Scriitorul turc Burhan Sönmez este noul Președinte al PEN Internațional

Burhan Sönmez a fost ales noul Președinte al PEN International, în cadrul congresului aniversar, un eveniment amplu prin care cunoscuta instituție internațională a serbat 100 de ani de la înfiinţare. În discursul său de acceptare, cunoscutul autor turc a subliniat viziunea PEN International, spunând că instituția este „un susținător al liberei exprimări și un refugiu pentru scriitorii expuși riscului, un cămin pentru toți scriitorii, inclusiv scriitori tineri sau cei din comunități asuprite”.

În trecut, scriitori precum H. G. Wells, Arthur Miller sau Heinrich Böll s-au aflat la conducerea PEN International, iar în prezent, printre vicepreşedinţi, se află Margaret Atwood, Svetlana Alexievich, Orhan Pamuk sau J. M. Coetzee.

Fondat la 5 octombrie 1921 de către scriitoarea britanică Catherine Amy Dawson Scott și laureatul Premiului Nobel John Galsworthy la Londra, PEN International numără astăzi 144 filiale în 102 ţări. Instituția luptă pentru libertatea de exprimare şi susţine literatura lipsită de frontiere, ca spaţiu comun, care să-i apropie pe oameni, chiar şi în vremuri de frământări politice internaţionale.

Burhan Sönmez, considerat una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane, un scriitor ale cărui cărți au fost traduse în aproape 42 de limbi, își împarte astăzi viața între Cambridge și Istanbul, după ce, vreme de un deceniu, a fost nevoit să trăiască în exil.

Primăvara aceasta, în limba roână i-a fost tradus romanul Labirint, o alegorie care explorează natura fracturată a individului într-o societate suspendată între un trecut bogat, complicat și un viitor incert, o carte ce vorbește despre puterea memoriei.

Romanul, apărut în traducerea din limba turcă a lui Adal Hanzade, este un roman despre care autorul a mărturisit într-un interviu recent acordat presei britanice că în scrierea lui a fost influențat de evenimentele politice la care a luat parte: „Cartea poate fi citită atât ca o reflectare a rolului memoriei în identitatea personală, cât și ca o alegorie a ceea ce se întâmplă dacă o societate își pierde legătura cu trecutul său – sau o amintește doar ca istorie”.

„Soluțiile morale sunt valide pentru indivizi, nu pentru mase. Ce vrem să devenim? Un individ sau o piesă într-o mulțime? Soluțiile morale nu sunt menite să rezolve probleme, ele sunt pentru noi, ca indivizi, doar teste care dau măsura calității umane”, a completat Burhan Sönmez într-un alt interviu.

Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste și ziare, cu articole pe teme culturale și politice. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioada mai lungă în Marea Britanie.

În 2009 i-a apărut primul roman, Kuzey (Miazănoapte), urmat în 2011 de Masumlar (Păcate și inocenți), recompensat cu premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prețioase distincții literare din Turcia). Cel de-al treilea roman al său, Istanbul Istanbul, publicat în 2015, i-a adus Premiul EBRD pentru Literatură în 2018. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în același an. Cărțile sale au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul.

Filmul de arhivă și istoria filmului documentar: două ateliere organizate de Asociația One World Romania în luna octombrie

În luna octombrie Asociația One World Romania organizează două ateliere dedicate studenților pasionați de film și educație audiovizuală, cu accent pe film de arhivă, respectiv pe istoria filmului documentar.

“Cum să ne îngrijim de arhive? Introducere în conservarea și restaurarea de film de arhivă” – atelier cu Janneke van Dalen și Kevin Lutz de la Muzeul Filmului din Austria.

Atelierul își propune să ofere o înțelegere de bază asupra teoriei și practicii de conservare și restaurare de film, prezentând o introducere a conceptelor teoretice și filosofice, o istorie a arhivării, precum și exemple privind felul în care teoria se traduce în diferite practici.

Activități specifice arhivării, precum inspecția, identificarea, arhivarea, catalogarea, metode de accesare a colecțiilor de film, digitizarea, restaurarea și proiecția de film de arhivă vor fi explorate în amănunt și vor fi însoțite de o serie de exerciții și proiecții de film. De asemenea, atelierul va cuprinde și o componentă practică de montaj, disponibilă participanților care optează pentru aceasta.

Atelierul va avea loc între 14 și 16 octombrie, la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și este deschis studenților preocupați de lucrul cu arhivele de film, cât și profesioniștilor care activează în acest domeniu.

Coordonatorii atelierului sunt Janneke van Dalen și Kevin Lutz, experți în arhivare de la Muzeul de Film din Austria, ale cărui obiective sunt să arhiveze, să cerceteze și să prezinte publicului colecțiile de filme și obiectele pe care Muzeul le-a achiziționat de la fondarea sa, și să expună filmul ca mediu, în toate dimensiunile și formele sale istorice.

Janneke van Dalen a obținut licența în studii culturale la Vrije Universiteit în Amsterdam și un masterat în conservare și prezentare a imaginilor dinamice la Universitatea din Amsterdam. A lucrat ca proiecționist și arhivist audiovizual în Olanda. În 2015-2016 și-a continuat studiile la Jeffrey L. Selznick School în Rochester, USA, după care s-a mutat la Viena pentru a se alătura Muzeului de Film din Austria, ca arhivist de film.

