Două scurtmetraje românești selectate în cadrul Festivalului de Animație REX

Festivalul de Animaţie REX, desfășurat la Stockholm, aflat în 2021 la cea de-a șaptea ediție, va avea loc în perioada 29 octombrie – 7 noiembrie 2021, la cinematograful Zita Folkets Bio (Birger Jarlsgatan 37, Stockholm). România va fi și în acest an prezentă la Festivalul de Animaţie REX, cu două scurtmetraje de animație. Ediția din acest an va fi completată și de un format online al festivalului, ce va da publicului de toate vârstele din Suedia posiblilitatea de a accesa cele mai noi scurtmetraje europene.

Programul de anul acesta al festivalului cuprinde o colecție variată de filme de acțiune și aventură, scurtmetraje experimentale și filme pentru copii, împărțite în categoriile: Families, Stop Motion, Warped Worlds, Walls, Studies, Grownups (15 +), REX for Kids I (7+) și REX for Kids II (5+).

Scurtmetrajele de animație românești selectate în cadrul festivalului sunt Cântec de leagăn de Paul Mureșan (2020) și Candy Can de Anton Octavian (2020). Împreună cu alte cinci animații europene, acestea vor putea fi vizionate, la categoria Grownups, marți, 2 noiembrie, de la ora 18:00, ora Suediei și joi, 4 noiembrie, de la ora 18:00 (zita 1).

Festival de Animație REX a fost înființat în 2015 la inițiativa EUNIC (European Union National Institutes for Culture). EUNIC este o rețea de institute europene și alte organisme naționale angajate în activități culturale, în afara granițelor sale naționale. Ediția din acest an este o colaborare între 13 institute și ambasade europene: Instituto Camões Stockholm, Institutul Finlandez, Goethe-Institut, Ambasada Greciei în Suedia, Institut français de Suède, Institutul Cultural Lituanian, Institutul Polonez din Stockholm, Institutul Cultural Român, Ambasada Elveției în Suedia, Ambasada Spaniei în Suedia și Instituto Cervantes, Centrul Ceh, Institutul Ucrainean în Suedia și Ambasada Austriei la Stockholm.

Săptămâna Filmului Maghiar la Bucureşti, ediția a 15-a

Între 7–14 noiembrie 2021 vom organiza cea de-a 15-a ediție a Săptămânii Filmului Maghiar la București, eveniment de marcă a institutului nostru. Iubitorii filmului așteaptă deja ca în a doua săptămână a lunii noiembrie să înceapă festinul filmului maghiar la București.

Pe parcursul evenimentului, timp de opt zile, vor fi proiectate cele mai noi producții cinematografice maghiare. Este vorba de lungmetraje care au avut premiera internațională în ultimul an și au obținut premii prestigioase la festivaluri internaționale și încă nu au fost proiectate în București. Noul lungmetraj al regizoarei Enyedi Ildikó, Povestea soției mele, care a avut premiera internațională la Cannes anul acesta, va avea premiera în București în cadrul SFM. Publicul bucureștean este deja familiarizat cu filmele regizorului Herendi Gábor, ale cărui pelicule au fost de mai multe ori prezentate cu succes în edițiile anterioare ale SFM. Cel mai nou film al său, Toxikoma va fi proiectat în cadrul SFM. Un alt debut cinematografic va fi primul lungmetraj al Cristinei Groșan, Cele mai bune lucruri te fac să bocești, regizoare care activează de mulți ani pe scena cinematografiei din Ungaria.

Organizatorii şi-au dorit să asigure platformă de prezentare coproducțiilor româno-maghiare, astfel anul acesta filmul Spirala al regizoarei Felméri Cecilia va avea premiera în București în cadrul SFM, încheiând acest eveniment aniversar.

Cinematografia maghiară a fost considerată întotdeauna un reper în industria cinematografică universală. Arhiva Națională de Filme din Ungaria restaurează digital anual mai multe pelicule legendare. În programul SFM anul acesta se va proiecta filmul Privindu-ne în regia lui Makk Károly.

În programul SFM se va regăsi și un film experimental și nu uităm nici de publicul nostru cinefil de vârstă fragedă. Prin cadrul unui film documentar va ajunge la București triplul campion olimpic, Szilágyi Áron, iar în documentarul Misterul Sefket vom urmări o echipă de cineaști din Cluj care au pornit pe urmele începuturilor cinematografiei egiptene, pornite din Cluj.

