„Ultima oră“ de Mihail Sebastian, la Sala Mare a Naţionalului din Târgu-Mureş

Ultima oră este rubrica ce închide ediţia unui ziar. Articolul de ultimă oră poate schimba complet ediţia, iar uneori şi soarta publicaţiei. Sau a unor oameni.

În răstimpul scurs între vara anului 1932 şi anul 2020 unele lucruri de bază ale societăţii noastre au rămas la fel: presa scrisă se zbate deseori să se adapteze schimbărilor, iar unele cotidiane, precum Deşteptarea, sunt la un pas de faliment. Când restanţele şi dezinteresul cititorilor par să îi dea lovitura de graţie, un articol tipărit dintr-o greşeală providenţială are potenţialul de a deveni un subiect-bombă şi de a resuscita destinul ziarului şi a redacţiei sale.

Comedia lui Mihail Sebastian readuce în discuţie legăturile deseori obscure dintre putere, manipulare şi lipsa de scrupule, felul în care candoarea, idealismul şi bunele intenţii pot dejuca planuri dintre cele mai periculoase, iar optimismul şi pasiunea se pot opune lăcomiei şi puterii chiar dacă sunt resorturile unui industriaş care, aparent, are lumea la picioare.

Visătorul conferenţiar universitar Alexandru Andronic, ambiţiosul magnat Grigore Bucşan, duplicitarul director de gazetă I.D. Borcea şi fermecătoarea studentă Magda Minu sunt câteva dintre personajele memorabile ale piesei „Ultima oră“ pe care le veţi cunoaşte vizionând spectacolul Teatrului Naţional Târgu-Mureş – Compania „Liviu Rebreanu“.

Din distribuţie fac parte actorii: Mihai Crăciun – Alexandru Andronic, Dan Rădulescu – Grigore Bucşan, Costin Gavază – I. D. Borcea, Luchian Pantea – Ştefănescu, Cristian Iorga – Voicu, Alexandru-Andrei Chiran – Pompilian, Tiberius Vasiniuc – Brănescu, Ştefan Mura – Agopian, Ion Vântu – Hubert, Alexandru Pavel – Niţă, Ale Ţifrea –Magda Minu, Claudia Erika Domokos – Gaby, Rodica Baghiu – Ana, Bianca Fărcaş – Domnişoara Werner

Regia artistică îi aparţine lui Nicu Mihoc, scenografia este realizată de Măriuca Ignat, regia tehnică este asigurată de Stelian Chiţacu, iar sufleur este Iolanda Belbe.

Următoarea reprezentaţie va avea loc duminică, 24 octombrie, ora 19.00, la Sala Mare.

Spectacolul are o durată de 2 ore și 30 minute și este recomandat persoanelor cu vârsta peste 14 ani.

Publicul invitat să re-descopere un moment esențial pentru istoria recentă a artei românești și est-europene

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României anunță deschiderea expoziției Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean amenajată în Aripa Kretzulescu a Muzeului Național de Artă al României, cu acces din str. Valter Mărăcineanu.

Deschiderea publică a expoziției Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean are loc joi, 14 octombrie, la ora 17:00. La ora 18:00 va avea loc prezentarea expoziției în fața sculpturii artistului Henry Moore aflată în curtea de onoare a Muzeului Național de Artă al României, în fața Galeriei de Artă Europeană.
Cu un caracter documentar, expoziția propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Figură centrală a sculpturii moderne, Henry Moore (1898–1986) este unul dintre cei mai importanți artiști britanici ai secolului 20, fiind cunoscut pentru figurile sale organic modelate, abstracte, în bronz și piatră. Expoziția Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga).

Expoziția include zeci de materiale de arhivă (documente, fotografii, filme), precum și o serie de interviuri cu artiști și oameni de cultură martori ai expoziției în România, Cehia și Ungaria, între aceștia aflându-se Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor.

„Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a artistului britanic, expoziția itinerantă Henry Moore, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigând rolul lor în îmblânzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia”, spune Alina Șerban, istoric de artă și curator la Institutul Prezentului.

„Muzeul Național de Artă al României (MNAR) sprijină acele proiecte de cercetare externă semnificative pentru studiul și valorificarea expozițională a patrimoniului pe care MNAR îl tezaurizează. Parteneriatul cu Institutul Prezentului este ocazionat de cercetarea circumstanțelor organizării unei expoziții Henry Moore în Blocul Estic, inclusiv la București, în anul 1966, în urma căreia Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a achiziționat o sculptură a artistului aflată de atunci în patrimoniul MNAR” a declarat Călin Stegerean, directorul general al MNAR.
Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Europa de Est, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.