Kevin Lutz și-a început cariera ca proiecționist de film analog în anii 90, continuând această meserie pe parcursul facultății de scenaristică și imagine la Academia de Film de la Viena. A lucrat apoi ca proiecționist de film în toată Europa, în timp ce era și scriitor și asistent de regie pentru producții de film. În 2012 Kevin a devenit proiecționist al Muzeului de Film din Austria, poziție din care a ajuns să lucreze la colecția de film a Muzeului.

Data limită pentru înscriere este 10 octombrie 2021.

Cel de al doilea atelier se va concentra pe istoria filmului documentar de la început și până în prezent, explorată din perspectiva regizorului Vladimir Léon și a felului în care acesta a fost influențat de alți cineaști în opera sa cinematografică.

Născut la Moscova în 1969, Vladimir Léon a regizat mai multe documentare („Nissim aka Max”, „The Comintern Brahmin”, „Farewell Radiator Street”, „My Dear Spies”) precum și filme de ficțiune („Far From the Front”, „The Angels of Portbou”). Ca actor Vladimir a apărut în filme realizate de Eric Rohmer, Jean Paul Civeyrac, Christine Laurent, Axelle Ropert și fratele său Pierre Léon. În 2008 a fondat casa de producție Les Films de la Liberté și a început să producă filme documentare și de ficțiune. Pe lângă activitatea sa de cineast, Vladimir participă în mod regulat ca trainer în ateliere de regie și scenaristică.

În acest atelier Vladimir va aborda într-o manieră personală istoria filmului, așa cum a descoperit-o el ca tânăr cineast, începând cu primul film care l-a marcat – „From the East” realizat de Chantal Akerman, și continuând cu o serie variată de filme de lung și de scurtmetraj ce au contribuit la maturizarea stilului său cinematografic. Studenții vor avea ocazia să cunoască și să discute mai multe opere ce au definit istoria filmului și parcursul lui Vladimir Léon ca regizor, fiind astfel încurajați să reflecteze la propriile înclinații și influențe cinematografice.

Atelierul va avea loc în perioada 26-28 octombrie 2021 la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București și se adresează studenților care urmează cursurile unei facultăți de film sau cu specializare conexă și doresc să își îmbogățească cunoștințele de istoria filmului, precum și practica proprie.

Data limită pentru înscriere este 21 octombrie 2021.

Belle – cea mai nouă creație a regizorului de Oscar Mamoru Hosoda, în deschiderea Animest 2021

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

Vârsta adolescenței este una dificilă pentru Suzu, o fată timidă de 17 ani ce locuiește alături de tatăl ei într-un sat din Japonia. Într-o zi Suzu decide să-și creeze un cont pe „U”, o lume virtuală cu peste 5 miliarde de membri. Aici, oricine poate îmbrățișa o nouă identitate, pentru a explora o versiune diferită a realității. Devine astfel Belle, o frumoasă cântăreață care se bucură de succes și popularitate. În „U” întâlnește o creatură înfricoșătoare, care locuiește singură într-un castel plutitor, refuzând să lase pe cineva să se apropie. Împreună, cei doi pornesc într-o călătorie plină de aventuri, provocări și iubire, în încercarea de a deveni cine sunt cu adevărat.

„Belle este povestea căreia mi-am dorit dintotdeauna să-i dau viață. În sfârșit am ocazia să creez acest film, grație succesului de care s-au bucurat proiectele mele anterioare”, declara Mamoru Hosoda la Cannes, cu ocazia premierei internaționale a filmului primit cu mult entuziasm de spectatorii care, la finalul proiecției, l-au recompensat cu 14 minute de aplauze. O producție Studio Chizu, povestea reprezintă revenirea cineastului japonez pe marile ecrane, după succesul răsunător al multi-premiatului Mirai, nominalizat în 2018 la Oscarul pentru Cel mai bun film de animație și prezentat în 2019 la Animest.

„Vreau să-i încurajez pe copiii din întreaga lume, să le celebrez viitorul, pentru că ei sunt cei care vor ține viitorul pe umerii lor în această lume aflată într-o continuă schimbare”, subliniază cineastul considerat astăzi singurul regizor japonez care a reușit performanța de a aduce în fața aceluiași ecran publicul din toate generațiile. Familia sa l-a inspirat de-a lungul timpului în dezvoltarea personajelor care au cucerit spectatorii din întreaga lume cu poveștile lor seducătoare. În Belle, regizorul explorează etapa transformatoare a adolescenței, pe care propria sa fiică este pe cale s-o traverseze.

Festivalul Național de Teatru, ediția a 31-a

Cea de-a 31-a ediție a Festivalului Național de Teatru se va desfășura în perioada 06 – 14 noiembrie 2021, în format online, din cauza restricțiilor impuse de pandemie.

Criticii Oana Cristea Grigorescu, Cristina Rusiecki și Claudiu Groza, selecționeri și directori artistici ai prezentei ediții, au anunțat lista spectacolelor participante în FNT 2021.

Conceptul din acest an este „Creația. Recreația. Re-creația”, care subsumează și secțiunile FNT.