Duminică, 7 noiembrie SFM se deschide cu expoziția RUBENsremBRANDT a artistului și regizorului Milorad Krstic, cu lucrări care stau la baza vizuală a animației cu titlul Ruben Brandt, colecționarul, care la rândul lui va fi proiectat în cadrul festivalului. Vernisajul expoziției va fi urmat de un concert de jazz cu piese prelucrate din coloanele sonore ale unor filme maghiare.

În cadrul SFM vor fi prezentate o selecție de scurtmetraje maghiare din ultima ediție a festivalului de scurtmetraje internaționale de la Budapesta, Friss hús.

Printre evenimentele conexe ale SFM va figura și o lansare de carte, De la cortul de cinema până la turnul de televiziune, carte ce prezintă lumea cinematografică maghiară din Transilvania.

Filmele din cadrul SFM vor fi proiectate la Cinema Muzeul Țăranului (str. Monetăriei nr. 3), iar evenimentele conexe vor avea loc la sediul nostru din str. Gina Patrichi nr. 8. Filmele vor fi proiectate cu subtitrare în limba română.

Platforma Muzeul Abandonului este activă

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

„Muzeul Abandonului este un muzeu interactiv virtual realizat printr-un proces mixt de documentare a unor mărturii și arhivarea digital-tridimensională a unui imobil –  Centrul de plasament pentru minori cu handicap din Sighetul Marmației. Este un nor de puncte ce arhivează într-un spațiu virtual istoria recentă a unui loc și fenomen mai puțin cunoscute publicului larg” declară Ciprian Făcăeru, coordonator al aplicației imersive ce stă la baza muzeului digital.

În această etapă, pe www.muzeulabandonului.ro se poate explora exteriorul clădirii, care prin scanare digitală a devenit căminul acestui proiect de recuperare memorială și istorică a unui loc simbolic pentru întreg fenomenul abandonului în România. Căminul-spital pentru minori irecuperabili de la Sighetul Marmației a fost înființat în 1973. Clădirea a fost proiectată special pentru a găzdui și îngriji 200 de copii considerați de statul român irecuperabili. Timp de 30 de ani de funcționare, 738 de copii au trăit închiși în această clădire. 279 din ei au murit aici. Dintre supraviețuitori, puțini pot depune mărturie, dar câțiva sunt parte din proiectul nostru și deja mărturiile lor sunt disponibile pe platformele asociate muzeului (paginile de Facebook și Instagram  – Muzeul Abandonului).

Muzeul va găzdui în curând două expoziții. Prima este intitulată Sighet. Cămin-spital – și își propune să ofere vizitatorului o experiență imersivă în existența sutelor de copii care și-au trăit viața izolați între zidurile Căminului Spital pentru Irecuperabili de la Sighet. O a doua, Mărturii 21, va fi o expunere de testimoniale video despre abandon, în multiplele lui forme și formule existente în mentalul și emoționalul societății în care trăim.

Muzeul Abandonului este un proiect unic în spațiul românesc, ce vizează maparea culturii abandonului în România și dorește să ofere spațiu de exprimare unei comunități ample, a cărei traumă colectivă nu a fost niciodată cu adevărat recunoscută și discutată public – cea a sutelor de mii de copii abandonați atât în anii comunismului, cât și în istoria recentă a țării noastre.

Programul Documentary Mondays revine online pe 1 noiembrie

Începe un nou sezon al îndrăgitului program de filme documentare organizat de Centrul Ceh, Documentary Mondays! În primele 4 zile de luni ale lui noiembrie, veți putea urmări gratuit câte un documentar pe platforma cehă DAFilms.

Documentarele din programul acestei toamnei nu au o temă comună, subiecte abordate fiind diferite și, astfel, publicul are ocazia să descopere povești noi, sau să exploreze îndeaproape curiozități pe care, poate, le au deja. Filmul ce dă startul Documentary Mondays este Homo Sovieticus (r. Ivo Briedis, 2021), o coproducție Lituania-Letonia-Cehia, ce aduce în discuție fenomenul cu același nume, pe care jurnalista Rita Ruduša și regizorul, amândoi născuţi în URSS, îl explorează. Ei încearcă să afle dacă predispoziţia şi atracţia către mentalitatea totalitară este specifică doar anumitor regiuni geografice. În călătoria lor, întâlnesc oamenii care tânjesc după perioada comunistă, intervievează experți care au cercetat fenomenul Homo Sovieticus și totalitarismul și întâlnesc patru participanți la o emisiune TV din 1991, care a reunit la Televiziunea Centrală din Moscova tineri din cele cincisprezece republici sovietice, pentru a-i întreba cum își vedeau viitorul în Uniunea Sovietică.

