„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, propunerea României pentru o nominalizare la Oscar 2022

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, de Radu Jude, marele câştigător al Berlinalei de anul acesta, este propunerea României pentru o nominalizare la categoria „cel mai bun lungmetraj internațional” a premiilor Oscar 2022.

Filmul, care a avut premiera mondială la Festivalul de la Berlin, unde a fost premiat cu Ursul de Aur, a fost ales de un comitet de selecție numit de către Consiliul de Administrație al Centrului Național al Cinematografiei alcătuit anul acesta din profesioniști din industrie: Dana Duma, Victor Morozov, Irina Trocan, Cătălin Olaru și Laurențiu Damian.

Acesta este al treilea film semnat de Radu Jude care reprezintă România în cursa pentru o nominalizare, după „Aferim!” și „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”.

Lista scurtă pentru nominalizări la Oscar 2022 va fi anunțată de Academia Americană de Film pe 21 decembrie.

Cea de-a 94-a gală de decernare a premiilor este programată să aibă loc pe 27 martie, la Los Angeles.

„Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori, încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat, le provoacă în viaţa acesteia.

Din distribuţie fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean,  Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache şi Ilinca Hărnuţ.

Imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul este realizat de Cătălin Cristuţiu, Dana Bunescu s-a ocupat de sound design, Cristian Niculescu a fost responsabil de scenografie, iar de costume, Cireşica Cuciuc. Producător este Ada Solomon şi coproducători sunt Paul Thiltges, Adrien Chef,  Jiří Konečný şi Ankica Jurić Tilić.

28 octombrie – Ziua Internaţională a Animaţiei

Asociaţia Internaţională a Filmului de Animaţie (ASIFA) a iniţiat, în 2002, această sărbătoare, care marchează prima proiecţie a Teatrului Optique la Muzeul Grevin din Paris.

În 1892, Emile Reynaud a şocat audienţa cu imagini desenate mişcătoare. În ţări din întreaga lume se organizează proiecţii cu filme de animaţie. ASIFA a creat un catalog de filme şi un program de schimburi culturale pentru realizatorii de animaţie.

Animaţia românească se poate lăuda cu Palme d’Or pentru scurtmetraj de animaţie la Cannes 1957, primit de Ion Popescu Gopo cu Scurtă istorie, dar şi cu alte numeroase premii ale cineaştilor de la Animafilm: Ion Truică, Olimp Vărăşteanu, Isabela Petraşincu, Liliana Petruţiu, Victor Antonescu, Adrian Petringenaru, Radu Igazsag.

Expoziție omagială Harag György la Teatrul Național București

Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Bucureşti, împreună cu Academia Maghiară de Artă şi Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti (partener institutional) prezintă în perioada 13 octombrie – 14 noiembrie 2021, în Rotonda Sălii Mici a Teatrului Naţional Bucureşti expoziţia realizată cu ocazia anului comemorativ Harag György, evocând personalitatea acestui regizor transilvănean epocal al artei teatrale din Ungaria şi România.

Expoziţia itinerantă despre opera regizorului constă din 45 de panouri cuprinzând aproximativ 200 de fotografii însoţite de comentariile şi evocările colegilor de breaslă, teatrologilor şi criticilor, precum şi cu textele lui Harag, în trei limbi: maghiară, română şi engleză. Expoziţia este pusă la dispoziţia noastră de către Academia Maghiară de Artă. Datorită colaborării cu televiziunea publică română, în cadrul expoziţiei vom proiecta trei spectacole regizate de Harag: Livada cu vișini, înregistrat în anul 1985 din spectacolul în limba română a Teatrului Naţional Târgu Mureş – ultima operă regizorală a lui Harag György; O stea pe rug / Csillag a máglyán, o înregistrarea din 1977 de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj (subtitrat în limba română) şi spectacolul de televiziune Ursul de Cehov, din 1975, cu actorii Csorba András, Széles Anna şi Tarr László, de asemenea subtitrat în limba română.