Celor 38 de spectacole selectate din țară li se vor adăuga instalații performative, instalații vizuale, producții din străinătate, precum și evenimente conexe.

Vă prezentăm Selecția spectacolelor din Festivalul Național de Teatru, ediția a 31-a

Creația

– „Autobahn” de Neil LaBute, regia Andreea și Andrei Grosu, director de imagine și montaj Alexandru Condurache, scenografia Vladimir Turturica, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

– „Conferința iraniană” de Ivan Vîrîpaev, regia Bobi Pricop, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

– „Efecte secundare” de Lucy Prebble, regia Vlad Bălan, scenografia Miruna Croitoru, unteatru

– „Inimă și alte preparate din carne” de Dan Coman, regia, video și universul sonor Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

– „Katzelmacher. Dacă n-ar fi vorba despre iubire” de Rainer Werner Fassbinder, regia Eugen Jebeleanu, decoruri și costume Velica Panduru, Teatrul German de Stat Timișoara

– „Verde tăiat” de Alexandra Felseghi, regia Adina Lazăr, scenografia Andreea Tecla, Asociația Pro Teatru, Zalău

Creația. Feminin

– „98% Decizia corectă” de Andreea Tănase, regia Elena Morar, costumele și asistență decor Ileana Zirra, decorul Diana Miroșu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț

–  „Cassandra” de Norah Sadava și Amy Nostbakken („Mouthpiece”), regia Leta Popescu, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Apollo 111

– „Hai, să vorbim despre viață!” de Ana Sorina Corneanu, regia Zsuzsánna Kovács, scenografia Gabi Albu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

– „Tiadora”, după Maria Manolescu Borșa, regia Sorin Militaru, scenografia Horațiu Mihaiu, Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău

– „Toate lucrurile pe care mi le-a luat Alois” de Cosmin Stănilă, regia Andrei Măjeri, decorul Adrian Balcău, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca

– „Trei femei înalte” de Edward Albee, regia Diana Păcurar, scenografia Oana Cernea, Teatrul „Regina Maria” Oradea

Creația. Dans

– „Pam param”, coregrafia Andrea Gavriliu, Studio M, Sfântu-Gheorghe

– „Pappa mia!”, textul și coregrafia Fehér Ferenc, Studio M, Sfântu-Gheorghe

Recreația

– „Après Ski – Liniște aici sus!” de Klaus Eckel, conceptul Niko Becker, Teatrul German de Stat Timișoara

– „Chiritza în carantină”, după Matei Millo, scenariul dramatic Ada Milea, Anca Hanu, Cosmin Stănilă, regia Ada Milea, Andrea Gavriliu, spectacol-concert de Ada Milea, Teatrul Național Cluj-Napoca

– „Hoții” de Conor McPherson, regia și scenografia Cristi Juncu, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

– „Moștenirea norocului” de Thanasis Papathanasiou și Mihalis Reppas, regia Radu Nichifor, scenografia Daniel Divrician, Teatrul „Regina Maria” Oradea

– „Tom și Jerry”, adaptare după „Jerry and Tom” de Rick Cleveland, regia Florin Piersic jr., scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

– „Trilogia Minelor. Flori” (episodul 1) de Csaba Székely, regia Horia Suru, scenografia Raluca Alexandrescu, Teatrul Dramaturgilor Români, București

– „Trilogia Minelor. Apă” (episodul 3) de Csaba Székely, regia Horia Suru, scenografia  Raluca Alexandrescu, Teatrul Dramaturgilor Români, București

Re-creația

– „Dekaroom”, creație colectivă, regia Andrei Dinu și Raul Hotcaș, scenografia Mihai Vălu, Teatrul Municipal Baia Mare

– „Încuiați” de Maria Manolescu Borșa, regia Leta Popescu, scenografia Gabi Albu, Centrul Replika, București

– „SHORTS”, după Samuel Beckett, regia Zalán Zakariás, Teatrul „Tomcsa Sándor”, Odorheiu Secuiesc

– „V.I.P. – Very Isolated Person”, adaptare liberă după „Pescărușul” de A.P. Cehov, conceptul și regia Paula Lynn Breuer și Olga Török, Teatrul German de Stat Timișoara

– „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, după Ken Kesey, regia și scenografia Eugen Gyemant, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe / teatru VR

Clasic. Recreat

– „Bacantele” (fără mască), după Euripide, rescriere de Maria Manolescu, regia Dragoș Alexandru Mușoiu, costumele Cristina Milea, decorul Răzvan Chendrean, Teatrul de Nord Satu Mare

– „Cântăreața cheală” de Eugène Ionesco, regia Alex Bogdan, scenografia Tudor Prodan, Teatrul „Matei Vișniec” Suceava

– „Doi tineri din Verona” de William Shakespeare, regia Alexandru Mâzgăreanu, decorul Andreea Săndulescu, costumele Alexandra Mâzgăreanu, Teatrul de Stat Constanța

– „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Ștefan Iordănescu, costumele Chic by Vali Cioban, decorul Doru Păcurar, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

– „Romeo și Julieta”, după William Shakespeare, regia Vidnyánszky Attila jr., decorul Csaba Csíki, costumele Zsuzsánna Kiss, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

