La mulţi ani, Angela Buciu!

Admirabila solistă Angela Buciu, cu o carieră impresionată este înainte de orice o veritabilă cunoscătoare a tradiţiilor populare, culegând folclor, datini, obiceiuri tradiţionale, cercetând costumele populare din zona Maramureş, dar şi din alte zone etnografice ale ţării. Un model de respect faţă de tot ce e autentic românesc. Opera sa muzicală cuprinde peste 120 de înregistrări muzicale, pe 15 discuri Electrecord, casete şi CD-uri. Azi, în această zi specială, îi dorim sănătate, putere de muncă şi întâlniri miraculoase

Zece premiere în stagiunea 2021-2022, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Gábor Tompa, directorul general al Teatrului Maghiar de Stat Cluj, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă proiectele și evenimentele stagiunii 2021/2022.

Prima producție a stagiunii, Livada de vișini de A. P. Cehov, în regia lui Yuri Kordonsky a avut loc deja în data de 1 septembrie. Acesta va fi urmată de spectacolul Macbett de Eugène Ionesco, pus în scenă de Silviu Purcărete, care va avea premiera pe 13 octombrie, în Sala Mare a Teatrului.

Pentru cea de-a 229-a stagiune a sa, Teatrul Maghiar de Stat mai are planificate încă opt premiere. Gábor Tompa va pune în scenă Hamlet de William Shakespeare, cu Miklós Vecsei H. în rolul principal, și piesa O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, în Sala Studio a Teatrului.

Premiera spectacolului Hamlet este programată pe 3 decembrie, în deschiderea microstagiunii Showcase 2021, care va avea loc în perioada 3-10 decembrie. Cu această ocazie, Teatrul va prezenta cele mai recente premiere și producțiile care au avut puține reprezentații în perioada pandemiei.

La începutul anului 2022, este programată premiera spectacolului Călător sub clar de lună, după romanul lui Antal Szerb, regizat de Botond Nagy. Acest spectacol a fost realizat în stagiunea 2020/2021, dar din cauza restricțiilor epidemiologice nu a avut încă premiera cu public.

În luna martie 2022, Andrei Șerban revine la Teatrul Maghiar de Stat Cluj și pune în scenă o piesă engleză contemporană, Oedipus de Robert Icke. În același timp, Ferenc Sinkó va regiza, în Sala Studio, piesa germană contemporană Seymour de Anne Lepper.

În luna mai, László Bocsárdi va pune în scenă Rubedeniile după romanul lui Zsigmond Móricz.

Tot în stagiunea 2021/2022, se lansează și proiectul internațional Catastrofă inițiat de Uniunea Teatrelor din Europa, cu participarea a 16 teatre. În cadrul proiectului vor fi realizate, în coproducție, șapte spectacole.

Scopul proiectului este de a crea coproducții internaționale pornind de la piesele antice grecești, care să reinterpreteze aceste opere prin evenimente contemporane. În cadrul acestui program, Gábor Tompa va pune în scenă un spectacol în patru limbi, bazat pe tragedia Prometeu înlănțuit de Eschil și pe drama Catastrofă de Samuel Beckett (coproducție Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Teatrul de Stat Constanța –  Teatrul Național Ljubljana). Premiera în aer liber va avea loc la Constanța în iunie 2022, urmată de premiera din toamnă de la Ljubljana. Publicul clujean va putea vedea spectacolul în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Interferențe 2022.

Ultima premieră a stagiunii 2021/2022 va fi cu spectacolul Tinerii barbari, în regia lui Attila Vidnyánszky Jr. (coproducție Teatrul Maghiar de Stat Cluj – Teatrul de Cetate din Gyula).

Gábor Tompa a declarat că, pe lângă spectacole și evenimente prezentate, vor fi elaborate planuri de modernizare și renovare a teatrului, cu speranța că renovarea completă a clădirii va putea începe pe parcursul anului viitor.

Filmul „După 40 de zile”, de Andrei Gruzsniczki, în festivaluri din Armenia și Olanda

Filmul „După 40 de zile”, al patrulea lungmetraj semnat de Andrei Gruzsniczki, a fost selectat în competiția internațională a Golden Apricot Yerevan International Film Festival (Armenia) și în programul Cinecitta International Film Festival din Tilburg (Olanda).

