Living the Enlightenment. Brukenthal 300

Până la sfârşitul lunii octombrie, Sala Multimedia de la Casa Albastră, Piaţa Mare nr. 5, din Sibiu va găzdui expoziţia Living the Enlightenment. Brukenthal 300. Curatori: dr. Iulia Mesea, dr. Daniela Dâmboiu, dr. Alexandru Gh. Sonoc.

Din perspectivă culturală, secolul al XVIII-lea este pentru Transilvania secolul conectării la pulsul occidental, un secol al Barocului, Pre-iluminismului şi Iluminismului. Într-o firească prelungire a realităţilor politice, sociale şi culturale ale secolului al XVII-lea, în fascinantul secol al Luminilor, Transilvania continuă să fie un spaţiu al alăturărilor, dar şi al confluenţelor culturale şi confesionale.

În acest areal geo-cultural, apare, la 26 iulie 1721, o remarcabilă personalitate a epocii: Baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei între anii 1777–1787, care a realizat o operă culturală model, ce a contribuit esențial la profilul spiritual al acestui spațiu.

Opera sa politică, administrativă, educativă și mai cu seamă culturală are o amploare și o însemnătate ce nu pot fi prezentate în întregul lor, într-o expoziție sau într-o carte. Prin expoziția de față, organizată acum, în anul 2021, când se celebrează 300 de ani de la nașterea lui Samuel von Brukenthal, aducem câteva „citiri” ale unor momente din viața, activitatea și preocupările sale, prin intermediul simbolurilor și metaforelor.

Acestea se pliază pe structura expoziției care marchează următoarele segmente: Palatul din Sibiu (Colecțiile / unitate în diversitate/ Decodificarea limbajului vizual al „artei regale” a francmasoneriei), Reședința de la Avrig (Conceptul estetic și utilitar), Reședința de la Sâmbăta (Conceptul estetic și utilitar), Utopia ideologiei democratice iluministe versus realitatea socială, anul 1784.

Expoziția este și prilejul de a oferi vizitatorilor o serie de lucrări de pictură și artă decorativă care, fie sunt expuse pentru prima dată, fie nu au mai fost prezentate public de mai bine de o jumătate de secol.

Cineclub OWR 6: Documentarele lui Mircea Săucan

Programul al șaselea al Cineclubului OWR propune o incursiune într-o porțiune mai puțin c unoscută din activitatea unor cineaști altfel înscriși în panteonul filmului din România. Între 15 septembrie și 14 octombrie 2021, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

Dacă Cineclubul OWR este dedicat anul acesta producțiilor non-ficționale românești din perioada interbelică și comunistă, programul al șaselea se concentrează asupra câtorva cineaști care au realizat filme documentare, dar care au devenit celebri pentru filmele lor de ficțiune. În spatele acestei alegeri este dorința de a sublinia parțialitatea criticii de film contemporane și chiar a întregii istorii a filmului național, care le menționează doar în treacăt opera documentară, de parcă ar fi periferică celei de ficțiune.

Mircea Săucan e protagonistul episodului de față, opera sa documentară fiind una dintre cele mai consistente și mai admirabile, existând, în unele cazuri, legături profunde cu filmele sale de ficțiune.

„Alerta” (1967) e, din multe puncte de vedere, o continuare a preocupărilor din „Țărmul n-are sfârșit” (1962) sau din „Meandre” (1966). Inspirat de modernismul cinematografului european de artă al anilor 1960, filmul e împărțit în patru capitole, având în prim-plan un cuplu format dintr-un băiat și o fată care când par doi îndrăgostiți, când personajele unui film de protecția muncii despre importanța acordării primului ajutor la locul de muncă. Realizat de Săucan în colaborare cu foarte tânărul director de imagine Nicolae Mărgineanu, „Alerta” cuprinde exclusiv cadre elaborate, gândite pentru a conține cel puțin câte un element spectaculos – ochiul este invitat în permanență să observe, să admire, iar mintea să rămână activă pentru a încerca să lege fragmentele lapidare ale narațiunii.

