OAȘ la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 15 septembrie 2021, ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției de fotografie Oaș, a fotografului sătmărean Remus Țiplea, care documentează de câțiva ani nunta din Țara Oașului. Expoziția de fotografie prezintă imagini extrase din proiectul dedicat nunții și intitulat „Nunta nunții”, un proiect amplu derulat pe parcursul unui deceniu, punctând atât elementele de ritual care s-au mai păstrat din ceremonialul nunții tradiționale, cât și transformările survenite de-a lungul timpului: găteala miresei și a mirelui, steagul, ceterașii, socăcițele, țâpuritura, danțul, petrecerea.

În cadrul vernisajului, va fi lansat albumul fotografic a lui Remus Țiplea, Nunta nunții, apărut în 2020 în ediție bilingvă, româno-engleză, și care va fi prezentat de către Robert Laszlo, managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, un proiect editorial realizat sub egida acestei instituții de cultură sătmărene.

Remus Țiplea (născut în 1972, la Negrești-Oaș), a început să fotografieze în anul 2009, concentrându-se în special asupra fotografiei documentare și macro. Șase ani mai târziu, Remus Țiplea s-a clasat, cu proiectul „Ciurdarii”, în finala Sony World Photography Awards, seria fiind prin urmare expusă în Londra, Berlin, Köln, Beijing, New York și Milano. Fotografiile lui au fost prezentate și în cadrul unor expoziții personale organizate la Cluj-Napoca, Paris și Lisabona, fiind publicate, totodată, în numeroase reviste de prestigiu din Europa și Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Repubblica, National Geographic sau Feature Shoot. În 2017, Remus Țiplea a publicat albumul fotoetnografic Din Oaș în Paști; în 2018, a ieșit de sub tipar albumul Dumnezeul meu / My Lord (267 de fotografii), în ediție bilingvă, româno-engleză, iar în 2019 a apărut albumul de fotografii Astă-iarnă / Last winter, la Editura Limes din Cluj -Napoca, toate cel trei proiecte editoriale fiind realizate sub egida Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

Fotograful sătmărean Remus Țiplea este primul fotograf român publicat cu un fotoreportaj de șapte pagini, în revista National Geographic din Statele Unite.

În ultimele 12 luni, Remus Țiplea a fost unul dintre cei mai publicați fotojurnaliști din revista National Geographic România: „Un veac de migrație în Țara Oașului” (noiembrie 2018), „Ultimii ciurdari ai satului” (februarie 2019) și „Bulbucații” (mai 2019).

Alături de Remus Țiplea, Vasile Pop-Negreșteanu va expune lucrări de artă vizuală, transfigurând artistic ritualul nunții în Oaș.

Artistul vizual Vasile Pop-Negreșteanu aduce în atenția publicului pe simezele MNTR o selecție de făpturi din universul preocupărilor sale, realizate în diferite momente ale vieții, în diferite materiale, medii, expresii artistice vizuale, integrând în proiecții parietale filmul documentar Nuntă în Țara Oașului (1960), al regizoarei Elisabeta Bostan, creațiile compozitorului Dan Variu, Radu Găină, producător TVR, și Mihaela Grigorean, într-un ritual al cuvântului, sunetului, formei și culorii reprezentând universul oșenesc, hărnicia, sufletul și spiritul oșenilor într-o renaștere continuă, perpetuat prin obiceiuri, datini însemnate, împletite, încifrate pe răbojul lui Cronos, momentul nunții în Țara Oașului.

Vasile Pop-Negreșteanu (născut în 1955, la Negrești-Oaș) a studiat la Liceul de muzică și arte din Baia Mare și Satu Mare și la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Facultatea de Artă monumentală și restaurare, din București, promoția 1981. Expune pictură începând cu 1974. A participat la diferite expoziții oficiale personale și de grup (500 expoziții) dintre care menționăm (selectiv): 2006 – 2009, Simpozionul de Artă Contemporană Formă, culoare, timp (concept, curator și participant), 2017, Muzeul Național Cotroceni (expoziție personală), 2012, Cité Internaționale des Artes – Paris, Soleil de l’Est, 2010. Expoziție de artă contemporană Românească „RCR” Gallery Werkschau Spinnerei – Leipzig, 2018, Centenar 2018, București, 2019, Desenul post Brâncuși Muzeul de Artă, Târgu Jiu. Ca monumentalist, este autorul a 6 ansambluri murale de certă originalitate, realizate în biserici din Baia Mare și Negrești-Oaș între anii 1997-2009.