„În amintirea lui Harag György (1925-1985), regizorul principal de odinioară al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, creator epocal în arta şi istoria teatrală din Transilvania, Ungaria şi România, Academia Maghiară de Artă (MMA) a organizat în 2020 un an omagial.

Seria de programe foarte variate evocă evenimentele teatrale din anii şaizeci, şaptezeci şi optzeci, apelând la toate documentele originale accesibile, reportaje, fotografii, filme, mărturiile și evocările personale ce constituie o colecţie excepţională pentru istoricii care cercetează trecutul teatrului, dar şi o aducere aminte demnă pentru iubitorii teatrului. Nu în ultimul rând, prezintă un exemplu uman din mediul artistic care poate fi urmat şi de tinerele generaţii.

Sperăm că cei ce ajung la vernisajul expoziţiilor vor viziona filmul documentar despre viaţa lui Harag György şi vor răsfoi volumele fastuoase vor fi părtaşi la evocarea trecutului memorabil al artei teatrale. Aş dori să-mi exprim gratitudinea faţă de Harag Ilona, văduva lui Harag György pentru că ne-a onorat cu încrederea sa şi ne-a pus la dispoziţie, dincolo de poveştile şi experienţele personale, și o moştenire valoroasă.” – scrie în caietul program al expoziţiei Vashegyi György, preşedintele Academiei Maghiare de Artă.

Concert Pet Shop Boys la Bucureşti

Pet Shop Boys va cânta la Bucuresti pe 4 iulie, la Arenele Romane. Evenimentul va respecta normele în vigoare la momentul desfăşurării acestuia.

Pet Shop Boys se întorc la Bucuresti după 14 ani în cadrul turneului mondial „The Greates Hits Live”. Pet Shop Boys este unul dintre cele mai de succes duo-uri din istoria muzicală a Marii Britanii cu peste 22 de singles în Top 10 UK şi patru Number 1: ”West End Girls”, „It’s a Sin”, „Always on My Mind” şi „Heart”.

În cadrul show-urilor lor live din ultimii 30 de ani, Pet Shop Boys au creat un stil foarte influent numit ”pop musical theatre”.

The Independent a scris despre cel mai recent turneu al trupei: „Cariera lor a arătat că muzica pop şi arta de calitate pot coexista şi pot în acelaşi timp să atingă forme muzicale superioare” iar Daily Telegraph a adăugat faptul că: „show-ul lor live combină cultura de calitate, clubbingul, teatrul şi cinematografia dar şi satira politică alături de un show extraordinar de lasere”. La rândul său, publicaţia The Times consideră show-ul live al celor de la Pet Shop Boys ca fiind spectacolul anului şi îi acordă 5 stele.

La mulţi ani, Teodora Mareş!

Actriţa care a făcut şi a primit cea mai celebră „Declaraţie de dragoste” din întreaga istorie a filmului românesc, Teodora Mareş îşi aniversează azi ziua de naştere. Actriţa Naţionalului bucureştean transmite cu fiecare personaj interpretat un sentiment de căldură, delicateţe şi bună cuviinţă. Acestui om deosebit îi dorim şi noi La mulţi ani, cu bucurii şi împliniri!

La mulţi ani, Sanda Toma!

Esenţele tari se ţin în sticluţe mici, aşa se spune. Într-un trup firav, stau pitite o forţă şi o fermitate impresionate. Sanda Toma este nu numai o artistă aparte, ci şi un om puternic, modest şi exemplar, a cărui valoare este tradusă şi în longevitatea carierei sale prodigioase. Astăzi la aniversarea zilei de naştere, ne înclinăm în faţa Domniei Sale şi îi dorim ani mulţi, cu sănătate şi bucurii!

Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean

Muzeul Național de Artă al României și Institutul Prezentului deschid expoziția „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, ce va putea fi vizitată până la 6 februarie anul viitor.