GAIFF, ajuns la a 18-a ediție, va avea loc în perioada 3 – 10 octombrie și acordă trofee pentru cel mai bun lungmetraj de ficțiune, cel mai bun documentar și premii speciale la aceste două categorii.

Filmul lui Andrei Gruzsniczki va rula la Erevan pe 5 octombrie și concurează pentru marele premiu cu nouă producții din țări ca Argentina, Portugalia, Germania și Spania.

Cea de-a treia ediție a 013 Cinecitta International Film Festival din Tilburg (013 CIFF) va avea loc între 13 și 17 octombrie.

Anul acesta vor fi prezentate 17 lungmetraje din 15 țări, iar toate producțiile sunt eligibile pentru Premiul Publicului, acordat, în urma votului spectatorilor, celui mai popular film. „După 40 de zile” va fi prezentat publicului pe 14, 15 și 17 octombrie.

Lungmetrajul are în centru prietenia dintre Emil și Titi. Acțiunea se petrece într-o comună ca un colț de rai, locuită de oameni dintr-o bucată. Asta, la o primă vedere.  Emil nu crede în spirite. Titi este prietenul lui de când lumea. Iar Smaranda, soția lui Emil, ei bine, ea este la doi metri sub pământ și se pregătește de ziua judecății. După parastasul ei de 40 de zile Titi pare cel mai oropsit om de pe fața pământului și începe să se stingă pe picioare. Emil vrea să reaprindă în el scânteia vieții. Dar eforturile lui sunt inutile. Zilele lui Titi par numărate. Căci Smaranda s-a mutat după parastas în casa lui. De ce îl bântuie Smaranda?, asta e o poveste, dar lui Titi îi e greu s-o zică, pentru că este despre lupta pe care fiecare trebuie s-o ducă pentru a-l înțelege și accepta pe celălalt, într-o prietenie sau într-o poveste de iubire.

Distribuția este alcătuită din Mircea Andreescu, Valer Dellakeza, Gabriel Spahiu, Marian Negrescu, Simona Urs, Ștefan Mirea, Valeriu Bâzu și Eugen Titu.

Producători Andreea Dumitrescu, Oana Bujgoi Giurgiu (co-producător) și Anamaria Antoci (co-producător). Montajul este realizat – de Ioachim Stroe, muzica – de Cristian Lolea, imaginea – de Laurențiu Răducanu, designul de sunet – de Ioan Filip, sunet priză directă – de Vlad Voinescu, scenografia – de Andreea Popa, Anastasia Ionescu și Bogdan Bostănaru, machiajul și coafura – de Sandra Pătrăuceanu, iar costumele – de Mia Conea.

„După 40 de zile” este o producție AVVA MMIX Studio, în coproducție cu Hai Hui Entertainment și Tangaj Production. Lungmetrajul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei.

Proiectul a fost dezvoltat în cadrul Baltic Event Co-Production Market (Tallinn, 2016), MIA/ Cinema Co-production Market (Rome, 2018) și Glocal in Progress (San Sebastian, 2019).

Absolvent al Universităţii de Teatru şi Film din Bucureşti în 1994, Andrei Gruzsniczki a debutat cu „Cealaltă Irina”, care a câştigat Marele Premiu şi Premiul FIPRESCI  la CinePécs Moveast IFF 2008, a fost desemnat cel mai bun film românesc la Festivalul de Film Transilvania 2009 şi a primit Trofeul ANONIMUL în acelaşi an. Al doilea lungmetraj al lui, „Quod Erat Demonstrandum (Q.E.D.)”, a primit Premiul Special al Juriului (Festivalul de la Roma 2013), The Golden Taiga Award (IDFF Spirit of Fire 2014) şi Prix de Syndicat Francais de la Critique de Cinema (Arras IFF 2014). „Zavera”, cel de-al treilea lungmetraj al cineastului, a avut premiera mondială în noiembrie 2019, în competiția Festivalului Internațional de la Cairo.

