Scurtmetrajul “Limba paternă”, de Cristina Juks, în competiţia International Short Film Festival in Drama

Scurtmetrajul “Limba paternă”, debutul în regie al actriţei Cristina Juks, a fost selectat în competiţia celei de-a 23-a ediţii a International Short Film Festival in Drama (Grecia), unde va fi prezentat pe 20 septembrie 2017.

Juriul festivalului va acorda şapte premii la care se adaugă unul oferit de Federaţia Internaţională a Criticilor de Film (FIPRESCI). Pelicula câştigătoare a Prix EFA-Drama va intra automat în selecţia Premiilor Academiei de Film Europene.

“Limba paternă” va concura cu scurtmetraje din ţări ca Franţa, Spania, Marea Britanie, Albania, Turcia şi China.

Filmul prezintă încercarea unei tinere de a-şi întâlni tatăl care a abandonat-o în urmă cu mai bine de 30 de ani. Sub impactul evenimentelor petrecute recent în viaţa ei (moartea mamei şi divorţul), ea încerca să se adune pentru această revedere. Oamenii pe care îi întâlneşte într-un sat din România aflat la intersecţia culturilor germană, maghiară şi română o fac pe Andreea să iasă din starea de confort şi să îşi depăşească limitele.

”Iniţial, aveam în minte să fac o comedie: Andreea pleacă să îşi întâlnească tatăl care a abandonat-o când era copil, dar pe drum primeşte de la el un mesaj de respingere în limba maghiară, limba lui maternă, respectiv limba ei paternă, pe care femeia nu o cunoaşte. După o aprofundare a subiectului, lucrurile au migrat de la sine către dramă, subiectul părând a fi unul mult mai potrivit pentru a arăta golul imens ce se ascunde într-un om care trăieşte în realitate aşa ceva – cum e să fii respins de propriul tată”, spune regizoarea.

Cristina Juks interpretează rolul principal în film, iar din distribuţie mai fac parte actorii Teatrului Naţional Târgu Mureş: Berekmėri Katalin şi Korpos Andrȧs, dar şi Lucica Titirişcă, Alexandru Stătescu, Alexandru Constantin, Andrei Rotaru şi Avram Icloza.

Scenariul şi regia filmului sunt semnate de Cristina Juks. Pătru Păunescu este directorul de imagine, montajul a fost realizat de Theodora Penciu, iar Sabina Veşteman şi Bianca Veşteman au semnat costumele. Muzica originală este compusă de Cari Tibor.

“Limba paternă” este o producţie a casei Reber Management & Services şi este distribuită de Ultra Violet Media.

Cristina Juks s-a născut în Bacău şi locuieşte în Bucureşti. În copilărie a studiat canto, iar după terminarea liceului, biologia, în Germania. În 2004 s-a întors în România şi a devenit studentă a Universităţii de Artă Teatrală din Târgu Mureş, specializarea Actorie. A fost, timp de patru ani, angajată a Teatrului Naţional Târgu Mureş, iar din 2012 colaborează, între altele, cu Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu, unde joacă în limbile română şi germană, în spectacole semnate de regizori ca Silviu Purcărete (“Faust”), Radu Afrim (“Tattoo”) şi Armin Petras (“Nathan Înţeleptul”). (R.N.)

A debutat în film, în 2015, cu rolul Geta din „Palatul Pionierilor”, de Bobby Păunescu, care a avut premiera la festivalul Sundance.

În paralel, Cristina Juks a început să studieze regia şi să experimenteze în domeniul scenaristicii, demarând o serie de proiecte cinematografice în anul 2016. „Limba paternă”, scurtmetraj filmat în 2017, este unul dintre aceste proiecte, marcând debutul său ca regizor şi scenarist.

O panoramă a ţinuturilor ruseşti, la Antipa

Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa” vă invită miercuri, 20 septembrie, la vernisajul expoziţiei temporare de fotografie “#Rusia – file din natură”, un proiect organizat în colaborare cu Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură din România şi Societatea Geografică Rusă.

Expoziţia “#Rusia – file din natură” oferă vizitatorilor o panoramă a ţinuturilor ruseşti, atât din perspectiva vietăţilor de la firul ierbii, cât şi a aspectelor de viaţă în sălbăticie, din miezul iernii până în inima zorilor de primăvară. Din cosmosul subacvatic sau curcubeul de la marginea pădurii până la haosul gheţii şi modelele naturii prezentate în alb şi negru, expoziţia este o mărturie a biodiversităţii din ţinuturile îndepărtate şi sălbatice ale Rusiei.