Pe 8 noiembrie intrăm în lumea lui Jan Švankmajer, prin documentrul Alchemical Furnace (Jan Daňhel & Adam Oľha, 2020). După ce a terminat de filmat ultimul său lungmetraj, „Insects”, Jan Švankmajer a devenit el însuși protagonistul unui film. Metoda sa creativă este parțial prezentată de regizorii Jan Daňhel și Adam Oľha, care au petrecut trei ani cu faimosul cineast și artist. Acest lucru le-a oferit realizatorilor ocazia de a-l surprinde pe Švankmajer în diverse momente și situații, precum și părerile lui despre mâncare, fetișuri sau sfârșitul omenirii și al civilizației occidentale. Documentarul este un portret jucăuș, asociativ și tactil, a cărui formă fluctuantă oferă o schiță variată, este completat cu perspectivele prietenilor și colegilor, în special a lui Jaromír Kallista, producătorul filmelor lui Švankmajer. Soția și muza artistului, Eva, este prezentată pe tot parcursul filmului prin amintiri, vise și imagini de arhivă.

Reprezentarea apocaliptică a unei zone literalmente înghițite de industria minieră se găsește în documentarul Kiruna – A Brand New World (Greta Stocklassa, 2019) care observă orașul eponim din nordul Suediei, din care o parte a fost abandonată din cauza activităților din mina de fier din apropiere. Conducerea companiei miniere a decis să nu oprească activitatea profitabilă și, în schimb, să mute locuitorii din districtul amenințat. Folosind filmări realizate în orașul din interiorul Cercului Arctic și direct în mine, regizoarea a surprins imagini subtile și, prin intermediul poveștilor a trei protagoniști care trăiesc acum într-un spațiu temporal bizar, abordează cu imaginație subiectele migrării, tradiției și respectului pentru o anumită locație. Documentarul va fi disponibil pe 15 noiembrie.

Filmul care încheie seria vine din Moldova – The Soviet Garden (Dragoș Turea, 2019). În timp ce investighează moartea misterioasă a bunicii sale, Dragoș, un regizor din Republica Moldova, descoperă un experiment științific secret. El dezvăluie planul lui Nikita Hrușciov de a transforma Moldova în grădina sovietică prin folosirea energiei atomice în agricultura locală.

La mulţi ani, Turcia!

Ţara întinsă pe două continente, misterioasa şi fascinanta Turcie, îşi sărbătoreşte azi Ziua Naţională. Se împlinesc astăzi 98 de ani de la proclamarea Republicii Turcia, la 29 octombrie 1923, din rămăşiţele Imperiului Otoman.

De-a lungul istorie, România şi Turcia şi-au intersectat destinele nu de puţine ori. Dincolo de momentele tulburi, într-un context complicat de care generaţiile de azi nu sunt responsabile, putem vorbi de o constantă şi discretă cordialitate şi chiar o sinceră admiraţie între ţările noastre.

În semn de prietenie şi remarcabilă colaborare valorificate într-un acord bilateral – CREDIDAM urează membrilor organismului similar din Turcia – BIROY – ca şi tuturor turcilor şi prietenilor lor, La mulţi şi prosperi ani, în pace şi înţelegere!

29 octombrie – Ziua Internaţională a Internetului

Ziua Internaţională a Internetului este sărbătorită în fiecare an pe 29 octombrie.  În această zi, în urmă cu 45 de ani, în anul 1969, Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online.

Kline a transmis de la un calculator SDD Sigma 7 găzduit în universitate, mesajul ‘log’ către un calculator SDD Sigma 7 de la Stanford Research Institute, utilizând reţeaua ArpaNet. Mesajul ar fi trebuit să fie „Login“, însă sistemul s-a blocat după apăsarea tastei „g“.  Conexiunea s-a pierdut, însă începuse o revoluţie. Aşa au fost puse bazele ARPAnet, reţeaua care avea să acopere aproape tot globul sub numele de Internet.

În 1970 s-a creat o reţea între Harvard şi MIT.

În 1971 s-au pus bazele emailului. Programatorul Ray Tomlinson a implementat un sistem de comunicare care presupunea despărţirea numelui utilizatorului de cel al computerului cu simbolul „@“.