Cu un caracter documentar, aceasta propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Expoziția constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga) și conține o serie de interviuri realizate cu martorii expoziției din România, Cehia și Ungaria: Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor; Adéla Matasová, artist intermedia; György Jovánovics, sculptor, László Gyémánt, pictor, Krisztina Passuth, istoric de artă, Márta Kovalovszky & Péter Kovács, istorici de artă.

Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a lui Henry Moore, expoziția, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigând rolul lor în îmblânzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia.

Recepția operei lui Henry Moore s-a realizat diferit în fiecare țară ca urmare a condițiilor artistice și politice specifice și a gradului de familiarizare cu creația lui Moore, dobândită anterior pe canale oficiale sau neoficiale. Discuțiile din jurul expoziției au constituit o dovadă că viața artistică și culturală locală a fost stimulată de prezența lui Moore, în unele cazuri modelând cariere artistice individuale sau întărind ideile și tendințele deja prezente în peisajul cultural al acestor țări în anii 1960. În consecință, expozițiile lui Moore au constituit un instrument comun atât pentru autoritățile britanice, cât și pentru autoritățile locale în propria lor diplomație culturală.

Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Blocul Răsăritean, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională, poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.

La Civil: thrillerul neo realist al anului, pe ecranele românești

Laura e o adolescentă ca multe altele: zâmbește cu toată fața, e plină de viață și pierde timpul pe WhatsApp. O vedem în primele minute din La Civil, alături de mama sa, Cielo (Arcelia Ramírez). Însă e ultima dată când cele două sunt împreună. În curând, mama o va căuta disperată la morgă, într-una dintre cele mai puternice secvențe ale unui film hiper – încărcat de emoție și de energie revanșardă. În loc să aștepte un miracol, ca mulți dintre părinții mexicani cărora le sunt răpiți copiii, ea decide să pornească o revoluție și să se alăture raidurilor forțelor speciale.

La Civil poartă neobișnuitul gir al unui trio de giganți ca producători: frații Dardenne, Cristian Mungiu și Michel Franco și, deși pare un film pe care oricare dintre aceștia și-ar fi dorit să-l regizeze, meritul îi revine Teodorei Mihai, cineastă ce izbutește unul dintre cele mai extraordinare debuturi cinematografice din perioada recentă. La festivalul din acest an de la Cannes a fost singura peliculă românească prezentă în selecția oficială și a stârnit reacții extatice: după proiecție, a fost aplaudată în picioare timp de opt minute. A fost recompensată cu Prix de l’Audace al secțiunii Un Certain Regard.

Filmul este inspirat de o sfâșietoare poveste adevărată din societatea mexicană unde clanurile sunt mai presus de lege și de autorități. În acest climat violent și machist, Cielo își caută fiica răpită de membrii unui cartel de droguri. Cum autoritățile nu reușesc să o ajute, Cielo ia lucrurile în propriile mâini și se transformă treptat din gospodină în activistă răzbunătoare. Începe să investigheze singură și câștigă simpatia și încrederea lui Lamarque, un locotenent militar neconvențional din regiune. Acesta e de acord s-o ajute în căutările ei pentru că informațiile pe care le strânge îi sunt și lui folositoare. Colaborarea o va atrage pe femeie într-un cerc vicios al violenței.

Iată un film de groază fără ființe supranaturale. Teroarea rezidă în autenticitatea poveștii; o teroare pe care poporul mexican s-a obișnuit să o vadă la televizor și în știri sau, mai rău, să o experimenteze direct. Fraze familiare precum „De ce o lași să iasă afară?”, „Nimănui nu-i pasă”, „E ceva obișnuit” sunt jaloane ale unei incertitudini terifiante și fără speranță pe care Mihai le surprinde cu un ochi atent și instruit în arta observației. La Civil a fost conceput inițial ca un proiect documentar inspirat de povestea unei mame mexicane dar, în cele din urmă, s-a transformat într-o ficțiune dureros de reală, conturată și de stiloul scriitorului Habacuc Antonto De Rosario, aici co-scenarist.