– „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia Cristian Ban, scenografia Cristina Milea, Teatrul „Maria Filotti” Brăila

– „Văduva Karnyó și cei doi zvăpăiați” de Csokonai Vitéz Mihály, regia Tapasztó Ernő, scenografia Szvatek Péter, costumele Varsányi Anna, Compania de Teatru „Aradi Kamaraszínház” și Compania „Pinceszínház” din Szeged (Ungaria)

– „Villa Dolorosa” de Rebekka Kricheldorf, regia Theodor-Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”

Invitați ai FNT

– „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, decorul Raluca Alexandrescu, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București

– „Orașul cu fete sărace”, după nuvelele lui Radu Tudoran, regia, scenariul și universul sonor Radu Afrim, scenografia Cosmin Florea, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași

– „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Gábor Tompa, decorurile Helmut Stürmer, costumele Carmencita Brojboiu, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

– „Tragedia omului” de Madách Imre, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara

Instalații performative

– „Ziua Hektomeron”, conceptul și coordonarea proiectului Vlad Drăgulescu, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

– „Interior-lumină”, texte de Oana Hodade, Ioana Hogman, Oana Mardare, Mihai Păcurar, Doru Taloș, Adonis Tanța, conceptul și regia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment Cluj-Napoca

– „Luna verde”, spectacol de poezie pe versuri de Federico García Lorca, Teatrul Odeon, București

– „Văzduh”, texte de George Gordon Byron, John M. Hull și Liviu Oros, un spectacol de Victor Olăhuț, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu

Vom reveni cu detalii despre spectacolele din secțiunea internațională, cea In memoriam Ion Caramitru, despre programul instalațiilor vizuale, spectacolelor lectură, lansărilor de carte, conferințelor și al celorlalte evenimente conexe ce vor putea fi urmărite online sau on-air, în perioada 06 – 14 noiembrie 2021 în cadrul celei de-a 31-a ediții a Festivalului Național de Teatru. Accesul la toate manifestările din cadrul FNT 31 va fi gratuit.

Felix Aftene „Noi și ele – o privire asupra lumii animalelor”. Expoziție de pictură la Muzeul Colecțiilor de Artă.

Muzeul Național de Artă al României găzduieşte toată luna octombrie expoziția de pictură  „Noi și ele – o privire asupra lumii animalelor” a artistului Felix Aftene, la Muzeul Colecțiilor de Artă.

Prin această expoziție Muzeul Național de Artă al României își propune să se alăture unui demers mai larg, național și internațional, de sensibilizare a opiniei publice cu privire la relația problematică a omului contemporan cu lumea animalelor.

Aceasta va oferi ocazia unor reflecții legate de interferența omului cu regnul animal atingând aspecte mitologice, filosofice, afective având ca idee centrală necesitatea reconsiderării acțiunilor violente asupra animalelor.

Pictorul Felix Aftene articulează un discurs artistic, de multe ori la persoana întâia, în reprezentări în care se include fie și sub identități fictive, atent la implicațiile tratării animalului doar ca sursă de hrană, accesoriu al violenței în societate, trofeu, un produs de consum efemer, ca atâtea altele, cu ignorarea și refuzul condiției sale de expresie a minunii viului în diversitatea sa.

Un demers de acest fel este mai mult decât salutar în condițiile degradării continue a mediului natural al planetei cu consecințe din cele mai dramatice asupra vieții cotidiene. Un prilej de meditație și reconsiderare a atitudinii noastre și a semenilor.

Felix Aftene trăiește și lucrează în Iași dar are o activitate artistică susținută pe scena națională și internațională în varii medii – pictură, sculptură, pictură murală, noile media. În 1996 a absolvit ca șef de promoție Academia de Arte „George Enescu“ din Iași, secția Pictură murală. Din anul 2013 este președinte al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România. În 2016 a obținut doctoratul în domeniul arte vizuale la Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ din Iași cu o lucrare dedicată artelor vizuale contemporane. A avut peste 30 de expoziții personale în spații muzeale sau galerii de artă internaționale din țară și Austria, SUA, Marea Britanie, Grecia, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, Canada, Danemarca, Ungaria, Israel, Moldova etc. În anul 2016 i s-a acordat Premiul Național pentru Pictură al UAP din România și a primit alte peste 30 de premii și distincții pentru activitatea artistică pe plan național și internațional.

Semnal editorial: Jurnalele de călătorie ale lui Albert Einstein (ediţie îngrijită de Ze’ev Rosenkranz)

Între octombrie 1922 și martie 1923, Albert Einstein împreună cu soția lui de la acea vreme, Elsa Einstein, a făcut o călătorie în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu, regiuni pe care marele savant nu le mai vizitase înainte. Lungul itinerar urmat de acesta a cuprins opriri în Hong Kong și în Singapore, două scurte șederi în China, un turneu de prelegeri de șase săptămâni în Japonia, o vizită de 12 zile în Palestina și o alta de trei săptămâni în Spania. Volumul de față pune la dispoziția cititorilor jurnalul ținut de Einstein în cursul acestei călătorii.