Expoziția va fi precedată de o conferință susținută de Mihaela Grigorean cu tema Țara Oașului – de la percepție cotidiană la (re)construcție analitică: o auto-etnografie a cercetării.

Mihaela Grigorean (născută în 1979, la Turț, Țara Oașului) este etnolog, doctor în filosofie și cercetător. A publicat numeroase articole şi studii de specialitate şi mai multe cărți de autor: O hermeneutică transdisciplinară a Evangheliei după Toma, Editura Curtea Veche, București, 2014, prefață de acad. prof. Basarab Nicolescu, Un periplu al Frumuseții în Ţara Oașului – împletitul miresei, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016, Un periplu al meșteșugurilor în Țara Oașului – ouăle încondeiate din Cămârzana, Editura Eurotip, 2017, Un periplu al Frumuseții în Ţara Oașului – împletitul miresei. A voyage of beauty in Oaș Country. The Braiding of the bride, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2018, Răscruci – Crossroads, Editura Mega, Cluj Napoca, 2021.

Vernisajul va fi urmat de un moment autentic, în interpretarea țâpuritoarei Bianca Angela Cionca, alături de vestiții ceterași din Țara Oașului, participanții la eveniment fiind invitați la degustarea unor preparate culinare specifice Țării Oașului.

Expoziția poate fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 3 octombrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Documentarele One World România la Brașov

În lunile septembrie și octombrie Asociația One World Romania organizează la Brașov o serie de proiecte adresate tuturor vârstelor, menite să aducă publicului din zonă cele mai interesante filme documentare produse în ultimii ani și evenimente culturale care abordează drepturile omului.

În perioada 16-19 septembrie 2021 va avea loc cea de a doua ediție a Festivalului One World România la Brașov ce are ca temă principală egalitatea de gen și propune o serie de documentare regizate de femei, revelându-ne astfel diversitatea ce caracterizează perspectivele cineastelor contemporane. Deconstruim împreună mitul reducționist al “cinematografiei la feminin”. Așa cum nu există o “cinematografie masculină”, nu are sens să creăm în mod artificial o categorie “feminină”, vocile realizatoarelor fiind mult prea complexe și diferite pentru a putea fi înghesuite sub o singură umbrelă.

Dintre filmele propuse menționăm „Micul Samedi”, o poveste personală în care regizoarea Paloma Sermon-Daï explorează în mod curajos situația familiei sale. Sub aparențele unui trai liniștit într-un orășel belgian, Samedi, fratele regizoarei, duce o existență marcată de secretul dependenței sale de heroină, ce apasă întreaga familie. Chiar și după atâția ani mama lor încearcă să îl vindece de adicție, confruntându-se atât cu problemele emoționale ale fiului, cât și cu propriile sentimente de culpabilitate. Filmul documentează un subiect universal – relația mamă-fiu, în întreaga sa complexitate –, și o face cu profunzime și umor, trecând prin toată paleta emoțională a intimității dintre cele două personaje.

O abordare complet diferită întâlnim la regizoarea spaniolă Nuria Giménez, care își face debutul în mod spectaculos cu un film ce se joacă la granița dintre documentar și ficțiune – „Covrigul meu mexican”. Folosind filmări de amator realizate de bunicii ei, ea construiește un personaj fictiv: Vivian Barret, o mondenă a anilor ‘50, care își petrece timpul în plăceri și opulență, fără să-și găsească însă fericirea. Regizoarea chestionează astfel în mod ingenios poziționarea imaginilor ca documente ale adevărului, oferind o călătorie plină de peripeții spectatorului.

Un documentar ce folosește imagini de arhivă într-o manieră total diferită este „Mi se spune Babu” în regia Sandrei Beerends. Filmul ne spune povestea Alimei – dădaca unei familii de colonialiști olandezi pe teritoriul Indoneziei din anii 1940. Fiind respinsă de propria familie pentru că nu s-a născut băiat, Alima se refugiază în familia care o angajează și în datoria față de copilul lor. Prin ochii ei plini de candoare privim cum se desfășoară evenimente istorice marcante precum cel de-al Doilea Război Mondial și efectele sale în regiune.