Mecanismele subversive la care apelează realizatorul pentru a depăși sfera uzuală de desfășurare a documentarelor de protecția muncii sunt chiar mai condensate în „Dosare deschise” (1975), datorită duratei foarte scurte a acestuia. Dacă iconografia folosită de Săucan e tipică acestui gen (reconstituiri cu muncitori surprinși în timp ce utilizează în moduri necorespunzătoare echipamentele de lucru sau chiar manuscrise ale dosarelor deschise pentru elucidarea accidentelor), modalitatea de construcție narativă și vizuală sunt specifice sensibilității cineastului și formulează un discurs agitatoric bazat pe stimularea senzorială a spectatorilor.

Cele două documentare propuse ca bonusuri programului aparțin unor cineaști – Radu Gabrea, Tudor Eliad și Sergiu Nicolaescu – ale căror cariere pe terenul non-ficțiunii au fost mai sporadice și mult mai scurte decât a lui Săucan. „Argintul viu” (1969), co-regizat de primii doi, e tot un film de protecția muncii, dar debordând de imaginație și de idei specifice mai curând tradiției cinemaului de ficțiune. Iar „Memoria trandafirului” (1963) face parte dintr-o serie de documentare realizate de Nicolaescu în primii ani de activitate, înainte de a deveni cel mai popular regizor de ficțiune al țării.

Cineclubul One World Romania va cuprinde filme documentare românești de arhivă, grupate în 8 programe dedicate unor autori de cinema relevanți în evoluția genului.

În afara programelor de filme și a biografiilor fiecăruia dintre cineaștii abordați, pe site-ul cineclub.sahiavintage.ro vor fi disponibile materiale din revistele vremii (interviuri, cronici ale filmelor, texte scrise de ei înșiși despre cinema etc.). Mai mult decât atât, în jurul fiecărui program vor fi organizate discuții la care vor participa atât critici de film, cât și istorici, în încercarea de a contextualiza filmele prezentate.

Festivalul #nevoiedeteatru

Festivalul #nevoiedeteatru organizat de Teatrul Vasilache în perioada 27 septembrie- 3 octombrie 2021 orele 18:00-21:00 se desfșoară la București.

Avem nevoie de teatru este un demers independent care a pornit din necesitatea existenței și prezenței actului cultural în spațiul românesc după o perioadă lungă de declin în urma pandemiei. În acest fel dorim să scoatem în evidență nevoia uriașă resimțită în plan cultural de a fi prezenți în lumea teatrului, fie ca spectatori, fie ca artiști interpreți, regizori, scriitori.

Pentru participarea la festival s-au înscris peste 30 de spectacole independente, respectiv peste 70 de reprezentanți ai artei teatrale din care am selectat 7 spectacole care le-am considerat potrivite intenției noastre.

Festivalul va avea invitați de onoare din breasla teatrului, personalități care pot reprezenta un model pentru generațiile următoare. Juriul va aprecia prestațiile artistice, latura teatrală, unicitatea personajelor, latura dramaturgică a spectacolelor selectate și alte calități puse în valoare scenic.

Spetacolele se vor susține de luni, 27 septembrie, până duminică, 3 octombrie, în intervalul de timp 19:00-21:00, la sediul Teatrului Vasilache din Str. Culmea Veche nr. 2, Sector 3, București. Intrarea va fi liberă dar se va face numai pe bază de rezervare în prealabil sau invitație.

Lumi imaginare, personaje legendare, filme de Oscar și povești din toată lumea în selecția oficială Animest 2021

Filmele de animație recuceresc marele ecran la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Animație Animest (8-17 octombrie, București). Inspirate din poveștile unor personaje legendare sau ilustrând universuri imaginare, lungmetrajele din selecția oficială a celui mai amplu eveniment cinematografic din capitală abordează într-o manieră unică subiecte care ne preocupă la nivel individual, dar și tematici sensibile pentru societatea actuală. Cinci titluri curajoase concurează pentru premiul Competiției de lungmetraj, iar alte cinci povești multi-premiate vor avea parte de proiecții speciale în cinematografele din București.

Prezentat la San Sebastián și distins cu Mențiunea specială a Juriului la Annecy, Traversarea (La Traversée, r. Florence Miailhe) urmărește aventurile a doi frați fugiți din calea războiului, în căutarea Lumii Noi. Tot din competiția oficială Annecy, unde a primit o distincție specială în secțiunea Contrechamp, ajunge la Animest și Arhipelagul (Archipelago, r. Félix Dufour-Laperrière), o călătorie poetică prin delta râului Saint Lawrence din Quebec, realizată din ilustrații și monologuri seducătoare ce spun povestea unui loc ce pare desprins dintr-un vis.