Veţi avea posibilitatea să admiraţi file inedite din natura ţării cu cea mai mare suprafaţă de pe glob, descoperind “locuitori” interesanţi din lumea subacvatică, păsări cu penaj deosebit şi mamifere maiestoase de pe teritoriul Rusiei.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 20 septembrie 2017 la ora 18.30, în prezenţa Excelenţei Sale, domnul Valeri Kuzmin – ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, a doamnei Natalia Muzhennikova – directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură din România şi a domnului Luis Popa – directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 20 septembrie – 20 octombrie 2017. (R.N.)

Mai multe posibilităţi de vizitare a spaţiilor istorice din fostul Palat Regal!

Sala Tronului, Sufrageria Regală şi Scara Voievozilor din fostul Palat Regal pot fi vizitate şi în zilele de marţi 19 şi 26 septembrie, între orele 11-19.

Cu ocazia zilelor europene ale patrimoniului, eveniment marcat în luna septembrie în 50 de ţări din Europa, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) deschide spre vizitare aripa centrală a fostului Palat Regal.

Sala Tronului, Sufrageria Regală sau Scara Voievozilor au o puternică încărcătură istorică, simbolică şi emoţională, reprezentând „centrul de comandă” al monarhiei în timpul domniilor regilor Carol al II-lea şi Mihai I.

În perioada interbelică, dar şi după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste spaţii erau folosite pentru recepţii oficiale la care erau invitaţi înalţi demnitari din ţară şi din străinătate. Picturile şi basoreliefurile concepute special pentru decorarea lor contribuie vizual la conturarea unei identităţi naţionale transmisă vizitatorilor peste generaţii. Celor  două picturi monumentale care împodobesc tavanul Scării Voievozilor şi al Sălii Tronului, opera lui Arthur Verona şi respectiv a Ceciliei Cuţescu-Storck, li se adaugă lucrări de Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Rudolf-Schweitzer-Cumpăna, Ştefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, pentru a-i numi doar pe cei mai cunoscuţi dintre artiştii români care au contribuit la decorarea palatului regal. (R.N.)

Spectacolul “Bastien şi Bastienne” deschide stagiunea în Sala UnderGrant a Operei Comice pentru Copii

Opera Comică pentru Copii a deschis stagiunea în Sala UnderGrant cu premiera operei “Bastien şi Bastienne” de Wolfgang Amadeus Mozart, programată pe 16 şi 17 septembrie, de la orele 18:30, respectiv 10:00. Spectacolul este pus în scenă de o echipă tânără de creaţie – dirijorul Răzvan Apetrei, regizoarea Irina Crăiţă-Mândră şi scenografele Bianca şi Sabina Veşteman – acesta fiind primul din seria celor trei proiecte câştigătoare ale concursului pentru tinerii creatori „Stagiunea UnderGrant” desfăşurat toamna trecută la Opera Comică pentru Copii.

În “Bastien şi Bastienne”, peisajul pastoral din opera lui Mozart se transformă într-o sală de lectură, unde cele două personaje principale sunt colegi de şcoală. Lumea lor se intersectează cu cea a imaginaţiei, iar povestea de iubire care se naşte între cei doi tineri este pusă la încercare de un vrăjitor dintr-o lume fantastică. Subiectul operei “Bastien şi Bastienne” este inspirat de o parodie la interludiul “Ghicitorul satului”, lucrare compusă de filosoful Jean Jacques Rousseau, care a fost una dintre cele mai de succes lucrări muzicale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea la Academia Regală de Muzică din Paris, ulterior Opera din Paris.

Pentru spectacolul “Bastien şi Bastienne”, scenografele Bianca şi Sabina Veşteman au imaginat, conform cu viziunea regizorală a Irinei Crăiţă-Mândră, un spaţiu fantastic, bazat pe efecte vizuale speciale. Sabina Veşteman spune: “Eu şi Bianca, după ce am vizitat spaţiul sălii UnderGrant, ne-am propus ca pentru această scenografie să construim un decor care să creeze iluzia unui spaţiu impunător. Spaţiul de joc în care va avea loc iubirea tinerească, naivă dintre Bastien şi Bastienne porneşte de la imaginea unei săli de lectură din şcoala la care cei doi sunt elevi. În momentul declanşării magiei, ne-am dorit să vedem spaţiul real într-o altă formulă, deformat, extins, multiplicat, prin urmare spaţiul acesta principal devine un spaţiu al oglinzilor.”