Nu în ultimul rând, festivalul va aduce în atenția publicului și noul documentar al regizoarei românce de teatru şi de film Carmen Lidia Vidu. În timpul perioadei de carantină instituite după declararea pandemiei de COVID-19 în Europa, Forumul Cultural Austriac București a invitat 60 de artiști din Austria şi România să reflecteze la propriul lor viitor artistic, precum și la modul în care arta lor și comunitățile se pot transforma în timpul şi după finalul crizei sanitare. Plecând de la materialele video ale artiștilor participanţi, regizoarea a realizat “#newTogether” – un documentar de amploare ce reușește să surprindă complexitatea perspectivelor artistice asupra fenomenului carantinei și al izolării. Având în vedere că sectorul cultural a fost unul dintre cele mai puternic afectate de criza de sănătate, proiecția va fi urmată de o dezbatere despre efectele pandemiei asupra artiștilor și a operatorilor culturali, la care sunt invitați Elena Vlădăreanu (poetă), Andrei Popov (Forumul Cultural Austriac), Elise Wilk (dramaturg brașovean).

Pe lângă tema principală, festivalul va explora și alte subiecte legate de drepturile omului precum situația refugiaților, drepturile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor marginalizate printr-o serie de proiecții de filme, dezbateri cu invitați speciali și alte evenimente ce se vor desfășura în cele trei locații ale ediției: Centrul Cultural Reduta, Bastionul Artiștilor și Visssual.

Turneul spectacolului multimedia „Dor – Uma lembrança” în Portugalia

O serie de spectacole multimedia intitulate „Dor – Uma lembrança” va avea loc la Porto, Lisabona și Braga, în diverse spații culturale care promovează colaborările dintre artiști locali și internaționali. Turneul, care se va desfășura pe parcursul lunii septembrie, este organizat de Asociația culturală OKNA din Porto, cu sprijinul programului I-Portunus și al ICR Lisabona.

„Dor – Uma lembrança” este un performance audiovizual live, cu muzică și imagini care proiectează sentimentul de dor/saudade, prezent adesea în folclorul tradițional românesc și portughez. Conceptul și punerea sa inedită în scenă sunt rodul unei colaborări româno-portugheze, între muzicienii Andreea Cristina Mircea – aka NINANIÑA (solist, compozitor), Hugo Caseira (backing vocals, interpret flaut, shakers, tambur și cimpoi) și Mauricio Brito (interpret percuție, cimpoi) și artiștii vizuali Cristina Pop-Tiron, Gáspárik Márton și Rezi Ors Tamás.

Repertoriul cuprinde cântece din folclorul tradițional românesc și portughez, puse în scenă într-o manieră contemporană, cuplând instrumente tradiționale precum cimpoiul și chitara clasică cu diverse partituri venind din zona muzicii clasice, de jazz sau electronice. În timpul concertului, vor fi folosite tehnici vizuale moderne de videomapping, cu imagini special realizate de artiștii vizuali sus-menționați, și cu o scenografie care creează un spațiu intim de introspecție.

cine ne apără de alunecarea melcului / ce trece peste lama cuțitului / fără să-i pese: 17 artiști internaționali ale căror lucrări fac parte din colecția de artă Pomeranz din Viena

Galeria Sector 1 prezintă expoziția de grup cine ne apără de alunecarea melcului / ce trece peste lama cuțitului / fără să-i pese, care va putea fi vizitată în perioada 17 septembrie – 29 octombrie 2021, la Galeria Sector 1 din București. Curatoriată de Ami Barak, curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană, expoziția aduce laolaltă 17 artiști internaționali care lucrează într-o varietate de medii și care au abordări artistice diferite, ale căror lucrări fac parte din colecția de artă Pomeranz din Viena, Austria.

Printre artiștii selectați se numără artiștii români Mircea Cantor, Victor Man, Alin Bozbiciu și Ion Grigorescu, alături de Darja Bajagic, Eliza Douglas, Tatjana Danneberg, Simon Fujiwara, Július Koller, Tarik Kiswanson, Leigh Ledare, Adrian Paci, Laure Prouvost, Markus Schinwald, Slaven Tolj, ULAY și Zhao Zhao.

