“Moromeţii 2” se pregăteşte de filmare

Una dintre cele mai iubite şi cunoscute ecranizări din istoria cinematografiei româneşti, “Moromeţii”, va avea parte de o continuare, la 30 de ani de la lansarea filmului regizat de Stere Gulea. Personajele lui Marin Preda se întorc pe marele ecran sub regia aceluiaşi cineast şi surprinse de camera directorului de imagine Vivi Drăgan Vasile.

Filmările la “Moromeţii 2” vor începe în a doua jumătate a lunii septembrie, în aceeaşi casă şi în acelaşi sat în care a fost turnat şi primul film, în vara lui 1985 – Talpa, din judeţul Teleorman. Satul se află la 45 de kilometri de Alexandria şi la doar câţiva kilometri de Siliştea-Gumeşti, satul natal al scriitorului Marin Preda. Partea de producţie va fi una complexă, echipa filmului fiind în pregătiri de mai mult de un an: casa Moromeţilor a fost refăcută de scenograful Cristian Niculescu după schiţele şi imaginile celei vechi, iar centrul satului va fi recreat de la zero. Scene importante vor fi turnate la Bucureşti, în noiembrie, iar alte câteva la Slatina.

Dacă primul film a fost o adaptare destul de fidelă a romanului, continuarea are la bază un scenariu inspirat din “Moromeţii”, vol. 2, “Viaţa ca o pradă” şi publicistica lui Marin Preda. Scenariul reia firul poveştii familiei Moromete după cel de-Al Doilea Război Mondial, într-un context istoric extrem de frământat: instalarea comunismului. Cele două personaje principale, Ilie Moromete şi fiul său, Niculae, văd aceste schimbări cu ochi diferiţi, prilej permanent de conflict.

„Moromeţii 2 e o întreprindere extrem de provocatoare, pentru că ai deja un model excelent – romanul, şi filmul anterior care, spre bucuria mea, a devenit destul de popular. E un film care se petrece într-o perioadă mai dură, mai agitată, se instaurează un nou sistem politic, e multă îngrijorare şi teamă. Iar lumea aceea pe care o ştiam dispare, de fapt. Asta m-a şi atras la ideea unei continuări, am vrut să duc până la capăt epopeea acestor personaje care au supravieţuit până în anii ‘50 colectivizării. E un omagiu adus acestei lumi”, declară Stere Gulea.

Distribuţia este una de excepţie şi reuneşte câţiva dintre cei mai apreciaţi şi iubiţi actori români. În rolurile principale îi vom vedea pe Horaţiu Mălăele (Ilie Moromete), Dana Dogaru (Catrina Moromete) şi, la debutul într-un rol principal în cinema, Iosif Paştina (Niculae), alături de Răzvan Vasilescu, George Mihăiţă, Andi Vasluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru, Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu, Marian Râlea, Paul Ipate, Cuzin Toma, Liviu Pintileasa, Dorina Chiriac.

 “N-a fost uşor să înlocuim o echipă de actori ca Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu sau Mitică Popescu, sunt nume de referinţă care pot inhiba orice actor. Au trecut însă 32 de ani, era greu de presupus că vom putea continua cu aceiaşi actori, cu atât mai mult cu cât acţiunea este plasată la doar câţiva ani după cea din primul film. Dar sunt foarte încrezător în calităţile şi talentul noii echipe de actori şi sper că voi reuşi să iau ce e mai bun de la ei”, adaugă regizorul.

Criticii de film consideră aproape în unanimitate că “Moromeţii” este unul dintre cele mai bune filme din istoria cinematografiei autohtone. Lucian Pintilie plasează “Moromeţii” în vârful preferinţelor sale cinematografice româneşti, iar regizorul Cristi Puiu spune despre acelaşi film: „Când zic Moromeţii, zic actorie şi mi se pare, cantitativ, cel mai important film românesc din acest punct de vedere”.

Vivi Drăgan Vasile, a cărui imagine alb-negru a devenit un reper în cinematografia română, îşi va pune din nou amprenta asupra Moromeţilor. Dana Păpăruz, premiată cu trofeul Gopo pentru “Aferim!”, este creatoarea costumelor, iar Cristian Niculescu semnează scenografia.

Stere Gulea a mai regizat filme precum “Iarba verde de acasă” (Premiul ACIN, 1977), “Piaţa Universităţii, România” (Premiul UCIN, 1991), “Stare de fapt” (1996) sau “Sunt o babă comunistă” (2013). Între 1990 – 1995 a fost decanul Academiei de Teatru şi Film.

“Moromeţii 2” este o producţie Libra Film Productions, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Studioului Cinematografic al Ministerului Culturii. Filmul va avea premiera în cinematografele din România pe 9 noiembrie 2018, fiind distribuit de Transilvania Film. (R.N.)