Idolul modern include și o serie de evenimente asociate, între acestea aflându-se conferințele susținute în data de 15 octombrie, de la ora 16:00, la Centrul Ceh București (str. Ion Ghica nr. 11) în conexiune cu conținutul expozițional. Vor susține prezentări istoricii de artă Katarzyna Murawska-Muthesius (Polonia-UK), „Henry Moore, un războinic modernist: cazul Poloniei”; Lujza Kotočová (Cehia), „Procese diplomatice și politici expoziționale: prezentarea publică a lucrărilor lui Henry Moore în Cehoslovacia, 1966” și Daniel Véri (Ungaria), „Întîlnire de gradul trei: Henry Moore în Ungaria”.

Tot în cadrul evenimentelor asociate expoziției se înscrie un program educațional și o serie de tururi ghidate care vor fi organizate pe durata acesteia în funcție de condițiile impuse de criza sanitară. Vizitatorii interesați se vor putea înscrie la tururile ghidate organizate în fiecare lună pe durata expoziției. Datele tururilor ghidate vor fi anunțate în anunțurile dedicat expoziției la pe site-ul institutului și al muzeului , www.institutulprezentului.ro și www.mnar.arts.ro. Participarea se va face pe bază de înscriere și prin achitarea biletului de muzeu.

Trei proiecții ale filmului documentar ,,Moșteniri coregrafice: Avangarda” au loc la început de noiembrie, în București

Începutul lui noiembrie este dedicat unei noi descoperiri în universul dansului, a celui de-al doilea episod al seriei de documentare ,,Moșteniri coregrafice”, intitulat ,,Avangarda”. Proiectul este inițiat de DS Projects Lab și a pornit din dorința de a contribui la sporirea interesului pentru cunoașterea memoriei dansului și a identității artistice românești.

Trei zile din săptămâna 1-7 noiembrie sunt rezervate, așadar, dansului, lansarea filmului având loc luni, 1 noiembrie, ora 19:00, la Cinema Muzeul Țăranului, urmată de alte două proiecții programate joi, 4 noiembrie, ora 19:00, la Institutul Cervantes și duminică, 7 noiembrie, ora 17:00, la ceainăria Green Tea.

Titlul celui de-al doilea episod, ,,Avangarda”, face referire la acea parte a elitei coregrafiei românești care s-a rupt de curentul dominant al vremii, de rigorile dansului clasic și a adus noutăți în discursul interpretativ și coregrafic pe scena dansului din România. Titlul surprinde, astfel, esența regeneratoare a acelei perioade, deschizătoare de noi direcții și stiluri.

,,Moșteniri coregrafice: Avangarda” prezintă activitatea unei alte generații de dansatori și coregrafi români din secolul XX care au contribuit la configurarea dansului românesc, precum Lizica Codreanu, Iris Barbura, Trixy Checais, Gabriel Negry și Vera Proca Ciortea.

Acești pionieri și-au făcut apariția în spațiul dansului românesc în perioada interbelică. Inspirați de diverse surse ale culturii locale tradiționale, de școala expresionistă germană, dar și de unele curente americane, au căutat noi moduri de expresie coregrafică, formându-se în principal la Paris, Berlin, Viena sau Salzburg, poli ai modernismului occidental la acea vreme.

În ciuda celor 45 de ani de comunism, după cel de-al Doilea Război Mondial, activitatea cultural-artistică din România a fost totuşi una destul de diversă. Regimul comunist susținea cu precădere dansul clasic datorită influenţei școlii de balet sovietice și pe cel popular din raţiuni de propagandă, dar nu şi manifestarea unor forme de dans modern sau experimental.

Totuşi, nu au încetat să existe evenimente de acest tip, autofinanţate şi găzduite sporadic de scena vreunui teatru, muzeu sau desfăşurate chiar în propriile apartamente ale acestor creatori neobosiți și inspirați, care au contribuit la conturarea direcției dansului contemporan de astăzi.

Documentarul cuprinde informații inedite despre viața și activitatea personalităților care fac subiectul filmului, susținute de arhive foto, audio și video, animații digitale, reconstituiri ale unor coregrafii pornind de la fotografii vechi și mărturii ale celor care i-au cunoscut sau au scris despre acestea.

Intrarea la toate proiecțiile este gratuită.