În Inu-oh, doi băieți marginalizați de societatea japoneză a secolului al XIV-lea își găsesc puterea de străluci prin dans și cântec. O poveste animată despre diversitate, prietenie și magie, filmul lui Masaaki Yuasa a fost prezentat în premieră mondială în secțiunea Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția. Dragostea pentru artă devine un refugiu și pentru protagonistul Bun venit la Siegheilkirchen! (Welcome To Siegheilkirchen, r. Marcus H. Rosenmüller, Santiago López Jover), un băiat dintr-un orășel austriac animat de o atitudine ultrareligioasă reacționară. Talentul său la desen îl va ajuta să evadeze din lumea reală și îi va da curajul de a-i proteja pe cei dragi.

My Sunny Maad (r. Michaela Pavlátová) propune o abordare originală asupra unui subiect extrem de fierbinte în zilele noastre. O tânără din Cehia începe o nouă viață alături de soțul său în Kabul, orașul lui natal. Odată cu ea, iubitorii de animație vor pătrunde în realitatea zilnică a femeilor din Afganistan, explorând dinamica de familie, atitudinea societății și nevoia de apartenență.

În afara competiției, spectatorii Animest vor putea urmări Cryptozoo (r. Dash Shaw), o fantezie distopică și halucinantă, cu o estetică aparte, care apelează la elemente din mitologie pentru a contura o imagine critică asupra lăcomiei umane. Filmul a fost distins cu NEXT Innovator Award la Sundance și a cucerit juriul și audiența Festivalului Internațional de Film de la Berlin. De o proiecție specială se va bucura și Calamity, a Childhood of Martha Jane Cannary (r. Rémi Chayé), marele câștigător Annecy 2020, o poveste în care eroina sfidează normele de gen ale secolului al XIX-lea, provocând un imens scandal în comunitate. Despre acte de rebeliune vorbește și Seven Days War (r. Yuta Murano), în care un grup de adolescenți declară război adulților autoritari, găsindu-și refugiul într-o fabrică abandonată.

,,Filmul nostru e ca o scrisoare de dragoste dedicată animației clasice”, subliniază Joann Sfar, regizorul filmului Little Vampire, într-un interviu acordat publicației Animation Magazine. O adaptare a comic book-ului pe care îl semnează, lungmetrajul s-a bucurat de o premieră internațională în competiție la Annecy, unde a cucerit publicul de toate vârstele cu povestea unui mic vampir care se aventurează în lumea oamenilor obișnuiți din dorința de a-și face prieteni. Nominalizat la Oscarul pentru Cel mai bun lungmetraj de animație, Wolfwalkers (r. Tomm Moore, Ross Stewart) este o fermecătoare fabulă celtică cu un mesaj universal și atemporal, care invită publicul la un exercițiu de empatie.

Lungmetrajele incluse în selecția oficială Animest 2021 vor putea fi urmărite pe marele ecran, la București, în perioada 8-17 octombrie. Abonamentele la cea de-a 16-a ediție a festivalului sunt disponibile online, pe platforma Eventbook.

Expoziția „Spirit Fuck Painting” – Heimo Zobernig, „Maestrul minimului” la MARe din București

Lucrări ale lui Heimo Zobernig, unul dintre cei mai importanți artiști contemporani de pe mapamond, vor fi expuse pentru prima oară la București la Muzeul de Artă Recentă (Bulevardul Primăverii 15, București) în perioada 27 septembrie – 12 decembrie, cu sprijinul Forumului Cultural Austriac. Expoziţia „Spirit Fuck Painting“ este concepută de directorul artistic al MARe, Erwin Kessler, ca o retrospectivă compactă a lucrărilor lui Zobernig din 1984 până în prezent.

16 picturi și sculpturi, precum și videoclipul „Heimo Zobernig Explains to his Double how a Performance is Made“ vor fi prezentate în sălile muzeului, constituind un punct de maxim interes al programului „Noaptea Albă a Galeriilor“, care va avea loc la mijlocul lunii octombrie.  „Un configurator abil al formelor, texturilor, culorilor și volumelor, Heimo Zobernig face curatoriat atunci când creează artă”, spune Erwin Kessler.