Expoziția va avea vernisajul vineri, 17 septembrie 2021, la ora 18:00, în prezența curatorului Ami Barak și va avea loc la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29 și va putea fi vizitată de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminica și lunea, cu programare telefonică.

Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș la Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă așteaptă la Sala Acvariu, ce care găzduieşte expoziția Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș, dedicată fondatorului Muzeului de la Șosea.

Expoziția face parte din proiectul MNLR intitulat Harta călătoriilor MNLR în muzeele din Capitală și își propune să valorifice manuscrise și cărți poștale ilustrate din arhiva MNLR, care vor fi completate de materiale aflate în Arhiva Etnologică a MNȚR.

Expoziția se înscrie în seria de evenimente Zilele Muzeului Țăranului și poate fi vizitată până pe 19 septembrie 2021, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Sunteţi invitaţi să descoperiți corespondența lui Samurcaș cu diferite personalități ale epocii, reflectată în manuscrise și documente dactilografiate, în mesajele transmise pe cărți poștale ilustrate și, odată cu aceasta, câteva instantanee din viața lui Samurcaș și a Muzeului de la Șosea!

Alexandru Tzigara-Samurcaş s-a născut în 1872, în Bucureşti. Studiază istoria la Facultatea de Litere, unde îi are profesori pe Alexandru Odobescu şi Grigore Tocilescu. În timpul studenției, Tocilescu îl numeşte „custode preparator” la Muzeul Național de Antichități, iar doctoratul în istoria artei îl susține la Universitatea din München. Lucrează ca bibliotecar la Fundația Universitară „Carol I”, unde va fi numit director 15 ani mai târziu, în 1914. Este fondatorul Muzeului de Etnografie şi Artă Națională şi director timp de 40 de ani. Este profesor suplinitor la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti până la 1926, an în care este numit profesor titular la Universitatea din Cernăuți.

Este ales membru al Asociației Arhitecților din România și al Societății Scriitorilor Români, comisar al pavilionului României la expozițiile internaționale din 1925, 1929, 1935 și 1936, inspector general al muzeelor din România (din 1922), membru corespondent al Academiei Române din 1938.

Colecția pe care a lăsat-o moștenire Samurcaș reflectă preocupările sale (printre care arheologia, istoria, etnografia, arta europeană), dar și experiența călătoriilor sale în țară și în străinătate.

Proiect expozițional realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român.

Număr record de invitați, cine-concerte și filme pentru spectatorii de toate vârstele, la cea de-a patra ediție TIFF Oradea

În perioada 17-19 septembrie, capitala filmului în România se mută la Oradea, orașul în care Festivalul Internațional de Film Transilvania revine pentru cel de-al patrulea an consecutiv. Cele mai apreciate filme prezentate în 2021 la ediția aniversară TIFF – producții românești și maghiare, titluri internaționale, dar și un program generos de povești pentru cei mici, se vor vedea pentru prima dată la Oradea,  în prezența unui număr record de invitați speciali. Luca, cel mai nou film semnat de Horațiu Mălăele, va deschide ediția din acest an cu proiecție specială în aer liber, programată vineri, pe 17 septembrie, de la ora 20:30. Spectatorii prezenți la eveniment vor avea ocazia să-i întâlnească în Piața Unirii din Oradea pe Istvan Teglas și Andi Vasluianu, doi dintre protagoniștii thriller-ului psihologic desfășurat între București și New York City.

De-a lungul celor trei zile de festival, filmele care s-au aflat în topul preferințelor publicului la TIFF 2021 vor ajunge pentru prima dată pe marele ecran din Oradea. Printre cele mai așteptate titluri se numără documentarul-fenomen România sălbatică, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, Lecții de persană (Persian Lessons, r. Vadim Perelman), despre un tânăr belgian care încearcă să scape de execuție, inventându-și o altă identitate, și Anii noștri de glorie (The Best Years, r. Gabriele Muccino), o seducătoare poveste despre prietenie.