Conform măsurilor sanitare impuse de autorități, aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, accesul la evenimente se va face pe baza certificatului verde, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

Filmele românești premiate la Veneția și San Sebastián, în premieră națională la cea de-a 12-a ediție Les Films de Cannes à Bucarest, între 23 și 31 octombrie la Sala Auditorium a MNAR

Les Films de Cannes à Bucarest și-a făcut o tradiție din prezentarea celor mai importante și mai premiate producții cinematografice românești ale sezonului, în avanpremieră. Cu o recoltă de toamnă bogată și hrănitoare, publicul bucureștean se va putea bucura de un maraton autumnal excepțional și de neratat. Vigoarea și diversitatea cinematografiei autohtonone sunt, se pare, inepuizabile, lucru observat și de presa internațională: „generația noul val românesc continuă să-și extindă repertoriul tematic și stilistic” a scris prestigiosul Screen Daily, iar Gaia Furrer, directorul artistic al competiției Giornate degli Autori, a declarat pe scena festivalului de la Veneția că România își confirmă reputația de „spațiu cu imagini și povești pline de vitalitate”.

Les Films de Cannes à Bucarest acordă și în acest an un premiu desemnat prin votul publicului pentru Cel mai bun film românesc din secțiunea Avanpremierele Toamnei. Premiul în valoare de 2500 euro, acordat de DACIN SARA, este oferit producătorului pentru a susține lansarea filmului pe ecranele românești.

În această selecție care va entuziasma toate tipurile de cinefili vom descoperi genuri, preocupări și tonuri diferite, însă aceeași forță de sugestie. Vom regăsi nume consacrate, dar și talente proaspete, inovatoare și deloc timide. Vom putea vedea drame și documentare psihologice, introspective, în formule originale, filme satirice despre criza vârstei mijlocii și povești metafizico-detectiviste despre miracole fragile, contemplații profunde sau ludice asupra condiției umane, istorii fierbinți despre delfini, familii disfuncționale, discriminare, dependențe și destine blocate, fabule eco și sociale, lovituri în plex și umor subtil, personaje feminine puternice, masculinitate fragilă. Pelicule care, în mod sigur, vă vor pune multă vreme pe gânduri și care vor provoca discuții aprinse, așa cum ne așteptăm de la un cinema provocator, inconfortabil, lipsit de compromisuri.

Crai Nou, câștigătorul trofeului suprem Scoica de Aur la recent încheiatul Festival de la San Sebastián, urmează parcursul psihologic al unei fete spre procesul ei de dezumanizare. În timp ce încearcă să plece la studii în București și să scape de presiunile familiei sale, Irina se metamorfozează din victimă în agresor ca urmare a diferitelor forme de violență la care e supusă. O experiență sexuală ambiguă cu un artist îi dă puterea să lupte împotriva tensiunilor domestice și să fugă în București. Crai Nou este o dramă psihologică despre familie, sex și un pic de sânge. „Debutul memorabil” e salutat și de critica internațională prin celebra publicație Screen Daily: „În timp ce generația noului val românesc continuă să-și extindă repertoriul tematic și stilistic, debutanta Grigore ne oferă propria sa variație eliptică, percutantă, asupra fundamentului realist al mișcării, cu efect revigorant. Crai nou combină nervul, umorul subtil și o superbă interpretare principală a lui Ioana Chițu pentru o declarație foarte promitățoare”.

Imaculat, debutul în lungmetraj al regizorilor Monica Stan și George Chiper-Lillemark s-a întors de la Veneția cu premiul pentru Cel mai bun debut – ‘Luigi De Laurentis Award Lion of the Future’, Cel mai bun film din secțiunea ‘Giornate degli Autori’ și Cel mai bun scenariu ‘Autrici under 40’. Gaia Furrer, directorul artistic al competiției Giornate degli Autori, a declarat pe scenă: „Imaculat este o poveste despre fragilitatea multor ființe umane, dar mai ales despre discriminarea femeilor care, din păcate, există încă în interiorul și în afara zidurilor oricărei comunități”. Filmul este povestea Dariei care intră într-o clinică de dezintoxicare ca să se lase de heroină. Inocența ei o salvează de avansurile bărbaților din interior și în mod surprinzător aceștia îi oferă protecție. Admirată și ocrotită de toți, Daria se bucură de atenție, până când află că orice tratament special se plătește pe măsură. Pelicula este profund autobiografică: „Aveam 18 ani când am ajuns la dezintoxicare și am fost șocată de cât de bine m-am simțit înauntru. În mediul meu de clasă mijlocie, eu eram cea coruptă. Aici, printre alți drogați, mă simțeam specială. Fiind doar o adolescentă nesigură, am fost instantaneu captivată”, declară co-regizoarea care are un background în psihologie.

Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri (Periferic, Neidentificat), vine direct de la cea de-a 78-a ediţie a Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, fiind primul lungmetraj românesc într-o secţiune competiţională la acest festival în ultimii 12 ani. Împărţit în două capitole, Miracol o urmărește pe tânăra novice Cristina (Ioana Bugarin) în timp ce se strecoară afară dintr-o mănăstire izolată, pentru a merge la un spital din orașul vecin. Nereușind să-și rezolve problemele, se întoarce seara și întâlnește o soartă cumplită pe drum. A doua parte a filmului îl are în centru pe Marius (Emanuel Pârvu), detectivul de poliţie însărcinat cu soluţionarea cazului ei. Marius reface călătoria Cristinei, pas cu pas – într-o structură perfect oglindită. Investigaţia detectivului aduce la lumină indicii și confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înţeles din spatele acţiunilor Cristinei, ci și la un posibil miracol. Apetri declara într-un interviu pentru Cineuropa că, „paradoxal, mediul cinematografic în sine, atunci când e folosit într-un anume fel, e singura modalitate prin care un miracol poate fi articulat și transmis spectatorilor. Atunci când ești creativ, cel mai bun lucru e să găsești un curs și să te lași purtat de val. Nu sunt interesat doar în povești, ci și în felurile în care pot fi spuse ele”.

Os de pește, coproducția bulgaro-română, este o percutantă fabulă eco despre Bulgaria de astăzi. Ivo, concesionarul unui camping de la malul mării, refuză să îngroape un nou delfin eșuat în zonă. De data această vrea dreptate și este hotărât să pornească o anchetă pentru că, din păcate, corpul delfinului este ciuruit de gloanțe. Ivo, alături de locuitorii din camping, intră într-un război mocnit cu autoritățile, dar acestea nu prea vor să aibă de-a face cu cazul. „Ce mă interesează e această mentalitate escapistă care refuză să se confrunte cu problemele presante sau să găsească soluții”, mărturisește regizorul. Site-ul Cineuropa descrie pelicula ca importantă pentru că „abordează diviziunea din societatea bulgară dintre cei loiali sistemului și cei care decid să trăiască la marginea lui”.

În documentarul O iubire mică, nesemnificativă, Larisa Crunțeanu, o fostă actriță TV reviziteaza personajele și actorii cu care a jucat într-o populară telenovelă românească la câțiva ani de la difuzarea emisiunii. Actorii retrăiesc experiența trăită împreună pe platou, parcurgând poveștile, trădarea și nebunia care le-a alcătuit viața pe ecran. În timp ce reflectă asupra rolurilor lor ca parte dintr-un triunghi amoros nebun, absurditățile reality-tv-ului ficționalizat devin din ce în ce mai vizibile. Au fost doar instrumente într-o poveste scrisă de o mână invizibilă sau au reușit să creeze o poveste umană prin propriile lor mijloace modeste?

La răscruce, într-un mare impas existențial, se află și Nea Jorj, tehnicianul laboratorului foto analog de la departamentul de film al UNATC care este protagonistul unui documentar observațional ce îmbină o istoria (aparent) mică, personală, cu analize perspicace despre climatul macro-social. Sub semnul modernizării, Nea Jorj urmează să fie înlocuit de noua conducere, ceea ce va pune  capăt carierei sale de-o viață. Lupta lui Jorj de a-și păstra slujba devine o chestiune de viață și de moarte, mai mult decât o tranziție tehnologică așa cum o motiveaza conducerea universității. În procesul filmării acestui documentar hibrid observațional și participativ, Jorj pornește o prietenie neașteptată cu regizorul și fotograful Dragoș Hanciu. În paralel cu protestele anticorupție din 2017 din România, Omul cu umbra propune o privire umanistă asupra unei instituții care funcționează ca o oglindă a autorităților care conduc țara.

În urma unui atelier de explorare personală, Mihai şi Octavia – doi tineri cu vieți complet diferite, decid să înceapă o inconfortabilă şi dureroasă călătorie către ei înşişi. De-a lungul acestui proces, folosindu-şi vocea în moduri nemaiîntâlnite de ei până atunci, şi unul şi celalalt se confruntă cu amintiri, emoții şi tipare care i-au ținut ancorați în trecut. Călăuziți de terapeutul Jean-René Toussaint şi de puternica lor dorință de a îşi regăsi libertatea interioară, cei doi ajung să realizeze că, în mod neaşteptat, întâlnirea cu ei înşişi îi aduce mai aproape de cei pe care îi iubesc. Originalul și răvășitorul documentar rezultat se numește În mijlocul meu, vocea și este realizat de Andra Chiriac Hera, care declară: “Sigur că vocea funcţionează în film ca o metaforă a sinelui nostru. Nu doar pentru că a-ţi iubi vocea înseamnă să iubeşti ceea ce eşti, să te asculţi, să-ţi dai ascultare. Dar mai ales pentru că în voce se reflectă emoţiile reprimate, tensiunea pe care ne-o cere efortul de a le ţine sub control, măştile pe care le punem”.