Pe parcursul stagiunii, micii spectatori vor putea vedea la Sala UnderGrant şi celelalte două producţii câştigătoare ale concursului pentru tinerii creatori. Primul este spectacolul original cu marionete “Onix şi Barton”, realizat de Ana Crăciun Lambru şi Ioana Denisa Petre, a cărui premieră va avea loc pe 2 şi 3 decembrie. În aprilie 2018 se va juca, în premieră, piesa de teatru “Aventurile răţoiului Adalbert” realizată de Alina Manole, Amalia Olaru şi Hermina Stănciulescu.

Stagiunea UnderGrant 2017-2018 cuprinde şi alte spectacole puse în scenă, în premieră, la Opera Comică pentru Copii: spectacolele de balet “Mirandolina” şi “Fata babei şi Fata moşului”, ambele creaţii ale coregrafului Mihai Babuşka, şi piesa de teatru „Caragiale pentru copii” semnată de regizoarea Gabriela Dumitru. Pe scena Sălii UnderGrant copiii se vor putea întâlni şi cu poveştile deja consacrate din stagiunea trecută: musicalurile “Punguţa cu doi bani”, “Ivan Turbincă” şi Harap din “Trilogia Creangă 180”, baletul “Eliza, micuţa florăreasă” şi spectacolul de pantomimă “Lunatici”. (R.N.)

“Singular – Flux sonor şi gânduri rostite”, o invitaţie la un eveniment atipic

Spunând despre el însuşi că trăieşte din convingere, şi nu din întâmplare, A G Weinberger reuşeşte totuşi, cu fiecare concept artistic, să aducă în faţa publicului o trăire despre care ne dăm seama, ulterior, că trebuia să se întâmple. Artist complex şi paradoxal, imposibil de urmărit între graniţele fade ale vreunui gen muzical, Weinberger dovedeşte cu fiecare alegere că atâta vreme cât vocaţia unui artist este reală, mijloacele de exprimare vin singure.

După 35 de ani petrecuţi pe marile scene ale României şi ale lumii alături de cele mai sonore nume din blues-ul mondial, îl regăsim pe AG Weinberger şi în ipostaza de autor odată cu lansarea volumului “Singular. Lamentări, observaţii, studii, poezii şi alte texte”.

“Volumul este expresia forţei artistice a lui AG Weinberger surprins într-o altă dimensiune creatoare, aceea de autor de poezii, eseuri şi texte diverse. “Singular. Lamentări, observaţii, studii, poezii şi alte texte” este o carte manifest în care îl regăsim pe  AG Weinberger în ipostaze pline de sinceritate, cu mărturisiri care reflectă starea sa de spirit în diverse momente ale vieţii, aşa cum au fost publicate şi pe blogul personal”, declară Dana Anghelescu, Director Libris Editorial.

Gândurile din volumul “Singular”, ce vor fi rostite în 20 şi 22 septembrie de Marius Bodochi, sunt construite şi înfăţişate în deplină armonie cu muzica lui AG Weinberger, cu acel flux sonor imposibil de confundat cu care ne-a obişnuit deja. Poate nimic nu le-ar fi exprimat mai bine decât puterea de expresie şi nuanţele subtile ale interpretării lui Marius Bodochi, un artist atât de viu, de prezent, încât nici jocurile lui A G Weinberger nu îi pot fi străine. Puse împreună, prefigurează un eveniment unic în peisajul industriei muzicale contemporane: o întâlnire memorabilă între muzică şi text, între acorduri şi starea de a fi a poeziei, o întâlnire fără măşti, încărcată de autentic, care descoperă toate valenţele artistului mai mult ca oricând.

Evenimentul “Singular – flux sonor şi gânduri rostite” va avea loc în curtea Televiziunii Române în 20 şi 22 septembrie, începând cu ora 20:30, cu A G Weinberger şi Marius Bodochi. (R.N.)

Premieră în anul aniversar Phoenix 55 – concert acustic şi expoziţie cu fotografii nepublicate din arhiva personală a lui Nicu Covaci

Al doilea concert aniversar Phoenix 55 a avut loc marţi, 12 septembrie la Berăria H şi a marcat o dublă aniversare – clubul a împlinit, la rândul său, 3 ani de la înfiinţare.