Însemnările telegrafice făcute de celebrul fizician conțin reflecții despre știință, filosofie, artă și politică, dar și impresii proaspete și considerații mai ample cu privire la evenimente precum inaugurarea viitorului amplasament al Universității Ebraice din Ierusalim, o chermeză organizată de împărăteasa Japoniei, o audiență la regele Spaniei și diverse întâlniri cu alți colegi și oameni politici proeminenți. Ele cuprind de asemenea pasaje care dezvăluie ideile preconcepute ale autorului despre membrii diverselor națiuni și ridică întrebări cu privire la părerile lui referitoare la rase.

Ediția îngrijită de cercetătorul Ze’ev Rosenkranz, specializat în studiul scrierilor și corespondenței lui Albert Einstein, beneficiază de o amplă introducere istorică, precum și de numeroase ilustrații și adnotări. Ea mai include materiale suplimentare precum scrisori, cărți poștale, discursuri și articole, o hartă a călătoriei savantului și un tabel cronologic.

La mulţi ani, Luiza Zan!

Cu virtuozitate şi eleganţă, vocea ei caldă şi impunătoare doboară uşor bariera tiparelor şi a preconcepţiilor. Permanent în căutarea unor noi formule de expresie artistică, personalitate puternică, timbru special şi inconfundabil, Luiza Zan e o garanţie a prospeţimii şi sincretismului în muzică. Azi îi dorim ani mulţi sănătoşi, norocoşi şi roditori!

VITRINE Imposibile, instalație performativă care va putea fi văzută, descoperită și studiată pe 9 și 10 octombrie în București

-  Supra Fețele prinse în VITRINE IMPOSIBILE, mai mult decât performance-uri, sunt episoade ce dau voie slabiciunilor noastre să se manifeste

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 2, 3, 9 și 10 octombrie. Trei mărturisiri, trei dezvăluiri, trei momente artistice  de 15 minute ale unor ființe improbabile: copilul nenăscut, diavolul și omul fericit. Cele trei performance-uri aduc în discuție complexitatea umanității și goana după adevăr și fericire.

Spectatorilor li se propune un itinerariu între trei galerii de pe Calea Victoriei. Galeriile Galateea, Nemțoi și 1001 Arte devin, pentru primele doua weekenduri din luna octombrie, spațiul în care 3 ființe improbabile vorbesc despre umanitate și adevăr. Unele dintre aceste ființe merită să fie eliberate condiționat, în timp ce altele își merită la fel de bine distanța. Deși fiecare dintre noi le știe trăsăturile, Supra Fețele nu au un chip comun, o figură general recunoscută. Acum primesc această înfățișare, un chip cu care nu trebuie să fim de acord, dar pe care suntem invitați să îl recunoaștem.

Iulia Grigoriu explică: „La posibilitatea de a face teatru în vitrină mă gândesc de mai bine de doi ani, de la începutul pandemiei, când încercam să găsesc soluții de a aduce spectatorul aproape de actor în condiții de siguranță. Instinctul de a mă refugia în universuri inventate s-a amplificat în ultima perioadă și mi-am dat seama că geamul de sticlă care desparte actorul de spectator se poate transforma practic într-un portal între lumi atunci când ceea ce vedem în interiorul vitrinei este foarte puțin probabil să existe în realitatea care ne înconjoară. Se petrece astfel o întâlnire de gradul zero, în care cei de pe o parte a vitrinei nu arată chiar la fel cu cei de pe cealaltă parte, și totuși e posibil să găsim, chiar și așa, adevăruri comune”.

„Vitrine Imposibile”, este produs de Vanner Collective în parteneriat cu Galeria Galateea Contemporary Art, Galeria Nemțoi, Galeria 1001 Arte și Centrul de Tineret al Municipiului București. Cele trei personaje nemaivăzute vor purta semnătura actorilor Nicoleta Hâncu, Ionuț Grama și Codrin Boldea. Textele din proiect sunt Super gagiul de Cleopatra Constantinescu la Galeria Galateea, Cel care a inventat opțiunea de Sever Bârsan la Galeria Nemțoi, Hepinass după Radu Iacoban la Galeria 1001 Arte.

Scenografia spectacolului este semnată de Alexandra Lupeș, costumele și machiajul de Sofia Iorga Miric, universul sonor este creat de Adrian Piciorea, iar light design-ul aparține lui Daniel Buglea.

Următoarele reprezentații vor avea loc pe 9 și 10 octombrie. Intrare este liberă pe bază de rezervare aici. Spectatorii sunt rugați să prezinte un act de identitate la intrare pentru a primi o pereche de căști audio cu ajutorul cărora vor urmări cele 3 performance-uri. Intrări la orele: 20.00, 20.30, 21.00, 21.30 (durată tur 60 min.) Se va pleca din curtea Grădinii Bistro Green Hours. Fiecare tur are o capacitate de maxim 10 spectatori.

Vanner este un colectiv de creatori de teatru din România și Irlanda, format în Marea Britanie, în 2014. Crescând idei și proiecte artistice inovatoare, Vanner le vorbește  oamenilor prin intermediul unui teatru provocator, proaspăt, actual, accesibil.