În avanpremieră locală se vor vedea și Vara lui 85 (Summer of 85), cel mai recent film al regizorului François Ozon, care a obținut 12 nominalizări la Premiile César, și Noua ordine (New Order, r. Michel Franco), drama distopică premiată cu Leul de Argint la Veneția. Din colecția de noutăți de la TIFF, va mai ajunge la Oradea și The Big Hit (Un triomphe, r. Emmanuel Courcol), comedia anului la European Film Awards 2020, în care un regizor reușește să construiască o legătură incredibilă cu deținuții pe care îi pregătește pentru debutul în lumea teatrului.

Nu vor lipsi din programul acestei ediții titlurile românești ale anului, printre care se numără documentarul Spioni de ocazie (r. Oana Giurgiu), thriller-ul polițist Neidentificat (r. Bogdan George Apetri), și Întregalde (r. Radu Muntean), prezentat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului Internațional de Film de la Cannes. Din secțiunea competițională Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, ajunge pe marele ecran din Oradea, pentru prima dată în România, Miracol – noul film al regizorului Bogdan George Apetri. Din selecția Zilelor Maghiare, cinefilii vor vedea Spirala (Spirál), cel mai nou film al regizoarei Cecilia Felméri, și Pregătire pentru a fi împreună o perioadă nedeterminată (Preparations to be Together for an Unknown Period of Time, r. Lili Horvát), propunerea Ungariei la Oscar 2021.

Palatul Episcopiei Romano-Catolice (cunoscut pentru orădeni și ca Palarul Baroc) va găzdui la această ediție atât evenimente indoor, cât și proiecții în aer liber, alăturându-se spațiilor incluse pe harta festivalului. Cele mai așteptate titluri ale anului se vor vedea pentru prima dată la Oradea și în Piața Unirii Open-Air, la Teatrul Regina Maria și la Filarmonica de Stat. Printre surprizele rezervate publicului se numără trei cine-concerte organizate la Sinagoga Sion, o expoziție de fotografie, dar și două ateliere de animație pentru copii, care vor completa programul de filme din secțiunea EducaTIFF.

Lukáš Houdek la Future Museum – spațiul expozițional al Centrului Ceh se redeschide

Future Museum, spațiul expozițional al Centrului Ceh din București, se redeschide pe 14 septembrie, cu vernisajul expoziției The Beauty of Oppression, a artistului ceh Lukáš Houdek. Evenimentul are loc între orele 18:00-21:00, iar expoziția poate fi vizitată ulterior de luni până vineri, între 09:00-16:00, până pe 30 septembrie 2021.

Lucrările lui Lukáš Houdek vorbesc în principal despre grupuri marginalizate și manifestări ale violenței și nedreptății. Motivația din spatele artei sale vine din experiența personală cu bullying-ul, violența fizică și verbală, pe care el, ca bărbat gay într-un mic oraș din vestul Boemiei, le-a trăit de-a lungul adolescenței. În acea perioada, Houdek a pus mână pe camera foto și a început să imortalizeze aceste întâmplări, pe care le-a împărtășit apropiaților săi. Rezultatul a fost o serie de 8 fotografii, The Life of Dreams, care a dat tonul viitoarelor sale lucrări de artă. Din punctul lui de vedere, nedreptatea și persecuția se întâmplă în mod recurent. Doar momentul, spațiul și actorii se schimbă.

Expoziția The Beauty of Oppression reflectă teme ca manifestările și consecințele imediate ale violenței și injustiției în maniere variate, de cele mai multe ori subtile. Aceasta este prima expoziție a lui Lukáš Houdek în România. Chiar dacă se bazează în principal pe realități ale Cehiei, temele acesteia sunt relevante și în contextul românesc, prin prezentarea poziției grupurilor marginalizate. Expoziția este compusă din serii de fotografii, materiale video și două instalații.

Lukáš Houdek (n. 1984) este artist ceh, activist și realizator de filme documentare. Din 2013 conduce campania guvernului ceh, HateFree Culture. A studiat în cadrul Universității Caroline din Praga, la secția de Studii Romani (cultura, istoria și limba romani). În lucrările sale abordează subiecte ca xenofobia, nedreptatea și violența. Din 2017, atenția i s-a îndreptat către radio, unde realizează documentare audio pentru publicul larg, pe aceleași subiecte. Documentarul său, White Wears Death, despre stigmatizarea albinoșilor din Ghana, a câștigat premiul Journalist Award în 2019. Recent, Houdek a primit marele premiu în cadrul Trienalei Internaționale de Portret (Liptovská galéria Petra Michala Bohúňa) pentru o lucrare ce prezintă experiența sa cu violența sexuală.