Concertul PHOENIX UNPLUGGED a cuprins piesele de legendă într-o interpretare unică, inedită, alături de invitaţi surpriză care au participat cu instrumente atipice muzicii Phoenix. Dacă în luna aprilie, primul concert aniversar Phoenix a adus în prim-plan timpul chitarelor electrice şi accentele rock, chiar metal, ale unor compoziţii celebre, evenimentul din 12 septembrie şi-a propus să evidenţieze o altă perioadă şi o altă intepretare – acustică, axată pe dimensiunile ethno-folk care au transformat proiectul Phoenix în unicat.

Ulterior acestui eveniment, hotelul Caro din Bucureşti va fi gazda unei expoziţii foto inedite în cadrul căreia vor putea fi vizionate în premieră zeci de fotografii nepublicate ale momentelor cheie din istoria formaţiei Phoenix, extrase din arhiva personală a liderului Nicu Covaci. Expoziţia va putea fi vizionată începând cu 22 septembrie şi va cuprinde şi câteva dintre tablourile realizate de Nicu Covaci, în copie.

Expoziţia pregăteşte lansarea unui volum de fotografii din istoria Phoenix, cu materiale din arhivele personale ale membrilor formaţiei, ale fanilor colecţionari sau fotografilor care au documentat evenimente Phoenix de-a lungul celor 55 de ani de carieră. Volumul va cuprinde, si el, fotografii nepublicate până în prezent.

Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc în 22 septembrie la hotelul Caro, alături de Nicu Covaci şi de prieteni ai formaţiei Phoenix. (R.N.)

Petec prezintă After.Life în colaborare cu Centrul Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB)

Proiectul After.Life – porţi deschise prin dans propune o serie de evenimente care explorează imaginarul colectiv legat de viaţa de după moarte prin diferite medii artistice. Evenimentele se desfăşoară între 7 septembrie şi 15 octombrie.

Cuplul de poeţi şi artişti ruşi Alexander Omelchenko (Sasha Dodo) şi Katya Zorina fac echipă cu artişti români pentru a crea o pleiadă de ateliere, performance-uri şi laboratoare care construiesc, strat după strat, un spectacol de dans contemporan, pus în scenă pe 27 şi 28 septembrie, la CNDB.

Manifestul artistic al proiectului propune următoarea viziune: pare că tot ce cunoaştem în această lume ţine de viaţă. Dar, înainte să vorbim despre ce se întâmplă după ea, este necesar să înţelegem ce este acum şi aici, cât şi ce a fost înainte. Cine este privitorul? Care este perspectiva din care privim? La intersecţia acestor întrebări intervine misterul. Între perspective personale şi absolute se regăsesc un infinit de înţelegeri şi manifestări.

Participarea este gratuită cu excepţia performance-ului I AM LALLA şi a spectacolului After.Life. (R.N.)

După gravele avarii suferite în urma multiplelor inundaţii, Galeria Simeza reintră în circuitul expoziţional

Refacerea integrală a galeriei Simeza a fost posibilă prin susţinerea Pavilionului de Artă Bucureşti – Art Safari. Uniunea Artiştilor Plastici din România mulţumeşte Pavilionului de Artă Bucureşti – Art Safari, fără de care renovarea galeriei Simeza nu ar fi fost posibilă.

Aflată într-o stare de degradare avansată, cu plafonul extrem de avariat în urma inundaţiilor repetate, galeria a trecut prin mai multe etape de reparaţie: toată tencuiala veche a fost dată jos, s-a refăcut integral instalaţia de alimentare cu apă şi de scurgere, precum şi instalaţia electrică, a fost turnat plafonul galeriei şi s-au executat reparaţiile aferente (glet, amorsă, lavabil). După o nouă inundaţie pe partea de scurgere comună a blocului, survenită chiar în timpul renovării, s-a intervenit şi pentru remedierea acesteia. La finalizarea reparaţiilor au fost montate spoturi profesioniste pentru o punere mai bună în valoare a lucrărilor, după care s-au vopsit firma, uşile şi ferestrele. Totul a fost lăsat la cheie, iar galeria are din nou porţile deschise.

Coordonatorul Galeriei Simeza este Anca Boeriu, preşedinte al Filialei Grafică a Uniunii Artiştilor Plastici din România. (R.N.)

