validată trei ani mai târziu și contestată printr-un război fratricid (1950–1953), care, teoretic, nu s-a încheiat, nefiind semnat un tratat de pace, ci doar un armistițiu.

Ajuns la putere, Kim Il Sung a dat luptei de eliberare caracterul unui mit fondator și a organizat țara după modelul unei unități de gherilă, populației insuflându-i-se o mentalitate de asediu permanent. Acest „stat-gherilă” își datorează durabilitatea nu atât caracterului său stalinist, cât naționalismului inveterat.

Economia țării capătă din ce în ce mai mult o natură hibridă. Granița dintre sectorul public și cel privat este tot mai neclară, fapt care produce profunde mutații sociale. Această evoluție internă are ca fundal o serie de aspecte geostrategice: riscurile pe care le implică ambițiile nucleare ale regimului nord-coreean, dorința de hegemonie a puternicului vecin chinez și revenirea Rusiei în marele joc diplomatic.

Philippe Pons (n. 1942) este jurnalist la publicația franceză Le Monde. A scris mai multe cărți, dedicate în special Japoniei, unde își desfășoară activitatea în calitate de corespondent de presă. Dintre acestea amintim: D’Edo à Tokyo: Memoires et modernités (1988), Misère et crime au Japon: Du XVIIe siècle à nos jours (1999), Des villes nommées Tokyo (2008). A călătorit în mai multe rânduri în Coreea de Nord.