Filmul „Crai Nou”, regizat de Alina Grigore, a câştigat Marele Premiu la San Sebastian

Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian din Spania a acordat premiul cel mare unei regizoare, românca Alina Grigore, pentru Filmul „Crai Nou” (titlu internațional “Blue Moon”).

„Crai Nou” urmărește călătoria psihologică a unei tinere spre procesul ei de dezumanizare. În încercarea de a urma studii superioare și a scăpa de violența familiei ei disfuncționale, lrina se transformă din victimă în agresor ca urmare a agresiunii subtile pe care trebuie să o îndure. O experiență sexuală ambiguă cu un artist, o determină să lupte împotriva oricărui tip de agresiune și să-și urmeze scopul de a fugi la București.

Alina Grigore e cunoscută pentru felul neconvențional de a construi o poveste în urma colaborării de succes pe care aceasta a avut-o cu Adrian Sitaru la filmul Ilegitim, (film premiat cu premiul CICAE la secțiunea Forum a prestigiosului festival de film de la Berlin). După acest proiect, Sitaru a indrumat-o pe actriță să încerce regie de film și să abordeze aceleași tehnici dezvoltate în cadrul școlii de film și teatru – Inlight.

Pentru „Crai Nou”,  Alina a propus actorilor un scenariu inițial, după care a început să lucreze cu ei, pentru aproximativ 1 an și 6 luni la dezvoltarea personajelor. A fost o muncă de colaborare în care actorii au fost îndrumați să lucreze colectiv la dezvoltarea rolurilor. Au creat, de exemplu, împreună, amintiri ale personajelor. În urma acestui proces Alina a rescris scenariul, preocuparea ei fiind “a experimenta relații și situații mai degrabă decât a formula un fir narativ”.

“Lucrul cu actorii a implicat o căutare a motivațiilor psihologice, a acțiunilor pe care personajele le întreprind, cu scopul atingerii unui act scenic autentic”. O parte din scenariu a fost scris în locația filmării, Cabana Gigi Ursu, prima cabană privată din România. Cabana Gigi Ursu este una dintre cele mai vechi cabane din România și este o locație reprezentativă pentru nordul Moldovei datorită impactului istoric și cultural pe care l-a avut pentru zona Bucovina. Cabana, parte a unui peisaj montan superb a fost însă mistuită de flăcări la câteva luni după terminarea filmărilor, fiind repusă în funcțiune de cele 2 proprietare în urma donațiilor permanente care se fac pentru reconstruirea ei.

Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză la Teatrul „Stela Popescu”

Spectacolul Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, în româneste de Adrian Nicolae, producţie a Teatrului „Stela Popescu”, a avut primele reprezentații la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor, în zilele de 28 și 29 septembrie. Următoarele reprezentații vor avea loc în datele de 23 și 24 octombrie.

Equus este o piesă puternică despre sacrificiul ritualic, despre fascinația religioasă devenită refugiu irațional și adorație erotică. Inspirată de un caz real, piesa bine-cunoscutului Peter Shaffer a devenit la scurtă vreme după premiera din 1973 una dintre creațiile de referință ale dramaturgiei britanice contemporane, fiind răsplătită cu un premiu Tony și o  adaptare cinematografică valoroasă.

Distribuţia spectacolului Equus este următoarea: Martin Dysart, psihiatru – George Costin, Alan Strang, un tânăr de 17 ani – Tudor Cucu Dumitrescu, Frank Strang, tatăl lui Alan – Alexandru Pavel, Dora Strand, mama lui Alan – Mirela Zeța, Hesther Salomon, magistrat – Crina Matei, Jill Mason, o fată de la grajduri – Ana Crețu, Harry Dalton, proprietarul grajdurilor – Sorin Aurel Sandu, Bulgăr – Adrian Ban, Sora medicală – Ana Maria Ivan, Caii – Andrei Dogaru, Visarion Udatu.

Înainte premierei, directorul Teatrului „Stela Popescu”, Cristian Şofron, declara: „Mă bucur mult că am reușit, chiar și în această perioadă… austeră, să aduc la teatrul nostru unul dintre cei mai importanți regizori, directori de scenă din România și nu numai! Îl numesc aici pe minunatul Victor Ioan Frunză, care a acceptat să vină lângă mine, lângă noi, la acest nou „început”. Și, doar prin acest gest, VIF mi-a (re)confirmat generozitatea lui și apetitul pentru a umbla nu întotdeauna pe drumuri bătătorite, sigure, ci de a se aventura pe căi mai puțin umblate, de a merge și pe drumul unei cercetări teatrale, poate… fără nume. Așadar, Victor Ioan Frunză montează un text extrem de special, de controversat, de dur, al lui Peter Shaffer, Equus, un text care de câte ori a fost montat a provocat controverse”.

Women in Animation. Excelența feminină în animație, celebrată la cea de-a 16-a ediție Animest

Regizoarele și producătoarele momentului, cele mai influente, dar și cele mai promițătoare voci feminine din lumea filmului de animație, vor fi celebrate la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest, desfășurată în perioada 8-17 octombrie. Sub umbrela tematică Women in animation, cinefilii de toate vârstele vor descoperi în această toamnă o amplă selecție de filme semnate de artiste remarcabile din întreaga lume, multe dintre acestea difuzate în premieră în România, dar și un program special de scurtmetraje de arhivă, create de regizoare autohtone înainte și după 1989. Întreaga campanie de imagine Animest.16, realizată în parteneriat cu Ogilvy România, aduce un omagiu excelenței feminine în animație, invitând creatoarele să-și revendice locul binemeritat în spațiul public.