După Cel mai bun spectacol, în Rusia, spectacolul “Dureri fantomă”, al Teatrului de Artă Bucureşti, mai obţine un premiu: Cel mai bun actor – George Constantinescu, pentru rolul Gleb, la Festivalul Internaţional de Teatru Independent de la Constanţa

Premiul pentru Cel mai bun actor, la FITIC – Festivalul Internaţional de Teatru Independent Constanţa, i-a fost acordat lui George Constantinescu, pentru rolul Gleb din spectacolul “Dureri fantomă” de Vasili Sigarev, în regia lui Bogdan Budeş, producţie a Teatrului de Artă Bucureşti. Festivalul s-a desfăşurat în perioada 2 – 9 septembrie şi s-a aflat, anul acesta, la a doua ediţie.

Este al doilea premiu obţinut de George Constantinescu, pentru rolul din acest spectacol, şi al treilea premiu pe care îl obţine spectacolul “Dureri fantomă”, după Cel mai bun actor la Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe (2015) şi Marele Premiu pentru Cel mai bun spectacol la Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană Kolyada-Plays, Ekaterinburg, Rusia (iunie 2017).

Pe lângă cele două premii obţinute pentru rolul Gleb, George Constantinescu a mai obţinut, în vara anului 2016, Premiul pentru Cel mai bun actor pentru rolul Ivan Vasilievici din spectacolul “Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov, al Teatrului de Artă Bucureşti, la Festivalul Comic 7 B de la Buzău.

Actor de teatru şi film, George Constantinescu este, de asemenea, fondatorul Teatrului de Artă Bucureşti. Are la activ peste 25 de roluri în teatru, la Bucureşti şi la Târgu-Mureş, şi 6 roluri în filme.

La Teatrul de Artă Bucureşti poate fi văzut, în stagiunea 2016-2017, în spectacolele “Dureri fantomă” de Vasili Sivarev, “O noapte pe dos” de Xavier Durringer, “Insomniacii” de Mimi Brănescu, “Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Luigi Pirandello (coproducţie cu Teatrul Nottara), “Dicţionar Explicativ al Iubirii Române / No Uaman, No Crai”. An de an, George Constantinescu este invitat în Festivalul 25 de ore de teatru non stop – Sibiu, cu one man show-ul “Pam Pam”, realizat după pamfletele lui Constantin Tănase.

Spectacolul “Dureri fantomă” de Vasili Sigarev a avut premiera la Teatrul de Artă Bucureşti în luna martie 2015, iar până în prezent a participat la numeroase festivaluri de teatru din ţară si din străinătate: Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană Kolyada-Plays, Ekaterinburg, Rusia, Festivalul Internaţional de Teatru Independent Constanţa, Fest(in) pe Bulevard, UNDERCLOUD – Festival de teatru independent de orice, Festivalul 25 de ore de teatru nonstop, Sibiu, Festivalul de teatru BABEL FAST, Târgovişte, Festivalul de teatru Antagon, Timişoara, Maratonul Teatrului Independent, Bucharest Fringe, Festivalul Naţional de Teatru Independent.

În luna septembrie, spectacolul “Dureri fantomă” poate fi văzut la Teatrul de Artă Bucureşti în data de 30, de la ora 19.15. (R.N.)

Deschiderea stagiunii la Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” din Bucureşti – Debut în forţă, la sediu şi în turneu!

După o vară bogată în întâlniri internaţionale, perioadă în care Teatrul Naţional “I. L. Caragiale” din Bucureşti a participat, cu aplauze la scenă deschisă urmate de ecouri dintre cele mai îmbucurătoare, la Forest International Festival de la Salonic cu Furtuna de William Shakespeare, în regia lui Alexander Morfov, şi cu Magic Naţional – concert-spectacol regizat de Ion Caramitru – la Ohrid Summer Festival, alte spectacole ale teatrului sunt aşteptate în perioada imediat următoare peste hotare, la evenimente culturale de prim rang.

Idolul şi Ion Anapoda, spectacol ce a făcut istorie pe scenele TNB şi (D)efectul Placebo, creaţie colectivă în regia lui Ştefan Lupu, una dintre realizările de top ale programului 9G la TNB, vor reprezenta Naţionalul bucureştean la cea de-a III-a Reuniune a Teatrelor Naţionale de la Chişinău, în zilele de 21 şi 22 septembrie 2017, ambele reprezentaţii fiind programate să aibă loc în Sala Mare a Teatrului Naţional “Mihai Eminescu” din Chişinău.