Animest revine în această toamnă pe marile ecrane cu o porție dublă de film românesc

11 scurtmetraje realizate de artiști din toată țara concurează la cea de-a 16-a ediție Animest pentru premiul Competiției Românești. Puternice, curajoase și foarte diverse, abordările propuse de regizorii autohtoni mizează pe noi forme de limbaj, aducând un suflu nou în dezvoltarea industriei locale. În perioada 8-17 octombrie, filmele lor vor putea fi urmărite în cinematografele din București, dar și online, prin intermediul platformei de streaming Animest. Fidel misiunii sale de a promova și de a susține creatorii de animație din România, festivalul va aduce pe marele ecran și scurtmetrajele selecționate la ediția anterioară, care nu s-au bucurat de o întâlnire cu publicul în sălile de cinema din București.

Laura Pop, câștigătoarea Competiției Românești Animest în 2018 cu Monstrul, filmul său de debut, se întoarce la această ediție cu Atriums, ventricles, un portret al propriei sale inimi, surprins în perioada lockdown-ului. Pandemia l-a inspirat și pe Lucian Barbu să creeze Start a New Call, un film în care membrii unei familii încearcă să se susțină reciproc prin intermediul apelurilor video. Un cuplu de pensionari redescoperă dragostea în Born 2 be Wild, filmul regizorului și ilustratorului Raul Lile, iar în Codul de fier (r. Filip Sabin), un robot și un druid fac front comun pentru salvarea pădurii.

În Creator / Creature, Dorel Mărgărit urmărește dinamica dintre creație și creator, iar Dafina Bușu propune o abordare filozofică a modului în care ființa umană încearcă să-și explice mecanica universului în scurtmetrajul In Circles / I Try. Gabor Balazs revine în Competiția Românească cu I Sit And Look Out, iar Maria Dimancea testează o nouă abordare a mitului lui Sisif în Sisiphescu, povestea unui bătrân care se străduiește să-și urce fotoliul la etaj.

Într-un mic oraș, într-un pub local, un om slab reușește să scrie istorie prin puterile sale excepționale în Skanderbar, scurtmetrajul semnat de Călin Gherghevici. În Spotlight (r. Vanesa Andor), o sumedenie de obiecte cu care interacționăm zilnic se reunesc într-un carnaval al formelor sub lumina unui reflector. Tot în Competiția Românească se va vedea pe marele ecran Șoarecele B, noul film semnat de Ioachim Stroe.

Regizorul și animatorul Paul Mureșan revine la Animest cu scurtmetrajul Cântec de leagăn, prezentat în premieră internațională în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, unde s-a remarcat cu povestea puternică a unei familii afectate de violența domestică, ilustrată sonor de un vechi cântec românesc interpretat de Maria Tănase. În România, filmul s-a văzut pentru prima dată la TIFF, unde a fost distins cu Mențiunea specială a juriului Zilelor Filmului Românesc pentru Scurtmetraj, iar la cea de-a 16-a ediție Animest va fi prezentat în afara competiției, unde se va vedea și O viață pierdută, noul film semnat de Marian Poiana, câștigătorul Competiției Românești în 2015.

Deschiderea micro-expoziţiei „Înapoi la școală, înapoi la muzeu!” la Muzeul Național De Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea micro-expoziţiei temporare „Înapoi la școală, înapoi la muzeu!”, care va fi accesibilă publicului la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.

Piese din Colecția Filatelică a României și din patrimoniul MNIR sunt expuse pentru prima dată, invitând vizitatorii deopotrivă mici și mari să găsească în exponate reflexii și crâmpeie ale școlii și educației românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX.