La Civil vorbește despre cum oamenii normali sunt antrenați într-un torent de violență, ca urmare a disperării și a indiferenței din jurul lor.  În mijlocul dramei, Mihai introduce scene feroce de acțiune, fără însă a transforma totul într-un spectacol Hollywoodian.

După entuziasmanta primire de la Cannes, pelicula și-a continuat parcursul triumfal în peste 15 festivaluri din întreaga lume. Publicul și criticii au fost captivați de această tulburătoare și brutală analiză socială așezată pe o canava de thriller plin de suspans ce vorbește despre o generație pierdută. Tinerii sunt prizonierii unei culturii a fricii: fie dispar, fie devin soldați în acest război și nimeni nu crede că are puterea de-a întrerupe acest cerc vicios.

„Există un număr impresionant de fine nuanțe dramatice. Mihai pășește o linie fragilă între drama de tip vigilante și un studiu mai naturalistic al corupției sistematice. „La Civil, îmbogățit cu detalii autentice, nu-și pierde niciodată echilibrul”, scrie The Moveable Feast. „Un thriller captivant care balansează tensiunea cu un nuanțat portret al culturii violenței ce a ajuns să definească Mexicul modern”, scrie influenta publicație Screen International, iar Variety, altă revistă cult a lumii cinematografice e de părere că „cea mai mare parte din film construiește scene liniștite, introspective, care fac ca momentele sporadice, dar tensionate și palpitante, de violență să fie cu atât mai puternice”.

Festivalul Internațional de Psihanaliză și Film Ecranul și divanul – de la Londra, direct la Cinema Victoria, Cluj-Napoca

Pentru al doilea an consecutiv, Cluj-Napoca va găzdui o nouă ediție a Festivalului Internațional de Psihanaliză și Film, de data aceasta în format fizic, după ediția-pilot, care s-a desfășurat în 2020 online.

Cele zece evenimente sunt programate în perioada 29-31 octombrie 2021, la Cinema Victoria, și aduc împreună domeniul cinematografiei și psihanalizei, sub genericul „Despre neuitare”.

Programul din cele trei zile include, în premieră, proiecții speciale In memoriam Ivan Patzaichin și Ion Caramitru, filme de lungmetraj pentru copii și adulți, scurtmetraje, un cine-concert și un spectacol-lectură.

Evenimentele vor fi susținute de discuții cu terapeuți și psihanaliști, alături de cei care vor fi prezenți în calitate de invitați speciali ai ediției: Irina-Margareta Nistor (cine-interpret & directorul festivalului), Andrea Sabbadini (psihanalist, fondatorul festivalului cu origini londoneze, participă online), Bogdan Ilieșiu (regizor), Dan Tudor (regizor, intervenție online), Nicolae Mărgineanu (regizor) și Ionuț Lucian Rusu (regizor).

„În a doua ediție, sperăm live, la Cinema Victoria, vom vorbi și viziona despre „Neuitare”, pentru cei de care ne-am despărțit cu durere, de la Ivan Patzaichin, la Ion Caramitru, trecând printr-un trecut spectaculos al unor actrițe înnobilate de Regina Angliei, ori tratarea cu umor a unei întâmplări într-o orchestră simfonică, amintiri tulburătoare și interzise de cenzură despre Cutremurul din’77, un clasic mut, preferat de Tudor Caranfil, o poveste de dragoste, un taximetrist și un Moș Crăciun adevărat, ca să urcăm Sus, spre Stelele de cinema, totul psihanalizat pe un Divan imaginar”, menționează Irina-Margareta Nistor, director al festivalului.

Cu origini londoneze, festivalul este proiecția românească a European Psychoanalytic Film Festival, care are loc la Londra și a cărui scop este acela de a pătrunde în nivelul profund al psihicului uman, prin cinema, ca o formă de cultură și exprimare.

Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa dau voce primelor povești înscrise de bucureșteni pe Harta Colecționarului de Amintiri

Inspirate din întâmplări și experiențe reale, poveștile orașului prind viață pe Harta Colecționarului de amintiri, în interpretarea artiștilor din echipa unteatru. 30 de povești de dragoste, realități urbane, pagini de jurnal și experiențe emoționante, toate trăite și împărtășite de bucureșteni în urma apelului de înscrieri lansat în luna august, vor fi mapate pe harta afectivă a capitalei, în cadrul unui amplu proiect multimedia în care oamenii recuceresc orașul. Primele 5 materiale din colecția de video-poeme, ilustrații și povești audio realizate de actorii și ilustratorii din echipa unteatru, pot fi văzute și ascultate deja, pe pagina dedicată: hartacolectionarului.unteatru.ro. Noi povești din serie vor fi publicate săptămânal până pe 15 noiembrie, când pagina se va transforma într-o hartă interactivă,  dedicată tuturor celor interesați să descopere orașul prin vocile unora dintre cei mai iubiți artiști din România.

Zeci de povestitori au răspuns provocării de a împărtăși publicului cele mai importante experiențe trăite în București. Petrecute în toate cele 6 sectoare ale capitalei, în apartamente de bloc și cafenele sau pe străzi din zone istorice, întâmplările relatate de ei surprind atmosfera orașului din perspective intime. În primele 3 povești din serie, publicul va recunoaște vocile actorilor Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa. Alte două povești au fost ilustrate de Valentin Moise, artistul vizual care semnează multe dintre afișele spectacolelor din repertoriul unteatru. Amintirile aduse la viață de ei sunt semnate de George Hari Popescu, Alexander Dumitrescu și Filimon Dumitru Alexandru și alți doi autori, care au ales să-și dăruiască poveștile fără a-și dezvălui identitatea.

Seria de materiale care va transforma harta Bucureștiului într-un traseu afectiv al experiențelor personale trăite de oamenii din oraș va continua, până pe 15 noiembrie, cu încă 25 de povești relatate de Dana Rogoz, Alex Ștefănescu, Alina Berzunțeanu, Florentina Țilea, Sânziana Stoican, Ionuț Vișan, Bogdan Nechifor și alți artiști din echipa teatrului. În paralel cu publicarea poveștilor pe pagina dedicată proiectului, în spațiile din oraș în care s-au petrecut întâmplările relatate, iubitorii de trasee urbane vor găsi o serie de QR-cod-uri care, odată scanate, vor deschide calea către amintirile recreate de artiștii unteatru. Transformate în fragmente de teatru cinematic, ilustrații, fotografii și teatru radiofonic, poveștile înscrise pe Harta Colecționarului de Amintiri vor putea fi urmărite, ascultate sau citite de pe orice dispozitiv. La finalul proiectului, după ce toate cele 30 de materiale vor deveni disponibile online, pagina hartacolectionarului.unteatru.ro se va transforma într-un muzeu virtual al amintirilor din București.

„N-am văzut nimic” de Andreea Tănase, regia Mara Oprea

În data de 30 octombrie, de la orele 20:00, Teatrul Arte dell’Anima prezintă spectacolul de teatru „N-am văzut nimic” de Andreea Tănase, regia Mara Oprea, online, pe platforma Zoom. Spectacolul este creat în cadrul proiectului „You Are Not Alone”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în sesiunea II/2021, aria Artele Spectacolului – Teatru, în co-producție cu Teatrul Excelsior.

Scopul proiectului este să încurajeze tinerii și adolescenții să ceară ajutor de specialitate atunci când se confruntă cu stări de anxietate și depresie. Managerul proiectului este Crina Lință, actriță, manager cultural și fondatoarea Asociației Arte dell’Anima. Textul are la bază mărturii reale ale tinerilor și adolescenților ce s-au confruntat cu stări de depresie și anxietate. La finalul fiecărei reprezentații, va avea loc o discuție aplicată cu echipa artistică implicată și psihologul Carmen Buși, pe tema „Depresia și Anxietatea la adolescenți”.