EQUAL- concurs de dramaturgie feminista organiyat de revista Scena.ro

Revista de artele spectacolului Scena.ro anunţă organizarea ediţiei a 2-a a concursului de dramaturgie feministă EQUAL care îşi propune să încurajeze autoarele dramatice şi creatoarele de teatru din România.  Pot participa autoare dramatice de orice vârstă. Sunt aşteptate texte care tratează o problematică referitoare la femei dintr-o perspectivă feminină şi care respectă testul Bechdel (vezi mai jos). Vor fi apreciate în primul rând textele originale, creative, chiar în formate experimentale, neconvenţionale, cu autori multipli sau create în echipă.

Textele vor fi citite, evaluate şi notate de către un juriu alcătuit din trei redactoare ale revistei de artele spectacolului Scena.ro, iar autoarea piesei câştigătoare va primi un premiu în valoare de 1000 ron. Textul câştigător va fi publicat în Scena.ro şi recomandat spre montare teatrelor publice şi independente din întreaga ţară. Vor fi disponibile, la cererea producătorilor & regizorilor, şi textele clasate pe locul 2 şi 3. În cazul în care juriul va considera că mai multe texte dintre cele primite merită atenţie, revista Scena.ro se angajează să găsească fondurile necesare pentru publicarea unui volum cu cele mai bune texte feministe pentru teatru trimise la concurs.

Definiţie: feminist/feministă = persoană care susţine egalitatea în drepturile politice, economice, sociale, culturale şi personale ale femeilor. Aceasta include crearea de oportunităţi egale pentru femei în materie de educaţie şi angajare.

Testul Bechdel – (după numele iniţiatoarei lui, autoarea de comic-books Alison Bechdel) cere ca o operă de ficţiune – în cazul de faţă un text pentru teatru – să includă cel puţin două personaje feminine care vorbesc una cu alta în cel puţin o scenă despre altceva decât despre un bărbat. (R.N.)

După Untold şi Electric Castle, Gramatik concertează la Bucureşti

Gramatik va concerta la Arenele Romane pe 22 noiembrie de la ora 21:00! Pe numele său real Denis Jasarevic, este un producător de muzică hip hop şi electronică originar din Portoroz, Slovenia şi l-aţi putut vedea în România până acum pe scenele festivalurilor Untold, Electric Castle, dar şi la Coachella sau Sziget. Gramatik va prezenta la Bucureşti noul său material RE:COIL dar şi hiturile care i-au adus sute de milioane de view-uri pe YouTube.

Jasarevic a simţit pasiunea pentru muzică încă de la vârsta de 13 ani când reuşea să producă muzică hip hop folosind doar un computer din generaţiile foarte vechi. Succesul a început să apară imediat ce muzica sa a fost difuzată pe canalale de streaming americane, moment important ce i-a adus un contract cu un agent din America. În prezent, portofoliul Gramatik dezvăluie nouă albume de studio, cel mai recent fiind “Epigram” (2016), trei EP-uri şi numeroase single-uri ce au apărut în compilaţii renumite precum “Coffee Shop Selection”.

Gramatik se descrie ca muzician part-time şi comediant full-time, îndemnându-şi mereu fanii să nu-i ia muzica în serios, însă, artistul este unul dintre puţinii producători muzicali care înţeleg importanţa groove-ului în muzica electronică. Muzica lui Gramatik este încărcată de elemente funk, jazz şi soul, fiind foarte dificil de constrâns într-un anumit tipar, însă nelipsită din playlist-urile fanilor genurilor chill & lounge, dubstep, trip hop sau electro swing. (R.N.)

Cinema Muzeul Ţăranului găzduieşte proiecţii de filme documentare despre migraţia românilor

Odată cu deschiderea noului sezon cultural, începe şi programul de evenimente conexe din cadrul expoziţiei itinerante Minunata lume nouă – Case ale migranţilor români. Această expoziţie îşi propune să puncteze diverse aspecte ale migraţiei şi boom-ului din construcţii, ilustrând consecinţele acestora asupra satelor şi peisajului cultural din Ţara Oaşului, Maramureş şi Bucovina.

Expoziţia, care a fost vernisată pe 4 august la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, reuneşte un număr de peste 250 de fotografii, realizate de fotograful Petruţ Călinescu, artistul Matei Bejenaru, precum şi de cercetători care au documentat această temă în România şi în ţările de destinaţie.

Expoziţia este însoţită de un program special de evenimente conexe, format din patru proiecţii de filme documentare care analizează tema migraţiei internaţionale a românilor din perspective diferite. Proiecţiile vor avea loc la Cinema Muzeul Ţăranului, documentarele fiind difuzate în original, cu subtitrări în limba engleză. (R.N.)