Machetele emisiunii „Casa Școalelor” (1946) din Colecția Filatelică a României, respectiv suita de piese imprimate după acestea, reprezintă o iterație vizuală a dezideratului statului român postbelic în ce privește educarea tinerelor generații. Emisiunea filatelică poartă numele instituției „Casa Școalelor”, înființată în anul 1896 pe lângă Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice cu scopul de a finanța și sprijini construcția școlilor primare și de a gestiona fondurile destinate învățământului. Cadrul legal de funcționare a suferit modificări și ajustări succesive, aliniate nevoilor țării. În 1919, instituția este redenumită în „Casa Școalelor și a Culturii Poporului”, extinzându-și proiectele la crearea de entități culturale și promovarea manifestărilor de acest fel, în vederea educării și elevării culturale a poporului. Câteva dintre punctele cheie ale amplului program vizau publicarea lucrărilor importante din domeniul științelor, artei și literaturii, dobândirea și cultivarea simțului estetic și a gustului pentru lectură, a virtuților și atașamentului față de patrie prin educația civică. Până la desființarea sa în anul 1948, „Casa Școalelor și a Culturii Poporului” a desfășurat o activitate susținută în scopul educării populației de rând, a dezvoltării învățământului și culturii românești. Fondurile proveneau din bugetul de stat și donații, atât de la particulari cât și prin diferite campanii de ajutorare. De pildă, emisiunea filatelică omonimă este pusă în circulație cu valori nominale compuse, astfel că o parte din vânzările pieselor a fost direcționată către fondul „Casei Școalelor și Culturii Poporului”.

Obiectelor sus-amintite le sunt alăturate fotografii și cărți poștale din patrimoniul MNIR. Ținând cont de limitările tehnologice ale epocii în ce privește realizarea unei fotografii, imaginile sunt departe de a fi simple instantanee. Cu o veritabilă regie prealabilă, acestea se remarcă prin atmosfera aproape festivă, ținuta și postura elevilor fiind grăitoare. Astfel de fotografii sunt realizate pentru a imortaliza unui moment pus în scenă după anumite rigori, căpătând însemnătatea unui prețios suvenir și încifrând narațiuni vizuale gata să fie povestite viitoarelor generații.

Întregind tema micro-expoziției, selecția de medalii-distincții din Cabinetul Numismatic și Tezaur Istoric evocă sărbătoarea premierii elevilor merituoși. Acordarea unor astfel de decorații reprezintă înalta recunoaștere a rezultatelor deosebite la învățătură, a efortului depus și a conștiinciozității elevului îndemnat, parcă, de aforismele caligrafiate în exercițiile de scriere, de asemenea expuse alături de celelalte piese.

Micro-expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, până la data de 31 octombrie 2021.

Expoziţie eveniment – Galeria Arhitecţilor Peleşului

Cu o zi înainte de „ziua de naștere” a Castelului Peleș (a cărui piatră de temelie a fost pusă pe 22 august 1875) Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș a deschis prima expoziție organizată vreodată în această vilă care a fost „casa” arhitecților regali, la începutul secolului XX.

„Galeria Arhitecților Peleșului – Domeniul Regal Sinaia, de la proiect la capodoperă (1873-1914)” vă va purta într-o călătorie în timp, la răscrucea secolelor XIX și XX, în atelierele celor care au gândit și pus în operă viziunea Regelui Carol I, fondatorul Domeniului. Galeria este un proiect al Asociației pentru Patrimoniul Regal Peleș (APRP), co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Fotografii vechi, schițe, planuri și machete, piese de arhivă puțin cunoscute dezvăluie evoluția Domeniului Regal de la momentul în care Regele Carol a cumpărat, din fondurile personale, un teren pe Valea Peleșului, până la 1914, când în jurul Castelului Peleș se întindea, deja, un ansamblu arhitectural și peisagistic spectaculos.

Evenimentul marchează începutul unei noi etape în întreaga istorie de 120 de ani a Vilei Șipot (Casa Arhitecților). Proiectată în anul 1900, vila a servit ca birou al serviciului de arhitectură dar și ca reședință pentru Arhitectul Șef al Casei Regale la vremea respectivă – Karel Liman. Este locul unde au fost create planurile care, la începutul secolului XX, au dezvoltat Domeniul Regal Peleș și l-au transformat în ceea ce admirăm astăzi.

Galeria ne poartă prin munca de creație și măiestria arhitecților care au metamorfozat o pădure neumblată într-o capodoperă impresionantă prin echilibru estetic, integrare în peisaj, coerență stilistică și inovații tehnologice.

Expoziția temporară va putea fi vizitată la fiecare sfârșit de săptămână, de vineri până duminică (10:00-13:00 și 14:00-17:00) și se va închide pe 25 octombrie.