Evenimentul este organizat de Future Museum (Centrul Ceh București), cu sprijinul Budweiser Budvar. Acesta se va desfășura în conformitate cu regulile impuse de prevenirea răspândirii și contaminării cu Covid-19. Un număr limitat de persoane poate intra simultan în sala de expoziții, distanța de 2m trebuie păstrată pe tot parcursul vizitei și masca de protecție este obligatorie. Intrarea este liberă, iar participanții vor primi o bere cehă Budweiser Budvar cadou.

Centrul Ceh este un institut cultural ale cărui evenimente şi programe au ca scop nu doar familiarizarea publicului român cu societatea şi cultura cehă, ci, în primul rând, oferirea unui set de proiecte ce reflectă valori educative, artistice şi sociale, în Bucureşti şi în restul ţării, conectând publicul român la conţinut cultural de calitate, într-un context indie şi deschis.

festivalul de teatru Perle, Paradoxuri şi Extaz

Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] organizează, în perioada 14-19 septembrie, festivalul de teatru queer Perle, Paradoxuri şi Extaz, la Centrul de Teatru Educațional Replika și Centrul Național al Dansului București (CNDB).

Evenimentul include șase spectacole queer: „Corp Fluid” (în premieră), „The Protocols”, „Bucurie și fericire”, „Negreșită”, „APR – Adorație Performance-ului Radical” și „Open”, dar și spectacolul „Trepidații/ Antigen/ Ora perfectă”. Acesta din urmă este realizat de dramaturgul și regizorul Bogdan Georgescu și de persoanele participante la atelierul de autoreprezentare pentru persoane trans și non-binare organizat de Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] la final de iunie – început de iulie 2021.„Trepidații/ Antigen/ Ora perfectă” va avea două reprezentații în cadrul festivalului.

Intrarea la festivalul Perle, Paradoxuri şi Extaz este gratuită, dar se face în baza unei rezervări pe platforma eventbrite.com (https://bit.ly/3ha3zSw). Accesul în sală se face doar cu mască de protecție.

Selecția festivalului Perle, Paradoxuri şi Extaz a urmărit două direcții. Pe de o parte, reunește o serie de spectacole care pot fi considerate repere atunci când privim cei 20 de ani care s-au scurs de la dezincriminarea homosexualității în România. Pe de altă parte, aduce în lumina reflectoarelor producții noi realizate în ultimul an sau prezentate în premieră în cadrul festivalului.

Ioana Gonțea, curatoarea festivalului Perle, Paradoxuri şi Extaz, dar și a secțiunii de arte performative a Triumf Amiria, vorbește despre procesul de selecție: „M-am lovit de ceea ce are teatrul mai interesant: caracterul lui efemer. Și anume o mare parte din spectacolele care au prezentat problematici importante pentru comunitatea queer, dar și pentru societatea românească de la vremea aceea – și care au creat discuții în jurul lor – erau casate. Câteva dintre cele care încă se joacă în București și în țară se pot viziona în cadrul festivalului. Iar acest fapt m-a impulsionat și mai tare în convingerea că festivalul nu ar trebui să fie doar o oglindă a trecutului, ci mai ales să ofere o perspectivă a prezentului. În felul acesta, am urmărit să grupez și trei producții noi, cu tematici și estetici extrem de diferite”.

Toate spectacolele care compun festivalul Perle, Paradoxuri şi Extaz sunt, în mod nesurprinzător, producții independente. „Cred că aceste aspect vorbește foarte clar despre felul în care cultura queer a fost tratată în ultimii 20 de ani: neinclusă în programele directorilor de teatre de stat, departe de instituțiile unde există resursele. Bineînțeles că festivalul nu își propune să fie exhaustiv. Nici nu cred că ar putea fi posibil pentru o manifestare culturală de scurtă durată.  Dar totuși sper ca prin proiectul Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] și mai ales prin intermediul festivalului Perle, Paradoxuri şi Extaz să oferim o perspectivă asupra felului în care cultura queer s-a dezvoltat. Îmi place să cred că teatrul poate să fie un loc în care fiecare să-și găsească vocea și să se simtă reprezentat corect. Sper că am reușit măcar într-o mică măsură acest lucru”, adaugă Gonțea.