Atelierele “Micul Artist” revin la Opera Comică pentru Copii

După succesul înregistrat în primul sezon al Atelierelor “Micul Artist” din anul şcolar 2016-2017, începând cu 1 septembrie, Primăria Capitalei, prin  Opera Comică pentru Copii, dă startul unei noi ediţii a unui program dedicat copiilor. Oferta de cursuri se îmbogăţeşte şi din această stagiunea vor fi 11 cursuri tematice pentru dezvoltarea abilităţilor şi talentelor copiilor şi tinerilor până la 18 ani, de la oratorie, fotografie, cor, balet, flamenco şi street dance până la scenografie, actorie şi artă medievală.

Înscrierile la ateliere se fac în perioada 1-10 septembrie, prin completarea câte unui formular online pentru fiecare atelier în parte. Grupele de participanţi se vor forma în urma preselecţiilor organizate la sediul Operei Comice pentru Copii. Atelierele se vor desfăşura pe tot parcursul anului şcolar 2017-2018.

Cursurile sunt susţinute de specialişti cu experienţă în domeniu, care îşi propun să valorifice talentele artistice şi calităţile native ale copiilor, prin intermediul educaţiei non-formale. Instructorii sunt: balet – Jaqueline Bratu, balet plus – Theodora Munteanu, cor – Mădălina Maxim,  cor junior – Elena Iorgulescu, fotografie – Cristina Rădulescu, oratorie – Nae Şovăială, street dance – Ionuţ Picincu (Hammer), flamenco – Lucas Molina, scenografie – Bogdana Pascal, actorie – Andreea Corneanu, artă medievală – Mihai Serghei Todor, iar coordonatoarea întregului proiect este Daniela Andronie.

Opera Comică pentru Copii este o instituţie publică de cultură aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, condusă din anul 2014 de către soprana Felicia Filip. Unică în lume prin segmentul de public căruia i se adresează, Opera Comică pentru Copii are lunar peste 10 000 de spectatori. Pentru stagiunea 2017-2018 sunt programate deja peste 400 de reprezentaţii, dintre care 16 premiere. (R.N.)

Ateliere de Artă Deschise în Bucureşti, Ediţia Enescu

În perioada 2 – 24 septembrie 2017 se va desfăşura evenimentul Ateliere de Artă Deschise în Bucureşti – Ediţia Enescu, cu peste 70 de ateliere de creaţie deschise pentru vizitare publicului din Bucureşti, fie rezidenţi, fie dintre cei sosiţi special pentru ediţia din anul acesta a Festivalul Internaţional George Enescu.

Timp de patru weekenduri consecutiv, 02/03, 09/10, 16/17 şi 23/24 septembrie 2017, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 12:00–20:00, artişti vizuali cu specializările pictură, sculptură, grafică, ceramică, sticlă, textile şi metal, aşteptă vizitatori la adresele atelierelor lor. Pe lângă prezentarea atelierelor, se vor putea viziona mini expoziţii şi lucrări în diferite faze de creaţie sau, live, demonstraţii ale tehnicilor de lucru. Vizitatorii vor avea acces la oferte speciale, posibilitatea de a înscriere la cursuri sau, pur si simplu, de a petrece timpul într-o companie deosebită, la un pahar cu vin. Programul şi adresele atelierelor, hărţile şi profilurile artiştilor participanţi, sunt disponibile la Ateliere.Net. În plus, există posibilitatea de a descărca gratuit Aplicaţia pentru Smartphone Ateliere, publicată pe platformele IOS şi Android, ce oferă posibilitatea de a contact direct artiştii şi ghidare prin GPS către adresele atelierelor alese.

Ediţia specială de Ateliere de Artă Deschise în Bucureşti este organizată de Contemporanii, sub egida Festivalului Internaţional George Enescu, în cadrul secţiunii Bucureştiul Creativ. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti prin CREART.

Artişti participanţi: Giani Iosif Amarandei (sculptură), Marius Barb (pictură), Otilia Măndescu Canavra (grafică), Alin Carpen (sculptură), Alexandru Căzănaru (sculptură), Titi Ceara (sculptură), Maria Cioată (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Constantin Cioc (pictură), Maria Sanda Constantinescu (pictură), Casia Csehi (grafică), Raluca Ilaria Demetrescu (pictură), Misha  Diaconu (metal), Cristian Dobrescu (ceramică), Anca Vintilă Dragu (ceramică), Valentin Duicu (sculptură), Răzvan Dumitran (textile), Constantina Dumitru (textile), Daniela  Făiniş (ceramică), Cătălin Geană (sculptură), Elena Gheorghe (sculptură), Alina Gherasim (picture, grafică), Marian Gheorghe (metal), Mirela Hagiu (grafică), Cătălin Hrimiuc (sticlă), May Oana Isar (grafică), Ionel  Istoc (sculptură), Eusebiu Josan (pictură), Georgiana Josan (pictură), Elena Lupu (pictură), Ileana Dana Marinescu (metal), Ioan Medruţ (sculptură), Ruxandra Sybil Mermeze (textile), Dan Ştefan Minea (pictură), Laurenţiu Mogoşanu (sculptură), Nicolae Moldovan (ceramică), Mihai Moldovanu (textile), Claudia Muşat (textile), Lisandru Neamţu (grafică), Horia Niţu (grafică), Cătălin Oancea (sculptură), Ileana Oancea (sculptură), David-Leonid Olteanu (ceramică, sticlă), Carmen Ileana Paraschivescu (grafică), Dumitru Pasima (sculptură), Cristian Pentelescu (sculptură), Emilia Persu (pictură), Ana Asavei Pietraru (pictură), Adrian Pîrvu (sculptură), Ana Zoe Pop (sculptură), Alexandru Poteca (sculptură), Carmen Raszovsky (grafică), Mircea Roman (sculptură), Andrei Romocean (pictură), Victor-Olivier Săraru (sticlă, metal), Marilena Preda Sânc (pictură), Loredana Stancu (grafică, pictură), Elena Surdu Stănescu (sculptură), Lucian Ţăran (sculptură, ceramică), Iulian Vîrtopeanu (ceramică), Florentina Voichi (pictură), Marian Zidaru (sculptură), Victoria Zidaru (sculptură, textile). Accesul în ateliere este liber. (R.N.)