În Lebensdorf, al doilea lungmetraj al lui Vali Hotea, care rulează în afara competiției la Les Films de Cannes à Bucarest, Ducu Dobrescu, scriitor, se confruntă cu un divorț și criza vieții mijlocii. El pleacă din București pentru a prelua o rezidență de creație la Berlin și astfel ajunge să penduleze între două țări și două femei: Andra, soția sa temperamentală, și Giulia, marea lui dragoste din tinerețe, stabilită acum într-un sat ecologic din Germania – Lebensdorf. În încercarea de a-și reconstrui viața, Ducu va trece printr-o serie de întâmplări când mai stranii, când mai amuzante, dar probabil revelatoare.

Anul acesta, nu mai puțin de opt scurtmetraje rotunjesc programul Avanpremierelor Toamnei și prezentate în două sesiuni în ultimul weekend al festivalului: Interfon 15 (r. Andrei Epure) – Semaine de la Critique 2021; When Night Meets Dawn (r. Andreea Bortun) – Quinzaine des Réalisateurs 2021; Prin oraș circulă scurte povești de dragoste (r. Carina Dasoveanu) – premiat în cadrul Cinéfondation, Cannes 2021; Nanu Tudor (r. Olga Lucovnicova) – Ursul de aur pentru Cel mai bun scurt-metraj, Berlin 2021; Caricaturana (r. Radu Jude) – Festivalul de Film Internațional de la Locarno 2021; Plastic semiotic (r. Radu Jude) – Festivalul de Film Internațional de la Veneția 2021; Planuri de vacanţă (r. Alexandru Mironescu) – Cel mai bun scurtmetraj studentesc, Festivalul de Film Internațional de la Sarajevo 2021; Festivalul de Film Internațional de la San Sebastian 2021; Acelaşi vis (r. Vlad Petri) – Mentiune speciala, Festivalul de Film Internațional de la Sarajevo 2021.

Nu ratați, deci, întâlnirea cu cel mai nou, mai premiant și mai însuflețit cinema autohton care nu numai că nu se lasă intimidat de vremuri complicate și confuze, ci chiar își trage seva de aici, reinventându-se mereu. Între 23 și 31 octombrie sunteţi aşteptaţi la Sala Auditourium a Muzeului Național de Artă al României pentru a descoperi Avanpremierele Toamnei

Eveniment editorial: Viața mea de Charles Chaplin

Charlie Chaplin este unul dintre starurile care au redefinit comedia și, odată cu ea, cinemaul, iar aceasta este povestea vieții lui. O poveste cu o latură strălucitoare, despre cum a ajuns „micul vagabond“ un actor adorat în întreaga lume, dar și cu o latură întunecată – familia săracă din care provenea, copilăria plină de lipsuri, părinții a căror prezență în viața lui a stat sub semnul alcoolismului și al nebuniei.

Cu multă sinceritate și umor, Chaplin trece în revistă anii copilăriei în suburbiile londoneze, cariera sa în industria filmului, întâlnirea cu celebritatea, căsniciile ratate, persecuțiile din timpul epocii McCarthy. Viața mea este cartea care a dat tonul memoriilor scrise de celebrități, iar în ea regăsim întregul farmec și inteligența vie a „singurului geniu autentic din industria filmului“, după cum l-a numit George Bernard Shaw.

„E o întâmplare de care-mi aduc aminte din acea perioadă. La capătul străzii noastre era un abator, iar oile treceau prin fața casei în drum spre măcelărie. Îmi amintesc cum una a scăpat și a luat-o la fugă pe stradă, spre amuzamentul spectatorilor. Unii s-au repezit s-o prindă, iar alții s-au împiedicat în ultimul hal. Eu am chicotit încântat de cum sărea și aluneca, de toată panica ei, mi s-a părut teribil de comic. Dar când au reușit s-o prindă și au dus-o înapoi la abator, toată realitatea acelei tragedii a venit peste mine și am fugit înăuntru plângând și țipând la mama: «O s-o omoare! O s-o omoare!» Și mă întreb dacă nu cumva acel episod n-a fost premisa viitoarelor mele filme – combinația de tragic și comic“, scrie Chaplin în autobiografia sa.

La mulţi ani, Ionel Tudor!