„Lucrările lui Heimo Zobernig sunt un peisaj înșelător de corpuri vizuale simple și semiotici întortocheate, menite să arate modul în care arta şlefuieşte mediul fizic și mintal, dar şi invers. „Spirit Fuck Painting” nu este nici despre spirit, nici despre sex, și nici măcar despre pictură (deși, cumva, pictura este prezentă, dar privită într-o oglindă ca un abis). „Spirit Fuck Painting” este despre reflecție ca o interacţiune cu reprezentarea – reprezentarea noastră despre artă, despre mijloacele și mediul ei”, adaugă Erwin Kessler.

După vernisajul din 27 septembrie, Heimo Zobernig, pe care o publicaţie vieneză îl consideră un „maestru al minimului”, va susține în grădina MARe conferința intitulată „Display this Play”, ce va fi transmisă online.

Retrospectiva fotografului Viorel Florescu, cu ocazia deschiderii noii Galerii „Brâncuși” a ICR New York

Inaugurarea unui spațiu expozițional de curând creat, numit Galeria „Brâncuși”, și vernisajul expoziției Recollective, prima retrospectivă a fotografului Viorel Florescu, o legendă a presei new-yorkeze, dublu laureat al renumitului Premiu Pulitzer, au loc la ICR New York.

Expoziția, care va rămâne deschisă până în 22 octombrie, este prezentată în parteneriat cu Bronx Documentary Center și Howland Cultural Center din Beacon, NY (fiind co-curatoriată de Anda Onesa-Lieberman) şi reunește unele dintre cele mai reprezentative fotografii din întreaga carieră a lui Viorel Florescu. Cele peste 60 de lucrări selectate cuprind imagini surprinse în Haiti, Afganistan, Filipine, Sierra Leone, Liberia, Rusia imediat după prăbușirea URSS, România în timpul Revoluției din 1989 și New York după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, dezvăluind o privire de o curiozitate avidă, un simț acut pentru tragismul adeseori ironic al vieții și o capacitate de a documenta, prin instantanee de un simbolism uimitor, poveștile de viață sfâșietoare din spatele marilor crize și schimbări istorice.

Vernisajul va fi prefațat de un dialog cu Viorel Florescu şi fotoreporterul Jon Naso, fost editor foto la The Record (NJ), New York Daily News și St. Louis Post-Dispatch.

Galeria „Brâncuși”, creată printr-un amplu program de renovare și reamenajare a sediului ICR New York din Manhattan, derulat în a doua jumătate a anului trecut, este un spațiu de expunere de dimensiuni medii, situat pe două nivele, cu deschidere stradală, care va găzdui, în mod curent, proiecte de promovare a artiștilor români și româno-americani, oferind creativității vizuale românești o platformă de manifestare unică pe scena artistică exclusivistă și ultracompetitivă a metropolei new-yorkeze.

Viorel Florescu s-a născut în 1949 la Sighișoara și a emigrat în Statele Unite la 30 de ani, angajându-se, aproape imediat, ca fotoreporter la ziarul The Connecticut Post. În mai bine de 50 de ani de carieră, a ilustrat sute de știri importante, multe de prima pagină, însă preferința sa s-a îndreptat de la bun început spre documentarul fotografic, cu substrat socio-politic, în zonele de conflict sau calamitate. Fotografiile sale au fost publicate în publicații precum Life, Time, Newsweek, New York Newsday, LA Times, The New York Times, New York Daily News, dar și în numeroase alte ziare și reviste străine. Pe când lucra pentru New York Newsday, a fost distins cu Premiul Presei Internaționale pentru documentarea primelor alegeri libere din Haiti urmate de masacrul de la Port au Prince din 1987, după care au urmat cele două Premii Pulitzer, cel dintâi obținut în 1992, ca membru al echipei care a documentat accidentul tragic de la metroul din Manhattan, al doilea în 1997, pentru fotografiile de la dezastrul aviatic din Long Island. În 1994 a primit un al treilea premiu al Clubului Presei Internaționale pentru documentarea loviturii de stat militare din Haiti.