Spectacolul spune povestea a cinci prieteni care se apropie printr-un joc aparent inofensiv. Lucrurile scapă de sub control, iar viața lor se schimbă în momentul în care se lovesc de un eveniment tragic. „Există viață după moarte?”, „Trăim și murim singuri?” și „Cine e de vină?” sunt doar câteva dintre întrebările cu care se confruntă, încercând să descifreze cum s-a ajuns în acel punct. Prin abordarea unor teme actuale precum depresia, anxietatea și efectele acestora, se conturează un spectacol care vorbește despre emoțiile, gândurile și problemele adolescenților din ziua de azi.

Reprezentațiile vor avea loc după următorul program:

• 30 octombrie, ora 20:00 – în parteneriat cu Teatrul Excelsior
• 31 octombrie, ora 20:00 – în parteneriat cu Teatrul Excelsior
• 2 noiembrie, ora 19:00 – în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Viteazul” București
• 4 noiembrie, ora 19:00 – în parteneriat cu Teatrul Nottara
• 5 noiembrie, ora 19:00 – în parteneriat cu Colegiul Național „Elena Cuza” București -
• 9 noiembrie, ora 19:00 – în parteneriat cu Teatrul „George Ciprian” Buzău

Intrarea este liberă, pe bază de rezervare în prealabil aici: https://forms.gle/xNYSQeqiKwqhdj6K9

Informații spectacol:

Text: Andreea Tănase

Regia: Mara Oprea

Asistent regie: George Zamfir

Scenografia: Gabi Albu

Coregrafia: Ruxandra Bobleagă

Light design: Daniel Klinger

Muzică și versuri: Cojo

Prod. By: RAW BEATGANG

Sound design: Adrian Piciorea&Cojo

Distribuție:

LEXI, 18 ani – Daria Pentelie

TOMA, 18 ani – Eduard Chimac

AMI, 16 ani – Reka Kovacs

MARIUS, 18 ani – Vlad Lință

ELA, 18 ani – Maruca Băiașu

Partenerii proiectului:

• depreHUB – TEENLINE Gratuit – deprehub.ro
• Asociația COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România) copac.ro
• Asociația Equilibrium – asociatiaequilibrium.wixsite.com/equilibrium
• Teatrul Excelsior – coproducătorul spectacolului – excelsior.ro
• Teatrul Nottara – nottara.ro
• Teatrul „George Ciprian” Buzău – teatrulgeorgeciprian.ro
• Colegiul Național „Mihai Viteazul” – cnmv.ro
• Colegiul Național „Elena Cuza” – cnelenacuza.ro

Despre Asociația ARTE DELL’ANIMA

Asociația Arte dell’Anima are ca scop promovarea, susținerea și implicarea tinerilor artiști prin activități culturale, dezvoltarea comunității prin activități de educație non-formală și extrașcolară, inițierea și implementarea proiectelor culturale la nivel local, național și internațional, în domeniile sale de interes: cultură, mediu social și educație.

Asociația Arte dell’Anima este o organizaţie neguvernamentală non-profit, înființată în 2015, cu sediul în București, Strada Făinari, nr. 17D.

• Contact: 0733.060.033, teatru@artedellanima.ro
• www.artedellanima.ro
• Facebook și Instagram

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

La mulţi ani, Austria!

La 26 octombrie 1955, Austria îşi câştiga independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeași zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a “neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria. Începând cu 1 ianuarie 1995, Austria e membru cu puteri depline al Uniunii Europene.

Sărbătorim azi o ţară prietenă, un partener şi o prietenie îndelungată. Prin acordul bilateral semnat cu LSG (organism similar austriac), CREDIDAM se află într-un permanent schimb de informaţii şi experienţă pentru o cât mai eficientă gestionare a activităţii comune în sprijinul artiştilor interpreţi, membri ai organizaţiilor noastre.

Austriei, austriecilor şi tuturor celor care azi sărbătoresc, le dorim la mulţi ani, în pace şi prosperitate!