Alex Mirutziu prezintă o expoziţie personală şi un performance la BIDFF 2017

Artistul Alex Mirutziu va prezenta la Bucharest International Dance Film Festival expoziţia personală ”No blood bank included” şi performance-ul ”Dignity to the unsaid”.

Vernisajul expoziţiei şi performance-ul vor avea loc pe 8 septembrie, între orele 19.00 şi 22.00, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. De asemenea, MNAC va găzdui proiecţia filmelor româneşti selectate anul acesta în competiţia naţională a festivalului.

”Lucrările prezente în expoziţie nu pot fi încasate frontal, fie vizual sau multisenzorial, ci prin ocol sau detour cu digestie lentă, care te poate consuma, chiar pierde. Lucrările mele cele mai recente ies din logica «eu» – aici – «restul» – în afară şi problematizează dimensiunile incerte care coagulează un înţeles sau altul, cât şi relaţiile de co-existenţă dintre multiplele prezente, perspective sau aparenţe ale individului şi ale lumii în care acesta este aruncat, care nu pot fi epuizate niciodată”, afirmă artistul.

Alex Mirutziu spune despre sine că este un artist în contra-timp, având profesia unui delimitator.

”Dignity to the unsaid” va fi susţinut de performerii Alex Popa, Irina Sibef şi Cosmin Stănilă. Performance-ul este comisionat de BIDFF şi realizat în parteneriat cu Programul de Artă Performativă al Muzeului Naţional de Artă Contemporană Bucureşti şi sprijinit de Galeria SABOT. Muzica este semnată de Elias Merino şi Alex Mirutziu.

”Intenţionez să cercetez metode prin care una dintre cele mai importante scriitoare ale secolului XX – Iris Murdoch – a reuşit să creeze sens printr-o abundenţă de sensuri, spus şi nespus, sensuri pe care le numesc – modalităţi de a stăpâni lumea. Mişcarea conceptuală dintre spus şi nespus este influenţată de mereu prezenta fragmentare pe care o manifestăm atunci când privim lumea ca «ceva asemănător cu», un aspect fatal al limitărilor noastre fizice. Fragmentăm lumea ca să putem să o înţelegem şi să funcţionăm în interiorul ei”, explică Mirutziu.

Originar din Sibiu, Alex Mirutziu a avut expoziţii personale în Zürich, Los Angeles, München şi Cluj-Napoca. În plus, el a susţinut prezentări despre performance şi teatru la instituţii prestigioase precum Royal College of Arts (Anglia), Von Kraal Theatre (Estonia), IASPIS (Suedia), şi a colaborat cu artişti şi scriitori printre care se numără Grit Hachmeister (Germania), Paul Devens (Olanda), Elias Merino(Estonia), Graham Foust (Statele Unite), Asa Jungnelius (Suedia) şi Graham Harman (Statele Unite).

Cea de-a treia ediţie a Bucharest International Dance Film Festival va avea loc în perioada 7 – 10 septembrie 2017. (R.N.)

Alba Iulia Music and Film Festival 2017

A cincea ediţie a festivalului aduce, între 8 şi 10 septembrie, la Alba Iulia, filme noi şi producţii de referinţă, proiecţii în aer liber şi în spaţii inedite, reprezentaţii şi dansuri stradale, activităţi speciale pentru copii.

Singurul festival de film din Alba Iulia revine în 2017 cu o nouă ediţie, care se anunţă a fi cea mai complexă de până acum. Oferta de filme şi concerte cu care festivalul şi-a obişnuit publicul va fi completată anul acesta de invitaţi internaţionali, spectaculoase reprezentaţii stradale şi o mulţime de activităţi inedite.