Ioana Gonțea lucrează ca manager cultural independent și producător de teatru. În 2019 a înființat împreună cu Roxana Crișan, Denisa Niță și Ioana Dadiciu Cooperativa FIR, o cooperativă artistică axată pe proiecte cu impact în societate, care utilizează arta și cultura ca motor de dezvoltare pentru diferite comunități. A fost producătorul Platformei Internaționale de Teatru București (4 ediții, curator Cristina Modreanu), a co-producției româno-franceze „Déracines/Rupți din rădăcini” (text și regie Bogdan Zamfir), prezentată în cadrul Sezonului Cultural Franța-România și managerul proiectului româno-german „365 de zile în Germania. Teatru nou pentru copii și adolescenți” (dezvoltat împreună cu Ciprian Marinescu) și a podcastului „MONO- o intervenție culturală cu și despre mame singure” (realizat de Cooperativa FIR).

Triumf Amiria. Muzeul Culturii Queer [?] este un proiect de recuperare a producției culturale queer din ultimii 20 de ani care se axează pe trei direcții: literatură, arte vizuale și arte performative, realizat de Asociația MozaiQ în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național de Artă Contemporană, Centrul de Teatru Educațional Replika și artista Kjertsi Vetterstad (Norvegia). Proiectul propune, de-a lungul anului 2021, o serie de evenimente menite a sublinia importanța culturii queer în ultimele decenii, dar și a încuraja producția culturală nouă prin expoziții, ateliere, tururi ghidate, spectacole de teatru și performance-uri, lecturi publice și evenimente de networking.

Interactive space – conferinţă a artistului multimedia Klaus Obermaier

Arta va fi interactivă sau nu va fi deloc. Unul dintre cei mai buni artişti şi experţi multimedia din Europa, austriacul Klaus Obermaier, va susţine la Bucureşti conferinţa extraordinară „Interactive space” (Spaţiul interactiv), despre modul în care noile tehnologii schimbă practica artistică şi modul în care publicul are acces şi receptează artele vizuale şi performative. Realizat cu sprijinul Forumului Cultural Austriac, evenimentul va deschide programele „New Regional Cultural Cooperation” (EUNIC România, Goethe-Institut) şi „Where ART Though” (Rezidenţa BRD Scena9). Conferinţa va avea loc pe 14 septembrie, ora 19.00, la Rezidenţa BRD Scena9, de unde va fi transmis pe paginile de Facebook ale Forumului Cultural Austriac, Cultural Management Academy şi Rezidenţa BRD Scena9.

„Conferința lui Klaus Obermaier va oferi o imagine de ansamblu asupra experienței sale de lucru cu tehnologii interactive în artele spectacolului, muzică și instalații. Accentul este pus pe proiectul de cercetare artistică „(St) Age of Participation”, o cooperare cu Ars Electronica Futurelab (Linz). Acesta examinează forme inovatoare de participare a publicului la arta media pe scenă și este o referință la paradigma reală a social media și a culturii de colaborare”, arată organizatorii.

De mai bine de două decenii, artistul, regizorul, coregraful și compozitorul media Klaus Obermaier utilizează cele mai noi tehnologii digitale în lucrări inovatoare, care au grăbit evoluţia artelor spectacolului, muzici și instalațiilor artistice de diferite facturi. Artistul trăieşte între Viena şi Barcelon, iar cariera sa se împarte între scenă şi mediul universitar.

New Regional Cultural Cooperation 2021 este un program profesional conceput pentru a îmbunătăți formarea operatorilor şi managerilor culturali și a găsi soluții pentru sectorul cultural, prin stimularea schimburilor și a cooperării regionale în Europa Centrală și de Sud-Est. Obiectivul său principal este acela de a furniza instrumente pentru  sectorul cultural și de a ameliora competențele operatorilor culturali din Republica Moldova, România și Serbia. Clusterul EUNIC România este organizatorul programului, prin Goethe-Institut, în colaborare cu Clusterele EUNIC din Serbia și Republica Moldova.