În 1973, reţeaua ARPAnet se extindea şi peste ocean. University College din Londra a fost prima instituţie europeană conectată la reţeaua de computere. Pe atunci, 75% din toată activitatea de pe ARPAnet consta din trimiterea de emailuri.

Un an mai târziu apărea conceptul TCP/IP. Acesta presupunea ca reţeaua să nu mai fie gestionată de un singur punct de control, ci informaţiile să ajungă de la un computer la un altul cu ajutorul unui protocol de transmisie.

La popularizarea Internetului la scară globală a contribuit o invenţie din 1977: modemul

pentru PC. Acesta a fost dezvoltat de Dennis Hayes şi Dale Heatherington.

În 1989, Tim Berners-Lee a pus bazele pentru WWW – World Wide Web. El a scris o lucrare menită să-i convingă pe savanţii de la CERN că un sistem global de hipertext era în interesul tuturor.

În 1990 a apărut primul provider de servicii de Internet prin dial-up, numit The World. În acelaşi an, ARPAnet a încetat să existe, iar Berners-Lee a terminat de programat WWW-ul, definind şi standardele HTML, HTTP şi URL. În 1991 a apărut prima pagină Web. Aceasta avea scopul de a explica ce este, de fapt, World Wide Web. Următorii 23 de ani sunt marcaţi de apariţia primelor browsere, primelor motoare de căutare, serviciilor de transfer de fişiere, reţelelor sociale şi a dispozitivelor permanent conectate la Internet.

Expoziţie Transilvania altfel: Istorii culturale din Principat, la Sibiu

Până la 5 decembrie, Cabinetul de cartografie din Palatul Brukenthal, aflat în Piața Mare dinSibiu, găzduieşte expoziţia intitulată Transilvania altfel. Istorii culturale din Principat.

Curator: Alexandru-Ilie Munteanu

Transilvania altfel: Istorii culturale din Principat este o expoziție care propune publicului să vadă Transilvania diferit, cu ajutorul unei selecții de cărți, hărți și gravuri produse în Transilvania sau de foștii locuitori ai regiunii. În ce sens diferit? Adică altfel față de cum am fost în general învățați să privim Transilvania de multiplele mitologii și pasiuni politice care s-au perindat secole la rând în societate și care continuă să încețoșeze istoria oricum complexă și dificilă a provinciei.

Diferit, adică mai aproape de ceea ce ne spun locuitorii regiunii din secolele XVI-XVIII prin producțiile lor culturale. Diferit, adică să recunoaștem mitologii politice acolo unde sunt mitologii și adevăr – atât cât se poate – acolo unde este cazul. Istoria Transilvaniei nu poate fi cuprinsă într-o expoziție. Nu acesta este scopul expunerii acestor bunuri culturale și a anecdotelor extrase din ele.

Scopul expoziției este acela de a ne încuraja să privim Transilvania și, odată cu ea, pe noi înșine, măcar parțial diferit față de cum am făcut-o până acum.

Insolit editorial: Filosofia felină. Pisicile și sensul vieții de John Gray

Istoria filosofiei a fost, după caz, o succesiune tragică sau comică de remedii pentru neliniștea umană. O seamă de gânditori, de la Spinoza la Berdiaev, au pus în discuție subiectele care ne-au preocupat mereu: cum să fim fericiți, cum să fim buni, cum să fim iubiți și cum să trăim într-o lume a schimbării și a pierderii. Dar de ce n-ar fi posibil să învățăm mai multe de la pisici — animalele care ne-au aprins cel mai mult imaginația — decât de la marii gânditori ai lumii?

Profesor de filosofie la Oxford, Harvard, Yale și London School of Economics, John Gray argumentează că felul de a trăi al pisicilor, unul neîmpovărat de angoasă și de conștiința de sine, întruchipează răspunsurile la marile întrebări despre iubire și atașament, mortalitate, moralitate și Sine. Faceți cunoștință cu pisica de casă a lui Montaigne sau cu Mèo, supraviețuitorul Războiului din Vietnam!

Gray ne propune o viață fără iluzii și deziluzii, arătându-ne cum putem face față atât crizelor, cât și transformărilor și cum ne putem adapta, așa cum au făcut-o dintotdeauna pisicile, unei lumi într-o perpetuă schimbare.

John Gray a fost mereu un critic acerb al dogmelor. În această aparent jucăușă explorare a ceea ce pisicile ar putea să-i învețe pe oameni, demontează cu abilitate prejudecățile care îi împiedică să se bucure de clipă.