Intrarea este gratuită. Accesul se face numai în grupuri de max. 10 persoane. Rezervări pentru vizite de grup se pot face la asociatia@patrimoniupeles.ro.

La mulţi ani, Matilda Pascal Cojocăriţa!

Acum fix 42 de ani câştiga echivalentul de atunci al titlului „Miss România” din zilele noastre, şi anume locul 1 al primului concurs de frumuseţe feminină din România, sub deviza „Muncă, Tinereţe, Frumuseţe”, competiţie ce a avut loc la Costineşti. Indiferent că vorbim de muzică populară, de romanţe sau muzică de petrecere, Matilda Pascal Cojocăriţa a rămas şi azi la fel de frumoasă şi de harnică! Ani mulţi cu sănătate, cu voie bună şi bucurii nenumărate!

Periplul naţional şi internaţional Violoncellissimo începe pe 5 octombrie, la Paris

Împlinirea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO va fi marcată de Delegaţia permanentă a României la UNESCO, cu sprijinul Institutului Cultural Român din Paris, prin organizarea, la sediul UNESCO, pe 5 octombrie, la ora 19, a unui Concert de gală extraordinar Violoncellissimo, la care vor participa diplomați acreditaţi la UNESCO, înalte oficialități ale acestei organizații, precum și personalități culturale române și franceze. Concertul va putea fi urmărit online şi de publicul larg.

Cu aceeaşi ocazie, a împlinirii a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO, a începutului de an universitar european și a aniversării a 100 de ani de existență a Fundației Universitare Bruxelles, ICR Bruxelles găzduieşte la Fundația Universitară Bruxelles, sala Félicien Cattier, în data de 6 octombrie, ora 19:30 acelaşi concert de gală „Du baroque au… Rock”, susținut de Ansamblul Violoncellissimo.

Într-o perioadă în care instituțiile de cultură sunt nevoite să se adapteze la situația actuală și să propună noi metode virtuale de difuzare a discursului artistic către publicul larg, aceste două concerte sunt unele dintre primele evenimente cu prezență integral românească ce se organizează fizic la Paris şi Bruxelles, după o lungă perioadă în care sălile de concert au fost închise pentru public.

După evenimentele de la Paris şi Bruxelles, ansamblul Violoncellissimo condus de Marin Cazacu va continua turneul naţional Clasic la puterea a treia început în luna august, cu o altă serie de concerte programate în perioada 8-11 octombrie în ţară, la Bistriţa, Deva, Braşov şi Ploieşti.

Violoncelistul şi profesorul Marin Cazacu, liderul ansamblului declara: „Pentru noi anul 2021 este Anul Violoncellissimo! Suntem încântaţi să împărtăşim bucuria noastră de a emoţiona şi binedispune prin muzică un număr cât mai mare de oameni şi suntem pregătiţi să cucerim inimile ascultătorilor din Paris, Bruxelles şi, bineînţeles, România”

După succesul din anii trecuţi, Violoncellissimo revine cu turneul său naţional şi internaţional, propunând o incursiune sonoră în lumea violoncelului prin intermediul unui repertoriu divers şi spectaculos, de la clasic la contemporan, sub genericul „De la baroc la… rock”. În ultimul timp, Violoncellissimo a fost tot mai frecvent invitat să susţină concerte în diferite formule şi în diferite locuri. Iar aceste invitaţii au venit atât pentru faptul că de la concertele lor publicul pleacă entuziasmat, cât şi, mai ales, pentru faptul că sunt exemplul viu al succesului dat de combinația dintre profesionalism, prietenie, dialog între generații și multă veselie… o combinație devenită rarisimă în România! Publicul a avut ocazia de a aplauda pe unii dintre cei mai buni violonceliști din România, dar şi rezultatele extraordinare la care duce excelenta relație dintre Maestru și Discipoli. Marin Cazacu, Maestrul şi profesorul celorlalți membri ai minunatului Violoncellissimo a întemeiat această formație, care poate avea un număr variabil de instrumentiști, ca pe o extensie a cvartetului Cellissimo, cu care a avut, de asemenea, mari succese în țară și peste hotare.