Alba Iulia Music & Film Festival se deschide vineri, 8 septembrie, cu un spectacol de teatru şi animaţie stradală al celebrei trupe Compagnie des Quidams, din Franţa. Figuri luminoase de patru metri înălţime, puse în mişcare de animatori, vor lumina Piaţa Cetăţii şi se vor înlănţui într-o coregrafie unică. Maiestuoase, dar în acelaşi timp stranii, personajele spectacolului “Herbert’s dream” par desprinse dintr-o lume fantastică, dar o lume foarte uşor de descoperit pentru publicul festivalului!

Festivalul este un excelent prilej de a (re)descoperi Alba Iulia atât pentru localnici, cât şi pentru publicul venit din alte oraşe. Anul acesta, filmele vor fi proiectate în cele mai frumoase locuri din cetatea Alba Carolina. Proiecţii în aer liber vor avea loc în Piaţa Cetăţii, în Piaţa Vestică, dar şi într-o „sufragerie urbană” care va fi amenajată chiar între zidurile fortificaţiei în zilele de weekend. În plus, pe traseul dintre Piaţa Cetăţii şi Piaţa Vestică vor avea loc zilnic spectacole de stradă. Artişti din mai multe trupe vor organiza animaţii stradale, spectacole inedite de teatru şi mici reprezentanţii muzicale.

După zile atât de animate, fiecare seară de festival va aduce şi prilejuri de relaxare: un lounge special amenajat ne va permite să ne bucurăm de muzică, savurând în acelaşi timp gustări şi un pahar de vin.

Istoria şi tehnologia vor merge mână în mână la Alba Iulia Music & Film Festival. Spectatorii vor avea ocazia să îmbrace costume de daci şi de romani şi să-şi creeze suveniruri inedite: fotografii animate! O cameră foto instant va crea, dintr-o succesiune de imagini, o animaţie-suvenir pentru fiecare doritor.

Copiii sunt la rândul lor invitaţi de onoare: programul de educaţie cinematografică EducaTIFF aduce în festival filme special alese pentru cei mici, care pun în discuţie teme specifice vârstei la care copiii îşi descoperă şi dezvoltă propria personalitate. În plus, copiii între 10 şi 14 ani sunt invitaţi la Casa de Cultură a Sindicatelor pentru a intra cu adevărat în lumea filmului: ei vor putea crea mici desene animate cu propriile personaje, învăţând în acest fel cum se nasc poveştile lor preferate. Casa de Cultură a Sindicatelor devine în 2017 unul din spaţiile importante ale festivalului, cu câte trei proiecţii pe zi, atât pentru copii cât şi pentru adulţi.

Toate acestea completează oferta de filme cu care festivalul şi-a obişnuit publicul, având în program pelicule de referinţă pentru cinematografia românească şi internaţională, dar şi unele din cele mai bune titluri lansate recent pe marele ecran. Spectatorii vor avea şi în acest an ocazia să se întâlnească şi să interacţioneze cu invitaţii speciali ai festivalului: actori, regizori sau producători de film vor veni la Alba Iulia în perioada evenimentului. (R.N.)

A murit pianista Doina Dacian

Cu adâncă durere în suflet, anunțăm trecerea în veșnicie a pianistei Doina Dacian, duminică, pe 3 septembrie 2017.

Despre Doina Dacian știm că a fost un artist desăvârșit, care a cântat în sute de recitaluri pe toate scenele Bucureștiului și în toată țara, co-autoarea “Programei analitice pentru disciplina Acompaniament – Instrumente de suflat-Percuție” și o profesoară de pian cu rezultate excepționale, care a știut întotdeauna să insufle elevilor dragostea pentru muzică și artă.

De altfel, Doina Dacian afirma despre activitatea sa:  “Am avut  norocul să cânt toată viața, să mă bucur de aplauze la scenă deschisă. Mi-au plăcut muzica și scena. Poate de aceea niciodată nu am avut trac și mereu am așteptat cu nerăbdare să ajung acolo unde, cu ajutorul pianului, puteam să transmit și celorlalți bucuria și preaplinul trăirilor mele.”

Talentul și înclinația Doinei Dacian către domeniul muzical a fost descoperit încă de la o vârstă fragedă de către părinții săi, iubitori de muzică și artă. Pentru că pe acea vreme în Ploiești nu exista nicio școală de muzică, viitoarea artistă și-a început studiile în acestă disciplină la orele particulare de pian cu profesorul Mircea Vasilescu.

Ajunsă în clasa a III-a, Doina Dacian s-a putut bucura de înființarea Școlii de Muzică din Ploiești, ajungând ca, la vârsta de 9 ani, să cânte pentru prima dată la Ateneul Român și să fie lăudată în presă de muzicologul Alfred Hoffman. Apoi, la 11 ani a susținut primul recital în calitate de  “corepetitoare” a clasei de vioară a Prof. Aurel Olaru. Căpătând tot mai multă încredere și experiență, la 14 ani a cântat Concertul în Re major de Mozart cu Filarmonica din Ploiești, sub bagheta dirijorului Ion Baciu.