Deschiderea noii stagiuni la Teatrul Naţional din Bucureşti este marcată prin reluarea unui spectacol de mare succes ce ţine afişul de 7 stagiuni, Dineu cu proşti de Francis Veber şi printr-o premieră semnată de unul din cei mai talentaţi regizori ai tineri generaţii, Bobi Pricop. Piesa UFO, de Ivan Vyrypaev într-o viziune modernă, cu o distribuţie promiţătoare (Ada Galeş, Istvan Teglaş, Ciprian Nicula, Mihai Călin, Raluca Aprodu, Medeea Marinescu, Ion Caramitru – în ordinea indicată de autor) devine, pe scena Sălii Pictura, spectacolul surprinzător al întâlnirii dintre tehnologie şi emoţie, dintre artă şi programare digitală, dintre inovaţiile care reconstruiesc teatrul şi adevărurile ce l-au definit dintotdeauna.

Cea de-a doua premieră a stagiunii pariază pe o distribuţie surpriză. Livada de vişini de A.P.Cehov îl readuce în atenţia publicului din România pe regizorul georgian David Doiashvili, premiera fiind programată la finalul acestei luni – 28 şi 29 septembrie. Spectacolul se va juca pe scena mare a TNB, cu publicul aşezat chiar pe scenă! Spectacolul este aşteptat cu maxim interes şi la Tbilisi International Festival of Theatre, unde se va juca în turneu, în 8 şi 9 octombrie 2017, ambele reprezentaţii din festival fiind deja sold out, în numai două ore de la punerea lor în vânzare!

Alte câteva titluri sunt deja – sau urmează să intre – în repetiţii, premierele acestora urmând să aibă loc până la sfârşitul anului: Regele moare de Eugen Ionesco, regia Andrei şi Andreea Grosu, Orchestra titanic de Hristo Boicev, regia Felix Alexa, Viforul de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Alexandru Dabija.

Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006, prilejuind audierea unor prelegeri susţinute de personalitaţi marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante. Prima conferinţă din această stagiune, Infernul feminin şi îngerii lui Brumaru, va avea loc la Sala Atelier, duminică 24 septembrie şi îl va avea invitat chiar pe poetul Emil Brumaru, autorul unuia dintre cele mai originale universuri ale poeziei române.

O serie de spectacole ale programului 9G la TNB, destinat tinerilor creatori de teatru din România, vor putea fi urmărite cu ocazia festivalurilor naţionale din următoarea perioadă: Fetiţa Soldat, la Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea (28 septembrie), ActOrchestra la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii şi Tineri “COPIL ÎN EUROPA”, Timişoara (3 octombrie) şi la Aniversarea a 200 de ani a Teatrului din Oraviţa (5 octombrie), Fetiţa Soldat – cu 2 reprezentaţii la Festivalul Internaţional de Teatru – FEST(IN) pe Bulevard din Bucureşti (în 8 octombrie, de la ora 17 şi ora 19), After Hours la Festivalul Naţional de Comedie de la Galaţi (14 octombrie), Hotel Europa şi Fetiţa Soldat la Festivalul De-butan-T, din Sfântu Gheorghe – (30 octombrie şi 31 octombrie), iar Dragoste şi informaţie va fi prezentat în cadrul Festivalului Pledez pentru TINE(ri), Piatra Neamţ (12 noiembrie).

Actuala ediţie a Festivalului Naţional de Teatru cuprinde una din cele mai bogate selecţii de spectacole din repertoriul TNB; nu mai puţin de 4 producţii ale stagiunii trecute vor fi prezentate în perioada 20-30 octombrie 2017, la Bucureşti: ANGAJARE DE CLOVN de Matei Vişniec, regia Ion Caramitru, NO MAN’S LAND de Danis Tanović, adaptarea, regia şi ilustraţia muzicală Alexander Morfov, REGELE LEAR de William Shakespeare, regia şi scenografia David Doiashvili,UMBRE de Marilia Samper, regia, scenografia, ilustraţia muzicală şi lighting design Vlad Cristache.