Iubitorii de pisici vor savura celebrarea mitologiei feline, de la pisicile venerate din Egiptul antic la pisicile domestice de azi, în timp ce fanii unui Gray mai caustic se vor delecta cu referirile la cultele nemuririi, Hobbes, gulaguri și așa mai departe.

John Gray a predat științe politice și filosofie la Universitățile Oxford, Harvard și Yale și la London School of Economics. Pasionat de filosofia analitică și de istoria ideilor, este autorul a numeroase cărți de mare succes, printre care Câini de paie. Gânduri despre oameni și alte animale, False Dawn. The Delusions of Global Capitalism, Black Mass. Apocalyptic Religion and the Death of Utopia, Al Qaeda and What It Means to Be Modern.

Colaborează periodic cu The New York Review of Books, Guardian și Times Literary Suplement și a realizat câteva emisiuni pentru programul A Point of View din cadrul BBC Radio 4. De asemenea, este membru al fundației WORLD.MINDS.

Placebo în concert la Bucureşti anul viitor

Renumita trupă britanică Placebo revine la Bucureşti pe 14 iulie 2022 la Romexpo, în aer liber. După show-ul sold out de la Arenele Romane de acum câţiva ani este momentul să ascultăm o trupă emblematică a generaţiei noastre pe o scenă mai mare, la Romexpo.

Evenimentul va respecta normele în vigoare la momentul desfăşurării acestuia.

Placebo este una dintre cele mai cunoscute formaţii din Marea Britanie. Bazele acesteia au fost puse în 1994 de către solistul şi chitaristul Brian Molko şi de bassistul Stefan Olsdal, artişti care activează în continuare alături de trupă. În cei aproape 30 de ani de activitate au lansat 7 albume de studio, toate ajungând în TOP 20 în Regatul Unit adunând peste 11 milioane de unităţi vândute în întreaga lume.

Placebo a colaborat de-a lungul timpului cu artişti de talie mondială precum David Bowie, Michael Stipe sau Justin Warfield.

Printre artiştii care i-au influenţat se numără David Bowie, Iggy Pop, Nirvana sau Depeche Mode. Muzica lor însă a dobândit o identitate proprie iar la rândul său a influenţat artişti precum My Chemical Romance sau Panic! at the Disco.

Miracol, thriller-ul psihologic în regia lui Bogdan George Apetri, în cinematografele din România pe 4 februarie 2022

„Miracol”, al treilea lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri („Periferic”), prezentat în premieră internațională la cea de-a 78-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, în cadrul secțiunii Orizzonti, fiind primul lungmetraj românesc care participă în ultimii 12 ani într-o secțiune competițională din cadrul festivalului,  va ajunge pe marile ecrane din România pe 4 februarie 2022, distribuit de către Bold Films Studio.

După „Neidentificat”, câștigătorul trofeului Anonimul 2021, „Miracol” este al doilea film dintr-o trilogie de investigație în care genurile se împletesc armonios, generând suspansul autentic al unui film polițist, trăirile intense ale unei drame și intensitatea viscerală a unui thriller psihologic. Filmul a fost inclus de Variety în topul celor mai bune 20 de filme lansate la festivalurile toamnei, alături de Dune (r. Denis Villeneuve), Parallel Mothers (r. Pedro Almodóvar), Cyrano (r. Joe Wright), Spencer (r. Pablo Larraín) și The Power of the Dog (r. Jane Campion).

Trailerul filmului a fost prezentat în exclusivitate de Screen International, publicație care, după premiera de la Veneția, a scris despre „Miracol”: „Soarta unei tinere călugărițe este punctul de plecare în explorarea valorii credinței într-o lume decăzută. Filmul înspăimântător și fascinant al lui Apetri ar trebui să aibă succes în circuitul festivalier și să atragă distribuitori.”.

Prin intermediul companiei franceze Memento International, filmul va fi distribuit în SUA și Canada de Film Movement), în Franța de Arizona Distribution, în Grecia de Weirdwave și în Portugalia de Films4You, după premiera națională.