Şi în 2021, ca şi în anii ce au trecut, violoncelistul şi profesorul Marin Cazacu şi discipolii săi, pe scurt Violoncellissimo, sunt o familie… profesională. O familie compusă din muzicieni – elevii şi studenţii maestrului Cazacu – familie cu un număr de membri în permanentă modificare, o familie ce poartă numele Violoncellissimo şi poate aduce pe scenă de la 4 la 100 de violoncelişti. În această formulă flexibilă şi mereu surprinzătoare, familia “extinsă” Cazacu a cucerit scenele de la noi şi din afară – cu apariţii notabile la Luxemburg, Bruxelles, Istanbul, Beijing, Washington şi nu numai, dar şi într-o apariţie surprinzătoare în finala de la „Românii au talent”.

ORLAN, una dintre cele mai importante artiste din Franța, vine la Cluj-Napoca, la Centrul de Interes

ORLAN, una dintre artistele-vedetă ale Franței, cu o anvergură internațională remarcabilă, este protagonista unei expoziții-eveniment, la Centrul de Interes. Prima expoziție personală a artistei în România – „Les Films de Sainte-Orlan” (curator Horea Avram, producător Florin Ștefan) va fi deschisă publicului în perioada 5 octombrie – 17 noiembrie 2021, în spațiul expozițional generos de la etajul 4 al clădirii de pe strada Fabricii de Chibrituri 9A. În data de 5 octombrie, accesul publicului va fi permis între orele 18:30-22:00, urmând ca din 6 octombrie până în 17 noiembrie, expoziția să fie deschisă de marți până sâmbătă, între orele 16:00-19:00. Intrarea e liberă.

În data de 6 octombrie, începând cu ora 18:00, artista ORLAN va participa la o masă rotundă, la care vor participa Horea Avram – critic de artă, curator, conferențiar universitar la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Julien Chiappone-Lucchesi – consilier de cooperare și acțiune culturală  în cadrul Ambasadei Franței în România și directorul Institutului Francez din România, Bogdan Ghiu – scriitor, eseist, traducător, Raluca Oancea – critic de artă, curator, lector universitar la Universitatea Națională de Artă din București, Călin Stegerean – eseist, artist, directorul general al Muzeului Național de Artă al României, și Yann Toma – artist și cercetător, profesor de arte vizuale la Universitatea Sorbona din Paris. Accesul este liber, dar va fi limitat sau restricționat în funcție de reglementările în vigoare pentru prevenirea răspândirii Covid-19.

„Les Films de Sainte-Orlan” e o expoziție-eveniment ce pune în prim plan imaginea filmică, filmul ca idee, video-ul ca posibilitate așa cum le instrumentalizează una dintre cele mai importante artiste contemporane din Franța. ORLAN lucrează cu imaginea de sine, cu imaginea în sine propunând narațiuni plauzibile dar absente, ficțiuni auto-hagiografice croite în cheie cinematică. Pentru ORLAN, filmul este o posibilitate pe care o explorează în toate dimensiunile ei: ca mediu și ca expresie artistică, dar și ca imagine care nu poate fi redusă la medialitatea ei, ca o problemă (nerezolvată) a reprezentării, ca potențial de manipulare, ca ficțiune narativă și ficționalizare a corpului.

Expoziția „Les Films de Sainte-Orlan” include lucrări video realizate în ultimii 30 de ani, afișele unor filme cu personaje celebre reale, dar absente, filme care de fapt nu există, coloana sonoră a unor filme care nu vor fi niciodată realizate și o serie de portrete „hibride” ale artistei, dintre care unele extinse în Realitate Augmentată. Un apel pentru scenarii de film, deschis tuturor, va căuta să reunească texte (prezentate apoi în catalogul expoziției) care vor face drumul invers, de la afiș la idee.

Artiștii îți spun istoria dansului în tururi ghidate performative prin București

În luna octombrie, Centrul Național al Dansului București lansează proiectul Corpuri și povești (in)vizibile.

Până nu demult, istoria dansului românesc părea mai degrabă suma absențelor și a gesturilor invizibile, decât o serie de evidențe materiale. Însă, încă de la înființarea sa, Centrul Național al Dansului București (CNDB) a derulat proiecte de recuperare a istoriei dansului românesc și de reactivare a memoriei colective. O parte din urmele rămase au fost recuperate din arhive personale și atent inventariate în Arhiva CNDB.