Din clasa a VIII-a, Doina Dacian a simțit că orizontul său s-a lărgit, având o dorință tot mai mare de a cânta și de a se pregati intens. Astfel, reusește să intre la Conservatorul de muzică “Ciprian Porumbescu”, unde a continuat să asimileze tot mai multă experiență și a început să susțină recitaluri solo la Sala George Enescu și să cânte concerte cu orchestra Conservatorului sub bagheta dirijorilor Emanuel Elenescu, Alexandru Șumschi, Grigore Iosub.

În 1970, în urma unui concurs cu o competiție acerbă, a primit Premiul Dinu Lipatti și bursă, iar în 1972, deși i s-a oferit postul de asistent universitar la Cluj-Napoca, a preferat să rămână mai aproape, ca profesor de pian la Liceul de muzică nr.2 din București, unde a profesat 20 de ani.

Ca profesoară de pian a avut rezultate frumoase cu elevii săi Tatiana Pocinoc Botezatu – pianistă concertistă, doctor în muzică și decan la Conservatorul din Iași, Manuela Stănculescu Nedelea – clavecinistă, Andreea Buzatu – pianistă și mulți alții.

Cea mai intensă activitate a Doinei Dacian a fost însă pe scenă, ca acompaniatoare la clasele de vioară ale profesorilor. Totodată, an de an, a cântat alături de elevii care au participat la concursurile naționale (200 de premii) și internaționale (12 premii), confirmând de fiecare dată valoarea pregătirii profesionale oferite de Liceul de Muzică “George Enescu”, cel în care s-a format ca pianistă. Astfel, Doina Dacian a reușit să impună nume sonore în lumea muzicală: violoniștii Gabriel și Florin Croitoru, Luminița Petre, Irina Mureșan, Mioara Udrea, Liviu Ailincăi, Diana Mos, Nicolae Vasilescu, Mircea Vasilescu,Ruxandra Constantinovici, Călin Lupan etc.; violistele Alina Irimia și Andreea Banciu; violoncelistele Georgeta Belesica, Laura Buruiană, Bianca Mănescu; contrabasistul Ovidiu Bădilă; clarinetiștii Răzvan Gachi și Elena Stan; trompetiștii Surugiu Filip, Ursu Octavian; canto Claudia Codreanu, Mihaela Geantă, Mioara Manea, Daniela Vlădescu, Doina Scripcaru, Cristina Eremia, Adina Nițescu, Roxana Gheorma etc.

Din 1992 până în 2004 a activat la Academia de Muzică (actualmente Universitatea Națională de Muzică din București), mai întai lector și apoi conferențiar la catedrele de instrumente de suflat-percuție.

A continuat activitatea scenică alături de studenții săi, în recitaluri, ajutându-i să se formeze ca interpreți valorosi, cu performanțe deosebite care le-au adus premii la concursuri naționale. Și nu puțini au fost aceia care s-au integrat apoi în orchestra națională, s-au format ca profesori de instrument sau au devenit soliști concertiști în toată lumea, ajungând în orchestre de renume.

După pensionarea survenită în 2005, Doina Dacian s-a specializat în tehnoredactare computerizată și culegere de text pentru tipografia Editurii U.N.M.B.

Colegii de la CREDIDAM deplâng trecerea în neființă a Doinei Cioban și transmit condoleanțe familiei îndurerate. Dumnezeu să o odihnească în pace și pe cei îndurerați să îi ajute să treacă peste această grea încercare!

La mulți ani, Maria Ciobanu! Artista a împlinit 80 de ani.

A încântat aproape întreg mapamondul cu glasul cu care a fost înzestrată și numită “ciocârlia” muzicii populare românești, a făcut sufletele românilor să vibreze de bucurie și emoție, iar astăzi împlinește memorabila vârstă de 80 de ani. Maria Ciobanu este cu siguranță ceea ce putem numi o artistă desăvârșită, o femeie puternică, cu poftă de viață și un incredibil dar de a ajunge la inima oamenilor prin talentul și cântecul său.

La împlinirea celor opt decenii de viață, echipa CREDIDAM îi urează LA MULȚI ANI sănătoși, glorioși și cu bucurii la tot pasul!

Despre Maria Ciobanu

Cântăreața Maria Ciobanu s-a născut 3 septembrie 1937, în satul Hătăroaia din comuna Roșiile, județul Vâlcea. A început să cânte de mic copil, la îndemnul tatălui său, fiindcă acesta spunea adesea: ”O voi trimite la București și o voi face mare artistă!”

A învățat să cânte de la lăutarii renumiți din zona unde a crescut, de unde a adunat doine, balade și cântece populare. La început era invitată să cânte la evenimentele din sat, la horele locale.