Profesorul, compozitorul, orchestratorul, dirijorul, pianistul Ionel Tudor îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. Creator al atâtor şlagăre, acesta este în prezent nu numai carismaticul dirijor al Big Band-ului Radio, ci un veritabil animator al acestei redutabile orchestre în care se regăsesc profesionişti din toate generaţiile. Mulţi ani, sănătate, inspiraţie, bucurii!

Atenţie, se deschid cărţile! Ambasada Spaniei lansează a doua campanie de promovare a literaturii la metrou

Ambasada Spaniei la Bucureşti, cu sprijinul companiei Metrorex şi al Editurii Polirom, lansează cea de-a doua campanie de promovare a literaturii în reţeaua de metrou a capitalei.

Începând de astăzi, pe Magistralele 1 şi 3, va intra în circulaţie metroul  literaturii spaniole, în interiorul căruia vor fi expuse afişe cu texte literare ilustrate. Fragmentele selectate sunt extrase din operele unor cunoscuţi scriitori spanioli contemporani şi interpretate de trei ilustratori din Spania şi România.

Prin intermediul campaniei „Atenţie, se deschid cărţile!”, implementată pentru al doilea an consecutiv în România, se dezvoltă iniţiativa de promovare a literaturii spaniole în rândul publicului larg. Proiectul oferă călătorilor ocazia de a experimenta scurte momente de lectură, trezindu-le curiozitatea pentru operele selectate şi creându-le iluzia de „călătorie în călătorie”.

Bucureştenii şi vizitatorii capitalei sunt invitaţi să se bucure de literatura spaniolă şi de aceste frumoase ilustraţii într-un spaţiu mai puţin obişnuit, urmând modelul unui inedit proiect cultural desfăşurat anual la Madrid. Astfel, metroul devine un loc de întâlnire cu literatura şi artele vizuale ce favorizează reflecţia şi curiozitatea pentru lectură.

Campania prezintă fragmente din operele a trei scriitori spanioli de renume mondial precum Carlos Ruiz Zafón, unul dintre autorii cei mai citiţi, decedat în iunie 2020, Arturo Pérez Reverte şi María Dueñas.

Afişele atrag atenţia în special datorită ilustraţiilor care însoţesc fragmentele, fiind  inspirate din operele respective. Pentru această ediţie, ilustratorii selectaţi au fost spaniolii David de las Heras şi Eva Vázquez şi românca Miruna Radovici.

Acest proiect a luat naştere la Madrid în 1997 la iniţiativa Asociaţiei Editorilor, cu sprijinul Metro de Madrid, compania de stat care administrează reţeaua de metrou din capitala Spaniei. În prezent este una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite campanii culturale din oraş, care a reuşit să aducă literatura mai aproape de milioanele de persoane care folosesc zilnic acest mijloc de transport.

Elaborarea, designul şi producţia acestui proiect sunt asumate integral de Ambasada Spaniei la Bucureşti.

Marcell Esterházy revine la Centrul de Interes: prima expoziție personală a artistului în România, găzduită de BAZIS Contemporary

Centrul de Interes completează sezonul expozițional de toamnă 2021 cu expoziția „Paralell Perception” a artistului maghiar Marcell Esterházy, fiul unuia dintre cei mai importanți scriitori postmoderni din Ungaria, Péter Esterházy. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 22 octombrie – 17 noiembrie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 18:30 – 21:00, la spațiul BAZIS Contemporary, de la etajul 4 al Centrului de Interes – strada Fabricii de Chibrituri 9A. Intrarea e liberă!

În „Paralell Perception” de la spațiul BAZIS Contemporary, prima expoziție personală a artistului în România, sunt expuse lucrări din expoziția de vară „Factum” de la Galeria acb din Budapesta, completate cu lucrări mai vechi, ale căror tematică principală este prelucrarea arhivelor de familie. Lucrările lui Esterházy concepute în cele mai diverse medii abordează subiecte ca trauma, minciuna, iertarea, frica, judecata, manipularea și păcatul. Lucrări semnate de Esterházy au mai fost prezentate la Centrul de Interes, în 2019, în cadrul expoziției colective „Changing Places II. Expoziție din colecția Institutului de Artă Contemporană – Dunaújváros”.

După absolvirea în 2003 a Universității de Artă din Budapesta, la secția Intermedia, artistul a trăit și a lucrat peste zece ani în Franța, la Marseille și Paris. În 2004 a primit premiul special Lucien și Rudolf Hervé, în 2009 premiul Stúdió și începând cu 2009 a obținut bursa Derkovits. În 2015 a fost nominalizat la premiul Arendt în cadrul Lunii Fotografiei Europene. Lucrările sale se regăsesc în colecțiile Muzeului Ludwig din Budapesta, a Muzeului de Artă Contemporană din Marseille (MAC), în Galeria Națională a Ungariei, în Institutul de Artă Contemporană din Dunaújváros (ICA-D), în Muzeul Szent István din Székesfehérvár, în Muzeul Kiscelli din Budapesta, precum și în numeroase colecții private.