Împărțit în două capitole, „Miracol” o urmărește pe tânăra călugăriță novice Cristina Tofan (Ioana Bugarin) în timp ce se strecoară afară dintr-o mănăstire izolată, pentru a merge la spitalul din orașul vecin. Nereușind să-și rezolve problemele și să-l găsească pe bărbatul pe care îl caută, pe drumul de întoarcere întâlnește o soartă neașteptată. A doua parte a filmului îl are în centru pe Marius Preda (Emanuel Pârvu), inspectorul de poliție plecat pe urmele ei și care-i reface drumul pas cu pas – într-o structură perfect oglindită. Investigația lui aduce la lumină indicii și confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înțeles din spatele acțiunilor Cristinei, ci și la un posibil miracol.

A doua parte a unei trilogii a cărei acțiune se petrece în Piatra Neamț, orașul natal al regizorului Bogdan George Apetri (profesor de regie la universitatea Columbia, în New York), „Miracol” îi are în rolurile principale pe Ioana Bugarin și Emanuel Pârvu. Din distribuție mai fac parte: Cezar Antal, Ovidiu Crișan, Valeriu Andriuță, Ana Ularu, Valentin Popescu, Marian Râlea, Nora Covali, Natalia Călin, Cătălina Moga, Olimpia Mălai, Vasile Muraru și Mircea Postelnicu.

Primul film al trilogiei, „Neidentificat”, a avut premiera internațională anul trecut în cadrul festivalului de la Varșovia, unde a primit Premiul Special al Juriului; în România filmul a câștigat Trofeul ANONIMUL 2021 și Premiul FIPRESCI la TIFF 2021.

Imaginea filmului este semnată de Oleg Mutu, scenografia a fost realizată de Mihaela Poenaru, costumele sunt semnate de Liene Dobrāja, iar de machiaj s-a ocupat Bianca Boeroiu. Filmul este produs de Oana Iancu și Bogdan George Apetri prin noua lor casă de producție The East Company Productions. Minodora Șerban este producător executiv, iar co-producători sunt Viktor Schwarcz și Aija Bērziņa.

La mulţi ani, Cehia!

La 28 octombrie 1918, Cehoslovacia îşi câştiga independenţa, pentru prima oară în 300 de ani. Declaratia oficială cu privirile la naţiunile constitutive ale statului ce se va numi din acel moment Republica Cehoslovacă statua eliminarea împărţirii poporului între cehi şi slovaci şi unirea acestora într-o singură naţiune formată din cehoslovaci.

Totuşi, ideea care în acel an a înflăcărat inimile locuitorilor noii republici democratice şi-a pierdut strălucirea şi argumentele trei sferturi de veac mai târziu, când statul s-a separat paşnic între Republica Cehă şi Slovacia, la 1 ianuarie 1993. Şi totuşi ceva din entuziasmul şi  idealismul sincer al actului din 1918 s-a păstrat în sufletul fiecărui ceh.

Astăzi, de Ziua Naţională, CREDIDAM consideră că este un bun prilej pentru a ura tuturor cehilor şi în special partenerului nostru din Cehia – INTEGRAM – şi tuturor membrilor lui,  la mulţi ani rodnici în pace şi bună convieţuire!

Spectacole străine în Festivalul Național de Teatru, a 31-a ediție

Patru producții scenice remarcabile, aparținând unor teatre europene de prestigiu au fost invitate în secțiunea dedicată spectacolelor străine în cadrul celei de-a 31-a ediții a Festivalului Național de Teatru.

Acestea sunt:

• Antigona de Sofocle, regia Friederike Heller, decoruri și costume Sabine Kohlstedt, Schaubühne am Lehniner Platz (Germania);

• Dansul Delhi de Ivan Vîrîpaev, regia Oskaras Koršunovas, scenografia random heroes, costumele Bartė Liagaitė, OKT/Vilnius City Theatre, Academia Lituaniană de Muzică și Teatru (Lituania);

• Wałęsa la Colonos de Jakub Roszkowski, regia Bartosz Szydłowski, decoruri și costume Małgorzata Szydłowska, Teatrul Łaźnia Nowa din Cracovia (Polonia);

• To be continued – spectacol de dans, coregrafia Xenia Wiest, muzica Patrick Solouri, costumele Melanie Jane Frost, Komische Oper Berlin, Staatsballett Berlin (Germania).

A 31-a ediție a Festivalului Național de Teatru se va desfășura în format online pe www.fnt.ro, între 6 și 14 noiembrie, selecționeri și directori artistici: Oana Cristea Grigorescu, Claudiu Groza și Cristina Rusiecki.

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Producători: Asociația UNITER – Uniunea Teatrală din România și Televiziunea Română. Partener: Institutul Cultural Român