Programată inițial într-o formulă hibrid, în sălile de proiecție din București și online, pe platforma accesibilă din întreaga țară, ediția din acest an a festivalului ar putea suferi modificări în contextul impunerii unor noi măsuri de protecție și distanțare. În cazul în care activitatea sălilor de cinema din capitală va fi suspendată, proiecțiile online incluse în programul Animest.16 vor putea fi urmărite prin intermediul platformei de streaming a festivalului.

Spectaculoasă și mereu surprinzătoare, lumea filmului de animație își continuă perpetua dezvoltare grație noilor tehnologii care alimentează posibilitățile infinite de exprimare prin intermediul imaginii. La rândul său, publicul îndrăgostit de filmele de animație se diversifică, manifestându-și din ce în ce mai vocal nevoia de reprezentare. La cea de-a 16-a ediție, cel mai amplu eveniment cinematografic din România dedicat filmului de animație lansează o nouă provocare, invitând spectatorii din întreaga țară într-o călătorie fascinantă prin universul poveștilor create de personalități feminine remarcabile. Regizoare și producătoare din toată lumea vor fi prezentate și promovate într-o secțiune specială, prin care Animest își propune să aducă un omagiu creației feminine, slab reprezentată în media, în pofida performanțelor înregistrate în competițiile marilor festivaluri sau exprimate prin succesele de box-office.

O amplă selecție de lungmetraje și scurtmetraje animate realizate de artiste din întreaga lume va putea fi urmărită în programul Animația la feminin – secțiune din care nu vor lipsi, la această ediție, filme precum Persepolis, bazat pe povestea creată de Marjane Satrapi și nominalizat în 2008 la Oscarul pentru cel mai bun lungmetraj de animație, sau $9.99, debutul regizoarei  Tatia Rosenthal, care a revoluționat universul vizual al cinematografiei animate, alături de scurtmetrajele celor mai relevante realizatoare de animație din 1935 încoace, incluse într-o retrospectivă curatoriată de festivalul de film Tricky Women/Tricky Realities din Viena.

Profesionistele din industria autohtonă vor fi prezentate într-o secțiune dedicată, curatoriată de criticul de film Dana Duma. Romanian Women Directors Before 89 / After 89, cele două programe de scurtmetraje de arhivă semnate de regizoare care au contribuit la dezvoltarea industriei de film din țara noastră, se vor întoarce pe ecranele din România, oferind spectatorilor o felie de istorie mai puțin cunoscută publicului larg.

Vocile feminine din lumea artei își revendică locul în spațiul public în spotul oficial Animest.16, o creație Ogilvy România, partener de tradiție al festivalului. Bianca Guz este protagonista poveștii și artista surprinsă în clip de polițistul interpretat de Cosmin Sîrbulescu, autorul elementelor de animație și cel care semnează regia spotului alături de Dani Macarie. Filmările au avut loc la Safe Frame, Dana Anghel s-a ocupat de costume, iar imaginea poartă semnătura directorului de imagine Alexandru Dorobanțu (ATE). Vizualul oficial al ediției marchează întoarcerea festivalului în calendarul evenimentelor culturale de neratat în această toamnă, având ca element central un personaj feminin, parte dintr-un concept care îi aparține ilustratoarei Tuan Nini.

„Propunerea primită din partea festivalului a însemnat foarte mult pentru mine, în contextul în care în ultimii ani, lucrând ca ilustratoare, am îndrăznit să fac și câțiva pași înspre lumea animației. Faptul că m-am aventurat în acest nou univers de una singură a născut în mine teamă și entuziasm deopotrivă, dar și o dorință reală de a intra în contact cu oamenii care își dedică viața filmului de animație. Mă onorează faptul că am primit oportunitatea de a crea imaginea care va reprezenta cea de-a 16-a ediție Animest, un eveniment care celebrează filmul de animație și comunitatea creatorilor săi” subliniază artista Tuan Nini, autoarea ilustrației de pe afișul ediției din acest an.

Componența exclusiv feminină a juriului Animest.16

Animația la feminin, tema prin care Animest aduce un omagiu creatoarelor din industria filmului de gen, propune o nouă formulă de jurizare în cadrul principalelor secțiuni competiționale prezentate la această ediție. Invitate la București în perioada festivalului, trei profesioniste din lumea cinematografiei vor desemna anul acesta câștigătorul Trofeului Animest – premiul care care îi va asigura celui mai bun scurtmetraj prezentat la această ediție un loc pe lista filmelor eligibile la Oscar, dar vor decide și titlul câștigător în secțiunea de film studențesc. Multipremiata regizoare și producătoare Špela Čadež (Slovenia), câștigătoarea Trofeului Animest în 2014 cu Boles, va analiza scurtmetrajele din Competiția Internațională împreună cu Agnès Patron (Franța), laureata din 2020 cu filmul And Then the Bear, distins cu Premiul César pentru Cel mai bun scurtmetraj de animație. Juriul va fi completat de Aneta Ozorek (Polonia / Olanda), directoarea artistică a festivalului Kaboom Animation Festival și liderul secțiunii de scurtmetraj CEE Animation Pitching Forum.