În aceeași perioadă, la etajul 4 al Centrului de Interes mai poate fi vizitată prima expoziție personală a artistei ORLAN în România – „Les Films De Sainte-Orlan” (curator Horea Avram, producător Florin Ștefan).

Accesul în Centrul de Interes e permis doar persoanelor care dețin: certificat de vaccinare, dovada trecerii prin boală (între a 15-a și a 180-a zi), act de identitate, mască de protecție. În cazul în care se atinge numărul maxim de persoane permis, se va intra pe măsură ce alți vizitatori părăsesc spațiul.

Second skin Expoziție de pictură și grafică semnată Andreea Foanene la Galleria 28

În perioada  10 octombrie – 10 noiembrie 2021, la Galleria 28 din Timișoara va putea fi vizitată expoziția de pictură și grafică  „Second skin” semnată Andreea Foanene. Expoziția este organizată de Galleria 28, în parteneriat cu grupul NOIMA și curatoriată de Maria Pașc.

„Expoziția găzduită de Galleria 28 prezintă cele mai recente lucrări de pictură și grafică realizate de Andreea Foanene în perioada 2019 – 2021. Artista mărturisește că ultimii trei ani, marcați de schimbări survenite atât pe plan personal – provocările maternității – cât și pe plan global – schimbarea de paradigmă socială provocată de pandemie –, au provocat-o la o perioadă de meditație și consum artistic, iar lucrările prezentate în cadrul expoziției „Second skin” sunt rezultante ale acestui demers creator.

Având ca subiect raportarea la propriul corp, pictura Andreei Foanene este o frământare în concretul însuși al lucrurilor, o plăsmuire din nou a realității prin adâncirea în structura vie a materiei, unde sălășluiesc virtuți ascunse, capabile de a da strălucire și semnificație nouă lumii închipuite de artistă. Pe pânze, realitatea interioară a artistei ia forma unor aglomerări sensibile de pastă, se încheagă în rotunjimi plastice, în concentrări carnale de culori, în catifelări de epidermă, în alternări de umbre și lumini. Artista privește în sine cu o atenție minuțioasă. Am putea închipui demersul acesteia ca o răscolire a întregii materii interioare, cu scopul de a extrage din ea tot ceea ce este mai sensibil, dar ascuns. Viziunea artistei este plină de transparențe și de jocuri colorate. Lumea interioară a Andreei Foanene ne apare desfășurată într-o fluidă ondulare de culoare și în arabesc de linii fin și grațios.

Andreea Foanene preferă perspectiva arbitrară, un plan fluid și nedefinit. Este înclinată către o pictură de interpretare subiectivă, de viziune fluidă a realității interioare în care lumea analizată apare corectată, filtrată prin elaborări compoziționale. Această lume capătă, pentru artistă, rol epidermic, protector. ” (Maria Pașc, București, 10 octombrie, 2021)

Expoziția „Second skin” poate fi vizitată în perioada 10 octombrie – 10 noiembrie 2021, respectând normele de prevenire a pandemiei de coronavirus, de luni până sâmbătă, la Galleria 28, str. Constantin Brâncoveanu nr. 28, Timișoara. Programarea pentru vizitare se face la numărul: 0040(0)722 503 028.

Concert Pop Opera la Sala Palatului

Pop și Opera: două stiluri muzicale aparent diferite, care însă se armonizează perfect atunci când sunt interpretate de mari artiști, așa cum se va întâmpla pe 3 decembrie 2021 la Sala Palatului, începând cu orele 20:00, într-un spectacol excepțional susținut de Alessandro Safina, Marcel Pavel, Cezar Ouatu, Paula Seling, Le Div4s (sopranele italiene), Sorina Enea, cu Orchestra Filarmonicii „Paul Costantinescu” Dirijor Andrei Tudor, care vor intepreta arii celebre din Opere în stil Pop!

Va fi un show plin de momente emoționante, cu un repertoriu care va da fiori spectatorilor, purtându-i într-o călătorie de vis de-a lungul ariilor nemuritoare de Operă, interpretate în stil Pop. Alessandro Safina, Paula Seling, Le Div4s’ (sopranele italiene), Cezar Ouatu și Sorina Enea, o pleiadă de staruri care vor fi cu voi pe 3 decembrie 2021 la Sala Palatului din București, de la orele 20:00 în showul „Pop Opera”.