Proiectul „Corpuri și povești (in)vizibile” se desfășoară pe parcursul lunii octombrie și este o continuare a proiectului „Dancing walks”, când CNDB a invitat oameni să iasă la plimbare cu dansatori care i-au ghidat prin mai multe exerciții transformatoare ale relației cu propriul corp, cu spațiul, cu mediul înconjurător.

„Corpuri și povești (in)vizibile” adaugă o dimensiune nouă și oferă publicului o serie de tururi performative ghidate de 10 artiști/performeri din sfera dansului contemporan care activează memoria coregrafică a orașului București.

Pornind de la experiența propriului corp și a relației cu orașul, artiștii vor ghida participanții spre spațiile în care de-a lungul timpului dansul și-a făcut simțită prezența în viața Capitalei. Memoria creatorilor, energiile și istoriile care au contribuit la construcția culturii coregrafice de astăzi, vor fi reactivate performativ prin texte, imagini, story-telling și enactments. Corpul viu devine astfel o arhivă mobilă care conectează spații/locuri, istorii/evenimente și oameni din București, care au marcat istoria dansului românesc. Fiecare tur durează între 2 și 3 ore și presupune vizitarea a trei astfel de locuri.

CNDB nu își propune o abordare istoricizantă de recuperare formală a memoriei, ci acționează performativ, angajând participanții într-un proces care îi implică fizic și emoțional. CNDB propune participanților un proces de chestionare a relației lor cu orașul și o serie de exerciții de activare a propriei memorii corporale. Corpul dansatorului, privit ca o arhivă mobilă, rescrie fragmente de istorie pe care le transmite către participanți și le înscrie în corpurile acestora, reînnoiește modalitățile de conservare, prezentare /reprezentare și circulație a cunoaşterii.

Artiștii invitați de către CNDB să susțină aceste tururi ghidate performative sunt: Denis Bolborea, Catrinel Catană, Simona Dabija, Simona Deaconescu, Paul Dunca/Paula Dunker, Virginia Negru, Andreea Novac, Maria Mora, Valentina De Piante, Arcadie Rusu.

Fotograful oficial al lui Václav Havel vine în România

Pe 4 și 5 octombrie, aveți ocazia de a-l cunoaște pe Jiří Jírů, cel care i-a fost alături lui Václav Havel între 1993-2000 ca fotograf personal. În ziua de luni, are loc o discuție cu acesta, la Centrul Ceh, iar marți puteți participa la vernisajul expoziției „Václav Havel: întâlnire cu lumea”, ce va fi deschisă între 1-10 octombrie, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Expoziţia „Václav Havel: întâlnire cu lumea” propune o retrospectivă a muncii lui Jiří Jírů, fotograful personal al preşedintelui Václav Havel din 1993 până în 2000. Jírů l-a fotografiat pe Havel în timpul vizitelor sale în alte state ş i-a documentat întâlnirile cu personalități importante ale lumii politice şi culturale ale vremii. În aceste fotografii, îl vedem pe Havel acompaniat de Hillary Clinton şi Madeleine Albright, King Juan Carlos şi Regina Sofia a Spaniei, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Michael Jackson, Papa Ioan Paul al II-lea şi membrii trupei Rolling Stones. Sunt incluse si fotografii cu viața de acasă. Jírů şi-a folosit camera pentru a imortaliza momente din călătoriile lui Havel în Republica Cehă, din timpul mutării şi reconstrucției Cetății din Praga, ieşiri în barurile din capitală, sau sărbători alături de prieteni, în Lány.

Fotografiile din expoziție ni-l arată pe Havel atât ca reprezentant al statului, cât şi ca om simplu. Publicul va putea vedea câteva dintre fotografiile surprinse de Jírů în 1994 în România, când Havel a făcut o vizită oficială la invitația Universității din Bucureşti. La ceremonia oficială, Havel a primit titlul de doctor onorific şi a ținut un discurs în care a adresat dezamăgirile oamenilor în legătură cu evoluția postrevoluționară.