Cele mai frumoase romanțe sunt cântate pe scena Arcub, pe 2 octombrie, într-un concert inedit, suținut de tenorul Daniel Magdal

Unul dintre artiştii români care s-a remarcat pe scenele de prestigiu din străinătate, tenorul Daniel Magdal va susține pe 2 octombrie, la ora 18:30, pe scena ARCUB, un concert liric, de romanțe alături de pianistul Alexandru Burcă și Prof. Dr. Stephan Poen în calitate de moderator. Concertul „Dor de Romanță” este organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB.

„Sub vişinul înflorit”, „Dragoste, poveste veche”, „Am adormit gândind la tine” sau „Te-aștept pe-același drum” sunt câteva dintre romanțele pe care aveți ocazia să le auziți într-o interpretare exceptională, la ARCUB, puse în scenă într-un concept unic semnat de tenorul Daniel Magdal (al cărui repertoriu include roluri din creația compozitorilor Verdi, Puccini, Wagner sau Berlioz), împreună cu pianistul Alexandru Burcă și artistul liric Stephan Poen.

Romanța românească este un gen de o inestimabilă valoare muzicală, estetică, afectivă și culturală iar readucerea sa în atenția publicului veteran dar și a publicului tânăr este o Datorie de Onoare față de Patrimoniul Cultural Românesc motiv pentru care salut din toată inima minunata ințiativă prin care ARCUB a organizat această serată. „Dor de Romanță” este un extraordinar prilej de readucere în atenția publicului a romanțelor prin talentul și harul a doi muzicieni de foarte mare valoare. Tenorul Daniel Magdal, prim solist al Operei Naționale din București, artist cu o prestigioasă carieră internațională, și Alexandru Burcă, unul dintre cei mai desăvârșiți pianiști ai actualei generații, ne vor oferi mesajul lor de artă și viață în unduirile melodice fascinante ale romanței românești.

Romanța românească reprezintă un univers emotiv în care regăsim un întreg complex de stări afective omenești și este considerată de specialiştii din domeniul muzical drept una din cele mai vechi subgenuri de muzică uşoară. Începând cu textele unor poeți precum Eminescu, Alecsandri, Coşbuc sau Octavian Goga, iubirea tinerească, extazul și melancolia au fost cântate în cele mai frumoase acorduri lirice. Printre cei mai cunoscuţi interpreţi de romanţe, din prima jumătate a secolului XX, se numără Jean Moscopol, Cristian Vasile, Dorel Livianu, Petre Andreescu, Titi Botez, Gion, Maria Tănase, Mia Braia iar spre finalul secolului, Gică Petrescu sau Ioana Radu.

Dead Can Dance, în concert la Arenele Romane

Renumitul grup australian Dead Can Dance va cânta în România pe 16 mai 2022 la Arenele Romane din Bucureşti, în aer liber. Primele 100 de bilete din fiecare categorie au preţ special earlybird.

Dead Can Dance au anunţat că se reîntorc pe scenele din Europa pornind un turneu ce se numeşte „Europa – 2022”. Turneul îi va readuce pe Brendan Perry şi pe Lisa Gerrard alături de formaţia lor pe continentul nostru, la 3 ani dupa turneul european sold out din 2019, turneu care promova ultimul album de studio al formaţiei „Dionysus”.

Trupa va interpreta piese de pe întreaga discografie lansată în decursul celor trei decenii de carieră, incluzând piese clasice de pe „The Serpent’s Egg, Aion” şi „Into The Labyrinth” dar nu numai.

Trupa a declarat: „Abia aşteptăm să ne întoarcem în turneu în Europa în aprilie, mai şi iunie 2022. La fel ca tuturor, ne-a fost dor să cântăm live şi abia aşteptăm să ne reîntoarcem pe scenă să cântăm pentru voi anul viitor în nişte locaţii fantastice, atunci când va fi în siguranţă să facem asta”.

Dark Tranquillity şi Ensiferum cântă la Bucureşti şi Cluj-Napoca în 2022

Dark Tranquillity şi Ensiferum vor cânta la Bucureşti, duminică, 15 mai 2022 la Arenele Romane, open air şi luni, 16 mai la Cluj-Napoca la Form Space. Concertele vor prezenta publicului şi piese de pe noul album Dark Tranquillity.

Consideraţi alături de In Flames şi At the Gates pionierii aşa numitei scene metal Gothenburg, Dark Tranquillity au aporape 3 decenii de activitate timp în care au scos 12 materiale de studio, cel mai nou dintre ele, „Moment”, fiind lansat anul trecut.