Apoi a început să cânte la restaurantul tatălui său, vocea ei fiind admirată de toată lumea. A participat la multe concursuri județene pe care le-a câștigat, până în momentul în care a concurat, în 1961, pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul, dar nu a câștigat. Un an mai târziu, la concursul de la Ansamblul Ciocârlia, Maria Lătărețu spunea comisiei care asculta concurenții, referindu-se la Maria Ciobanu: ”Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veți mai găsi pe altcineva mai bun ca ea!”. Dintre cei 400 de concurenți, au reușit să ia concursul Irina Loghin și Maria Ciobanu.

Astfel, în aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul Ciocârlia din București, unde și-a desăvârșit calitățile vocale și interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul “Doina Ilfovului” și a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cântece și dansuri populare din Capitală și din țară.

Maria Ciobanu a cântat și în fostele state Iugoslavia, Cehoslovacia, URSS, dar și în SUA, Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc., precizează site-ul bestmusic.ro.

Dintre numeroasele melodii populare care fac parte din repertoriul artistei amintim: ”Șarpe, șarpe de dudău”, “Azi noapte când m-am culcat”, “Mult mi-i drag mie Mărin”, “Ia-mă dor și du-mă, du-mă!”, hăulitele “A naibii e iubitu”, “Spune-mi neică, mergi, nu mergi?”, “Hăulesc gorjencele”, “Lie, ciocârlie” și multe altele. După ce a interpretat în stil propriu melodia ”Lie, ciocârlie”, în 1973, Maria Ciobanu a fost numită ”Ciocârlia cântecului popular românesc”.

În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe țară al soliștilor profesioniști de muzică populară, cucerind primul loc. Un membru din juriul acestui concurs a declarat: ”Nu e glas, e forță a naturii, e un miracol. I-ați ascultat trilurile ‘Ciocârliei’? Sunt neomenești, sunt chiar de pasăre a cerului!”. La a doua ediției a acestui concurs, desfășurată în 1979, Maria Ciobanu a cucerit tot primul loc.

Sursă: www.agerpres.ro

Concert extraordinar susținut de soprana Angela Gheorghiu cu ocazia Zilelor Bucureştiului

Primăria Capitalei prin ARCUB organizează în cadrul evenimentului aniversar Zilele Bucureştiului cel mai mare concert de muzică clasică, susținut de superstarul internațional soprana Angela Gheorghiu, pe 15 septembrie, de la ora 20:30, în Piața Constituției. Angela Gheorghiu superstar internațional, cea mai fascinantă și talentată artista de operă a timpurilor noastre, concertează la Bucureşti sub bagheta maestrului Eugene Kohn, alături de Filarmonica George Enescu şi tenorul Teodor Ilincăi.

Concertul este o premieră pentru România, având la bază un concept unic, care îmbină muzica clasică cu cele mai noi elemente de tehnologie şi video mapping. Faptul că nucleul acestui spectacol este însăşi celebra soprană Angela Gheorghiu, o valoare inestimabilă, face ca acest eveniment să fie cu totul şi cu totul special, o nestemată artistică, oferită locuitorilor Capitalei. Concertul are loc în aer liber, în Piața Constituției, iar accesul este gratuit. Un regal oferit publicului, o invitație la descoperirea valorilor autentice româneşti, dar şi la reconectarea cu vibrația profundă a muzicii de operă. Aclamată pe marile scene internaționale, dorită la cele mai impunătoare şi de seamă evenimente din lume,  Angela Gheorghiu strălucește ca un fenomen rar: nu doar o cântăreaţă și actriţă cu o tehnică vocală excepţională și inteligenţă dramatică și muzicală profundă, dar și un comunicator magnetic, care ajunge la inimile și la minţile unui public extrem de larg, care variază de la connaisseuri exigenţi la întruniri informale. A adus cele mai înalte valori ale artei operei către o comunitate vastă la nivel mondial, pe o scară neobișnuit de largă.

Formatul de spectacol inedit propus, în care întreaga scenă este acoperită în totalitate de proiecții video creează iluzia unui adevărat film 3D. Concertul are un concept inovator, celebrele piese muzicale fiind sincronizate perfect cu proiecții de video mapping special gândite pentru acest show, artiştii fiind armonizați, pe tot parcursul concertului, de un decor virtual tridimensional.

Zilele Bucureştiului continuă în weekendul 16 – 17 septembrie cu spectacole de videomapping şi concerte pop-rock în Piața Constituției. Anul acesta Zilele Bucureştiului aniversează alături de locuitorii oraşului 558 de ani de la prima atestare istorică a Capitalei.

Angela Gheorghiu, superstar internațional, cea mai fascinantă și talentată cântăreaţă de operă a timpurilor noastre, s-a născut în orașul Adjud din România. A urmat Școala de Muzică din București și a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din capitală. A studiat cu remarcabila profesoară de muzică Mia Barbu.