În secțiunea dedicată lungmetrajelor animate și în competiția de film românesc, premiile vor fi oferite în urma deliberării juriului din care vor face parte, la această ediție, Joanna Quinn (Marea Britanie), autoare prolifică, regizoare a două filme de animație nominalizate la Oscar, Izabela Plucińska (Polonia), câștigătoarea Ursului de Argint la Berlinală cu Jam Session (2005) și Mélody Boulissière (Franța), ale cărei filme au fost proiectate, de-a lungul timpului, în selecțiile celor mai importante festivaluri cinematografice din întreaga lume.

Cea de-a șasea ediție a Bucharest Photofest – Peste 35 de evenimente. Peste 50 de artiști. 10 zile. 10 spații

Bucharest Photofest, ajuns la cea de-a șasea ediție în 2021, este un festival-platformă care și-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale și relevante repere din fotografia autohtonă și internațională.

Bucharest Photofest se desfășoară în perioada 1 – 10 octombrie în mai multe spații din București și reunește în cele 10 zile și 10 locuri de desfășurare peste 35 de evenimente: expoziții, proiecții de film, showcases, discuții și dezbateri, portfolio reviews, concerte live și invitați speciali din Franța, Italia, Spania, Maroc, Algeria, Ungaria, Germania, Cehia, Statele Unite ale Americii, Moldova și nu numai.

Evenimentele vor avea loc la Muzeul Național al Țăranului Român, Cinema Muzeul Țăranului, Victoria Hub, Golden Tulip Bucharest, Uzina Coffee, Goethe–Institut., Cărturești Modul, Cărturești Carusel, Centrul Ceh și Deschis Gastrobar iar deschiderea oficială va avea loc vineri, 1 octombrie, de la ora 19:30, la Cinema Muzeului Țăranului, cu proiecția filmului Bergman: A Year in a Life (r. Jane Magnusson, Suedia, 2018, 117 min., în selecția oficială din 2018 a Festivalului de Film de la Cannes și la BFI London Film Festival).

Bucharest Photofest își propune să fie cel mai important festival de fotografie din România, ce transformă fotografia într-un instrument de educație vizuală, creând contextul pentru dezbaterea unor teme importante ale actualității socio-politice și cultural-umane.

Rezistența este perspectiva prin care ediția din 2021 a Bucharest Photofest vorbește despre oameni, valori, locuri și, în mod special, despre fotografi și munca acestora, despre maniera prin care ei rezistă din punct de vedere al creativității, al valorilor și eticii sau chiar al abordării de business.

Printre expozițiile de fotografie care pot fi vizitate pe durata evenimentului se numără Faces of Autism a tânărului fotograf David Stescu, un proiect ce și-a propus, prin portrete ale copiilor, tinerilor sau adulților cu autism, să exploreze multiplele fațete ale autismului; Among you de M’hammed Kilito, ce documentează identitatea unei serii de tineri marocani care își cer dreptul de a fi diferiți și care celebrează diversitatea; Curaj!, expoziția Cultura la dubă realizată în parteneriat cu Goethe-Institut, ce reunește portretele unor artiști români și germani, precum și fragmente din poveștile lor, publicate pe platforma de jurnalism independent Cultura la dubă; „Václav Havel: întâlnire cu lumea”, care propune o retrospectivă a muncii lui Jiří Jírů, fotograful personal al preşedintelui Václav Havel din 1993 până în 2000; Peru. Resistance de Gabriel Șerban, dedicată unei țări care nu și-a epuizat istoria, bogățiile și poveștile ancestrale – o țară care rezistă, Boabe de Negru și Speranță, de Vladimir Gheorghiu, un omagiu adus scenei locale de muzică și concertelor organizate pe durata pandemiei la Uzina Coffee din București; Resistance, în parteneriat cu platforma dedicată fotografiei Wipplay.

Bucharest Photofest aduce și proiecții de film, printre care Beyond the Bolex (r. Alyssa Bolsey, SUA, 2018, 91 min, câștigător al celui mai bun realizator emergent la Newport Beach Film Festival 2019 și câștigător al celui mai bun film documentar la Dallas Videofest 2019, în selecție oficială la Raindance Film Festival 2019), Cultures of Resistance (r. Iara Lee, 2010, 73 min) și Side by Side (prezentat de Keanu Reeves), dar și două scurtmetraje recente ale faimosului fotograf și producător american Chris Burkard.

Bucharest Photofest, ajuns în 2021 la cea de-a șasea ediţie, este un proiect care şi-a asumat misiunea de a intermedia accesul publicului larg la unele dintre cele mai importante, actuale şi relevante repere din fotografia autohtonă şi internaţională. Dincolo de faptul că este un proiect cultural prezentat într-un concept coerent articulat, fotografia devine în contextul Bucharest Photofest şi pretext pentru dezbaterea unor teme importante ale actualităţii socio-politice şi cultural-umane, astfel, fotografia devenind un instrument de educaţie vizuală.