De-a lungul timpului, din Dark Tranquillity au făcut parte artişti precum Anders Friden (In Flames), Michael Nicklasson (Carnage) sau Daniel Antonsoon (Soilwork). În momentul de faţă Dark Tranquililty e o formaţie alcătuită din artişti binecunoscuţi ai scenei metal internaţionale, aceştia colaborând sau făcând parte la un moment dat din trupe precum Hammerfall, Tiamat, In Flames sau Lacuna Coil.

Ensiferum urcă pe scenă de peste două decenii şi jumătate, mai exact din 1995. Finlandezii au 8 albume la activ, ultimul dintre ele, „Thalassic”, fiind lansat anul trecut şi fiind primit foarte bine atât de public cât şi de specialişti.

Ca stil abordează Folk Metalul, membrii trupei declarând în repetate rânduri că stilul lor se încadrează mai bine la Melodic Folk Metal. Formaţia este cunoscută şi pentru cover-urile pe care le-au inclus de-a lungul timpului ca piese bonus pe albumele lor. Printre acestea se numără „Battery” de la Metallica, „Lady in Black” de la Uriah Heep sau „Bamboleo” de la Gipsy Kings. Cel mai recent album marchează şi începutul colaborării cu Pekka Montin, noul clăpar al formaţiei.

La mulţi ani, Sofia Vicoveanca!

Cu un destin artistic emblematic, un talent unicat şi un exemplu de moralitate şi discreţie, Sofia Vicoveanca este o comoară a patrimoniului naţional. O viaţă dedicată muzicii autentice, costumului popular şi simplităţii semnificative. Un profesionist veritabil, exigent şi inepuizabil. La mulţi ani în sănătate şi împlinire!

La mulţi ani, George Mihăiţă!

Suflet de poet, fibră de adolescent, umor şi talent actoricesc recunoscut şi apreciat de publicul de toate vârstele, George Mihăiţă este una dintre cele mai complexe şi rodnice personalităţi artistice de la noi. De ziua lui, îi dorim sănătate, bucurii, energie, entuziasm şi să aibă parte de cât mai multe întâlniri magice!

UNDERCLOUD 14: 7 seri magice, la final de septembrie

Începe UNDERCLOUD – Festivalul de Teatru Independent care dovedește pentru a 14 oară consecutiv că este mai mult decât un festival unic și mult așteptat: spectacole de teatru necesar, workshop-uri–experiență, spectacole–lectură în premieră mondială, expoziție de video-portrete, lansări de carte în prezența autorilor și ateliere de actorie și dezvoltare personală pentru copii și adolescenți. Ediția din acest an se va desfășura în perioada 24 – 30 septembrie 2021 la Muzeul Național al Țăranului Român și în Grădina Muzeului „Grigore Antipa”.

„Ediția 2021 este poate cea mai „concentrată” de când facem noi acest festival, este o ediție „XS” dar nu pentru că ne-am dorit. Selecția a fost mult mai amplă dar am fost nevoiți să renunțăm… am tăiat până la limita în care să-ți mai poți asuma evenimentul ca pe un festival. Competiția nu e cu politicienii, e cu noi înșine. A ne opri, înseamnă a ne trăda. Undercloud are curaj să rămână pozitiv. Nu se lasă influențat de context, își creează singur contextul. Am ales să continuăm pentru a ne oferi bucuria acestei întâlniri”, a declarat Chris Simion–Mercurian, regizor și scriitor, inițiatoarea festivalului Undercloud

În programul ediției din acest an vor fi prezenți atât actori cunoscuți, precum Maia Morgenstern, Florin Piersic jr, Marian Râlea, Rodica Mandache, Marius Bodochi, István Téglás, Alina Berzunțeanu, Richard Bovnoczki cât și actori tineri care abia așteaptă să se arate spectatorilor. Atelierele de teatru pentru copii și adolescenți sunt conduse de Alma Lascu, o actriță cu experiență pedagogică care face performanță în domeniu. Pentru prima dată, Undercloud găzduiește un atelier de yoga-teatru dedicat exclusiv profesioniștilor din domeniu și este susținut de actrița Dana Rusu.

După reprezentații, ca în fiecare an, publicul va putea rămâne la discuții cu actorii pe Terasa Undercloud, în curtea MȚR.