Pentru cariera ei strălucită, Angela Gheorghiu a primit mai multe distincţii, printre care La Medaille Vermeille de la Ville de Paris şi titlurile de Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor, dar şi de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, acordate de Guvernul francez. În decembrie 2010, Angela Gheorghiu a devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte din Iaşi. În acelaşi an, Angela Gheorghiu a fost decorată cu Ordinul Steaua României în grad de Comandor – cea mai înaltă decoraţie acordată de către preşedintele României. În octombrie 2012, Angela Gheorghiu a primit Medalia Nihil Sine Deo din partea Regelui Mihai I al României, pentru promovarea valorilor culturii româneşti în străinătate.

În ultimii ani, Angela Gheorghiu a interpretat spectacolele Adriana Lecouvreur, Tosca și La Bohème în Viena, Paris și Londra, și concerte în Amsterdam, Londra, Praga, München, Hamburg și Viena (Konzerthaus) și mai multe recitaluri. În martie 2015 a debutat în rolul lui Charlotte din Werther de Massenet. În august 2015 a cântat Werther la Salzburger Festspiele și a avut un concert la Grafenegg (Austria). În ianuarie 2016 a revenit la Royal Opera House cu Tosca, un spectacol pe care l-a jucat la Wiener Staatsoper în februarie și aprilie 2016.

Toate aceste spectacole și recitaluri au confirmat statutul Angelei Gheorghiu ca una dintre cele mai iubite staruri ale operei. În interpretările ei, Angela Gheorghiu se dedică meticulos celor mai fine detalii ale partiturilor compozitorilor și, în tradiţia marilor cântăreţi din istorie, sintetizează adevărul obiectiv și inspiraţia subiectivă, balansând în mod subtil acești doi poli care sunt Ying și Yang vitali pentru interpretarea operei.

Angela Gheorghiu a emoţionat mulţimi de spectatori din marile săli de operă și de concerte ale lumii și a inspirat milioane de oameni la evenimente cum ar fi celebrarea jubileului de aur al Reginei Elisabeta a II-a la Palatul Buckingham, concertul pentru premiul Nobel pentru pace la Oslo, concertul jubileului Reginei Beatrix la Palatul din Amsterdam, ceremonia de deschidere a celui de-al 59-lea Festival de Film de la Cannes și deschiderea Amfiteatrului Katara în Doha, Qatar. În diverse locuri, pe scene de operă și de concert internaţionale, sau în cinematografe unde poate fi văzută jucând în filme realizate special pentru ea, Angela Gheorghiu captivează publicul ei extrem de divers.

Angela Gheorghiu este un ambasador legendar pentru operă.

Eugene Kohn şi-a început cariera ca acompaniator de pian al unor staruri de operă precum Maria Callas, Franco Corelli, Luciano Pavarotti şi Renata Tebaldi. Studiile sale includ stagii de pregătire cu dirijori cunoscuți ca Fausto Cleva, Thomas Schippers şi Erich Leinsdorf. După ce dirijează frecvent la Metropolitan Opera din New York, îşi face debutul pe scena operelor din Viena, Paris, Berlin, Buenos Aires. În prezent se dedică atât operei cât şi simfoniilor şi este directorul muzical al concertelor internaționale ale lui Placido Domingo şi Andrea Bocelli.

Fondată în 1868 din iniţiativa unui grup de muzicieni în frunte cu dirijorul Eduard Wachmann, Filarmonica din Bucureşti concertează începând cu 1889 sub cupola Ateneului Român. Din 1955 poartă numele Filarmonica George Enescu alături de care au evoluat, pe parcursul anilor, Arthur Rubinstein, Lord Yehudi Menuhin, Sergiu Celibidache, Dinu Lipatti. Seria discografică inaugurată în perioada interbelică prin înregistrările realizate cu participarea lui George Enescu este continuată şi îmbogăţită cu seturi de anvergură, precum integrala creaţiei simfonice şi concertante de Brahms şi integrala lucrărilor compuse de George Enescu.

Teodor Ilincăi şi-a făcut debutul internațional în decembrie 2009, la Opera Regală din Londra cu Boema, atrăgând atât aprecierea publicului, cât şi a criticii de specialitate, precum şi şansa de a debuta discografic, într-o înregistrare difuzată de Casa de Discuri Opus Arte, alături de Hibla Gerzmava (în rolul Mimi) şi sub bagheta lui Andris Nelsons. În 2013, i-a fost decernat Premiul de Excelență pentru promovarea imaginii României în străinătate de către Elite Art Club Unesco. (R.N.)

La mulţi ani, Luminiţa Gheorghiu!

Actriţa revelaţie a ultimilor ani în cinematografia română, simbol al noului val al filmului românesc, Luminiţa Gheorghiu este un artist al adevărului, al sincerităţii, un agent al emoţiei. Un miraculos exemplu de consecvenţă, tenacitate şi creativitate. Cu ocazia aniversării zilei de naştere îi dorim sănătate, bucurii şi cât mai mulţi oameni dragi în jur!