New Regional Cultural Cooperation (NRCC) 2021 continuă eforturile începute, în 2015, de Academia de Management Cultural, care a avut ca scop întărirea capacităților de gestionare a proiectelor culturale și stimularea schimburilor și colaborării în Balcani și în Europa de Sud-Est, printr-un program postuniversitar pentru manageri culturali.

Where ART Thou? (Rezidenţa BRD Scena9, Simultan, Amural) este conceput ca un eveniment anual dedicat artelor și științelor umaniste pentru care tehnologia este atât o metodă, un instrument de producție și comunicare, cât și o sursă de inspirație. Prin implicarea unor practicieni și artiști internaționali din domeniul artei, filmului, videomappingului, tehnologiei și din industriile culturale mai largi, WhAT articulează provocările și oportunitățile cu care se confruntă artiștii și managerii culturali în acest peisaj în promovarea de noi metode de concepere a proiectelor culturale.

Opera Națională București, din nou parte a organismului Opera Europa

Opera Națională București anunță cu deosebită bucurie faptul că a fost reintegrată în organizația Opera Europa după o absență de 5 ani. Opera Europa este cea mai importantă asociație a companiilor de operă și festivaluri din lume având peste 215 membri din 43 de țări.

În acest moment, Opera Națională București este singurul membru din România al acestei organizații recunoscute pentru facilitățile de colaborare ale membrilor săi. Practic, Opera Națională București, în cadrul Stagiunii Centenare, redevine membru cu drepturi depline și își reia locul în rândul elitei companiilor de operă europene.

Opera Națională București a fost membră în Opera Europa în perioada 2008 – 2016 și a organizat conferința de toamnă a Opera Europa din noiembrie 2015. Cu această ocazie la București au participat 200 de directori de operă de pe întreg mapamondul.

Opera Națională București sărbătorește anul acesta 100 de ani de la instituționalizare, fiind inaugurată în data de 8 decembrie 1921 cu spectacolul de operă „Lohengrin” de Richard Wagner, dirijat de George Enescu.

Adevăr și provocare. Spectacol de teatru – jazz luni seară la Biblioteca ASTRA

Sala Festivă a Bibliotecii Județene ASTRA va găzdui luni, 13 septembrie, de la ora 19:00, un spectacol inspirat din realitate, însă construit în afara tiparelor. Actori și muzicieni au făcut schimb de roluri pentru a doua dată, în urma succesului înregistrat de proiectul „Despre ce vorbim când cântăm despre iubire?”.

„Adevăr și provocare” este un spectacol modular aflat la confluența artelor improvizatorice dintre teatru și jazz, parte din seria de evenimente „Anotimpuri VI.”, reprezentând „Toamna”. Relația dintre cele șase personaje urmărește expunerea autentică a paradoxurilor comune din zilele noastre. Ce este adevăr și ce este provocare în prezentul pe care îl împărtășim? Unde se află linia subțire dintre realitate și ficțiune? Și unde se termină personajele și unde încep oamenii din spatele lor? Răspunsurile sunt provocarea la care pot răspunde doar spectatorii.

Accesul va fi liber, prin rezervare la adresa rezervari.ucimr@gmail.com, în limita locurilor dsponibile. Evenimentul va respecta toate reglementările legale în vigoare.

Distribuția: actorii Ana Turos, Andrei Mărcuță, muzicienii Alexandru Arcuș – saxofon, Iulian Ochescu – pian, José Almar – chitară & more, Laura Benedek – chitară bas.

Un spectacol realizat sub mentoratul regizorului Adrian Sitaru, actriței Ioana Flora și al interpretei / compozitoare de jazz Luiza Zan. Producător: Sebastian Gheorghiu.

Pasionații de noutate în teatru și jazz vor avea parte de un dialog firesc în care muzica nu ocupă rolul de coloană sonoră, ci rostește lucruri ce nu au putut fi exprimate altfel.

Spectacolul este parte din proiectul „Anotimpuri VI. Toamna”, seria de evenimente concepute în urmă cu șase ani pentru a surprinde publicul din Sibiu, în fiecare anotimp, cu o producție inedită, culminând în sezonul rece cu mult-așteptatul Concert de Anul Nou.

„Anotimpuri VI” este un proiect organizat de Asociația „UCIMR” – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România”, proiect cultural co-finanțat de Primăria Municipiului Sibiu.