Evenimentul face parte din programul festivalului internațional de fotografie Bucharest Photofest, ce se desfășoară între 1-10 octombrie 2021 la București și are ca temă centrală Rezistența. Expoziția este organizată de Ambasada Republicii Cehe, Centrul Ceh și Bucharest Photofest. Vernisajul are loc pe 5 octombrie, de la ora 18:00, în Sala Noua Galerie a Muzeului Național al Țăranului Român. Aceasta poate fi vizitată de marți până duminică, între 10:00-18:00.

Jiří Jírů este un fotograf de origine cehă care locuieşte în Praga şi Bruxelles. Pe parcursul carierei sale, a fotografiat pentru numeroase publicații (Time, Newsweek, Business Week, People, Fortune, The New York Times, International Herald, National Geographic, etc) şi a fost apreciat ca fotojurnalist în țările postsocialiste. În 1993, a devenit fotograful personal al preşedintelui Václav Havel. A publicat mai multe cărți cu fotografiile sale şi a fondat o galerie de fotografie în Praga. Pe 4 octombrie, acesta va participa la o discuție organizată la Centrul Ceh, începând cu ora 18:00.

O Carte frumoasă despre un Om frumos

„Am scris această carte dintr-o durere pe care am simțit-o. Vă rog să o citiți. Pentru că toți colegii mei au dispărut, nu mai sunt. Un om e uitat cu adevărat atunci când nimeni nu-și mai aduce aminte de el. Cartea e un mod de a ne aduna și de a fi împreună cu cei care nu mai sunt”, a declarat Rodica Mandache, la lansarea volumului său, „O carte frumoasă despre un om frumos”, publicată la Editura Oscar Print, cu sprijinul JTI.

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții.

Volumul a fost prezentat în cadrul Festivalului George Enescu, la Sala Palatului, standul Cărturești, de către Ludmila Patlanjoglu, teatrolog și critic de teatru, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică: „Această carte e ca o poveste. E cu totul specială. Are o structură mozaicată, e o călătorie în amintiri, în trecut. Aparține unui om care i-a fost prieten autoarei. Rodica Mandache spune despre Ovidiu Iuliu Moldovan, „inefabilul”, „inegalabilul”. Era cunoscut pentru moralitate, pentru severitate, dar cine reușea să se apropie descoperea un om blând și tandru. Era un actor făcut pentru roluri principale, dacă era într-un rol secundar făcea astfel încât să fie în prim plan. Care e testamentul lui Ovidiu Iuliu Moldovan?  Teatrul, arta, reprezintă o terapie. Noi suntem într-o anticameră a Apocalipsei, trăim în frică. Arta e o salvare pentru minte și suflet. Ovidiu Iuliu Moldovan spunea că cei care fac teatru trebuie să-și asume o condiție eroică, pentru că ei oferă tot. Actorii, oamenii de teatru trebuie să sădească în sufletele spectatorilor binele și speranța”.

„Este o carte despre un actor extraordinar, care ne-a părăsit prea devreme, scrisă într-un stil cum doar Rodica Mandache îl poate avea. E o carte despre libertate și despre eliberare, pentru că autoarea a scris acest volum în pandemie. E o carte de amintiri și de dragoste. Rodica Mandache e un om de cultură cum rar mai întâlnești astăzi, cu o curiozitate vie și un formidabil talent de scotocitor în suflete și biografii. Are o scriitură aparte, aparent simplă, dar cu miez și poezie, care îndeamnă la reflecție”, a adăugat Gilda Lazăr, Director JTI.

Cartea – album cuprinde, pe lângă scrisul inedit al autoarei, cronici, amintiri, interviuri și texte de George Banu, Petre Țuțea, Radu Stanca, Liviu Ciulei și mulți alții, dar și fragmente din recenzii și fotografii din colecții private sau publice.

Volumul se încheie cu o fotografie în care Ovidiu Iuliu Moldovan pare că își ia la revedere, cu un zâmbet calm și aceeași privire intensă pe care toți cei care l-au văzut jucând și-o amintesc. Sub fotografie, un citat dintr-un interviu al actorului: „Trebuie să ne străduim să ne deschidem inimile și să ne bucurăm că suntem împreună”.