Alessandro Safina – Născut în 1963 la Siena, Alessandro Safina, este un tenor italian, foarte popular pe scenele muzicii italiene și internaționale. Acesta este celebru pentru contribuția adusă la coloana sonoră a filmului Moulin Rouge, unde a cântat în duet cu actori precum Ewan McGregor și Nicole Kidman, dar și pentru „Your song” interpretat alături de un star de calibrul lui Elton John. Printre cele mai importante colaborări ale lui Alessandro Safina, pe lângă cea cu Elton John, se numără și altele cu mari artiști precum Carlos Santana, Rod Stewart, Cher, Jennifer Lopez, Josè Carreras și Andrea Bocelli, alături de care a cântat în mai multe concerte.

Le Div4s Italian Sopranos – este un ansamblu vocal, care s-a născut din întâlnirea a 4 tinere soprane, unite de pasiunea pentru operă și de dorința de a populariza excelența muzicii italiene, căutând un limbaj inovativ care să se adreseze și publicului tânăr, nu doar pasionaților de muzică clasică. Au început cu reinterpretarea unor pagini celebre din opere și au continuat cu melodii celebre, atât italiene cât și internaționale. Le Div4s au debutat în 2008 alături de Andrea Bocelli, după care, pe lângă colaborarea permanentă cu Maestrul Bocelli care le-a oferit posibilitatea de a cânta în lumea întreagă alături de el, desfășoară și o variată activitate de concerte la mari evenimente internaționale, pe scene de prestigiu din Italia și din străinătate, primind aprecieri unanime din partea publicului și a criticilor de specialitate, fiind foarte iubite atît pentru talentul lor artistic cât și pentru originalitatea prezentărilor.

În curând în librării: Neveste de naziști de James Wyllie

Goering, Goebbels, Himmler, Heydrich, Bormann, Hess – nume sinonime cu puterea și influența în cel de-al Treilea Reich. Poate mai puțin cunoscute sunt Carin, Emmy, Magda, Margaret, Lina, Gerda și Ilse…

Acestea sunt femeile din spatele bărbaților de tristă amintire – individualități complexe cu personalități distincte, care au fost captivate de Hitler și ale căror vieți de zi cu zi erau guvernate de ideologia nazistă. Pe tot parcursul ascensiunii și al căderii nazismului, aceste femei au iubit și au pierdut, au crescut copii și s-au certat cu soții lor și unele cu altele, în tot acest timp luptându-se pentru o poziție cât mai apropiată de Führer însuși. Și, cu toate acestea, au fost tratate ca niște personaje secundare, semnificația lor a fost ignorată, de parcă nu ar fi știut nimic despre actele criminale ale soților lor, în ciuda dovezilor care erau peste tot în jur: opere de artă furate care le împodobeau pereții, sclavii care munceau în casa lor și produsele cultivate în lagărele de concentrare care le ajungeau pe masă.

Neveste de naziști le studiază în detaliu pe aceste femei pentru prima dată, împletind cu talent poveștile lor cu anii de lupte, putere, declin și distrugere până spre apusul postbelic caracterizat de negare și autoamăgire.

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini, în stagiunea centenară a Operei Naționale București

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

Norma de Bellini este primul titlu prezentat în premieră de Opera Națională București în cadrul stagiunii „Opera 100”. Regia spectacolului poartă semnătura lui Alice Barb, scenograf decoruri Adrian Damian, scenograf costume Maria Miu, proiecții video Dilmana Yordanova și Eftimie Gheorghe Ovidiu, coregrafia Monica Petrică. La pupitrul dirijoral se va afla Ethan Schmeisser, director artistic al Operei Naționale București.       Noua montare de pe scena Operei Naționale București se va bucura de o viziune regizorală și un concept scenografic de excepție, spectacolul propunându-şi să fie un tribut adus bel-canto-ului.

În vara anului 1830, impresarul Teatrului alla Scala, Giuseppe Crivelli, i-a dat comandă lui Bellini de a scrie o operă pentru deschiderea sezonului de carnaval italian la 26 decembrie 1831. Așa cum Bellini avea deja informația referitor la soliștii care vor evolua în rolurile principale, urma să găsească un subiect cât mai adecvat în prezentarea și exprimarea calităților vocale și actoricești a eroilor. Bellini împreună cu libretistul său, Romani, citind în limba franceză tragedia „Norma” a lui Soumet, rămân fascinați de ea, și încep imediat lucrul asupra operei cu același nume.

Avanpremiera va avea loc joi, 21 octombrie, iar reprezentațiile cu titlu de premieră vineri, 22 octombrie, și duminică, 24 octombrie, începând cu ora 18:30.