În spaţiile expoziţionale ale teatrului, publicul iubitor de arte vizuale va fi invitat la două expoziţii de anvergură, realizate în cadrul programului TNB PARATEATRAL – Arte vizuale: în 19 septembrie la ora 18.00, în Rotonda din foaierul Sălii Mici se deschide, sub titlul ARTĂ APLICATĂ,  ”Salonul anual al filialei de grafică a UAP din România”, iar în 20 septembrie, ora 18.00, foaierul Media (aripa Intercontinental) va găzdui vernisajul expoziţiei de grafică al artisteiGeorgeta Năpăruş – ”Litere şi personaje”, cu lucrări inedite din colecţia familiei Grigorescu. (R.N.)

Foto UFO: Adi Bulboacă

În imagini: Ada Galeş, actriţă nou angajată în Trupa TNB, Istvan Teglaş, Ion Caramitru, Medeea Marinescu.

Foto Livada de vişini, repetiţie –  regizorul David Doiashvili – autor Florin Ghioca/TNB

De la pictură la sculptură: Alexandra Nechita expune în premieră la București

Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în cadrul Zilelor Bucureștiului, Grădina cu sculpturi, prima expoziție de sculptură semnată de celebra artistă Alexandra Nechita. Spațiul expozițional poate fi vizitat în perioada 19 septembrie – 19 octombrie, chiar în fața Ateneului Român unde vor fi expuse 8 lucrări de sculptură, impresionante, realizate de artistă.

“Am creat în România cu o energie foarte bună și cu multă emoție. E o experiență nouă din multe puncte de vedere. Este prima oară când expun un ansamblu de sculpturi în țară, unde sunt cunoscută mai degrabă ca pictoriță. Sunt primele realizate chiar aici, cu materiale locale și – lucrul care mă bucură cel mai tare – sunt accesibile publicului, într-un spațiu mai puțin convențional, care încurajează interacțiunea. Visam de mult să creez în România și să expun pentru publicul de aici,” declară Alexandra Nechita, autoarea expoziției Grădina cu sculpturi.

Vernisajul expoziției Grădina cu sculpturi are loc pe 19 septembrie, de la ora 18:00, în fața Ateneului Român, în prezența artistei Alexandra Nechita.

Despre cele opt sculpturi care vor fi expuse în această toamnă în fața Ateneului Român, Alexandra Nechita spune:

“Sunt lucrări la care are acces oricine: le poți vedea, te poți apropia, le poți atinge. De aceea, îmi doresc ca toți cei care au ocazia să facă asta, să se conecteze cu lucrările, să le interpreteze și să le simtă în felul propriu. În fiecare dintre noi există o conversație permanentă între realitate și fantezie. E tema care se reflectă cel mai puternic în acest ansamblu de lucrări, dar care nu îngrădește nicio altă viziune”.

Plecată din România pe vremea când avea doar un an și jumătate, Alexandra Nechita a revenit în țara natală unde își dorește să dezvolte o nouă serie de proiecte.

Recunoscută în lumea întreagă pentru picturile sale în stilul cubist realizate la o vârstă fragedă, pictorița româncă stabilită în SUA, Alexandra Nechita a avut la opt ani prima expoziție personală a Biblioteca Municipală din Los Angeles. În scurt timp a atras atenția criticilor de artă, care au început să scrie despre maniera abstractă, unică, lirică a tinerei artiste. Tablourile Alexandrei Nechita se regăsesc în sute de muzee din lume, de la colecția de artă a Vaticanului, până la colecții particulare deținute de celebrități precum David Letterman, Whoopi Goldberg sau Calvin Klein. Pe parcursul anilor, Alexandra Nechita și-a dezvoltat limbajul vizual aparte în numeroase picturi și sculpturi din bronz, sticlă și metal. În anul 2008 absolvă UCLA, una dintre cele mai mari și mai prestigioase instituții de învățământ din lume, de unde obține o diplomă în Arte Plastice și își dedică timpul promovării artelor ca mod de expresie și comunicare în școală. (R.N.)

Noaptea Albă a Filmului Românesc revine în Bucureşti pe 22 septembrie

Unul dintre cele mai populare evenimente dedicate cinema-ului românesc a ajuns la cea de-a 8-a ediţie. Pe 22 septembrie, Noaptea Albă a Filmului Românesc cuprinde Bucureştiul, aducând filme în multiple locaţii. Cinefilii se vor delecta cu cele mai noi poveşti regizate de cineaşti români, unele în avanpremieră, dar şi cu filme devenite clasice, şi vor afla detalii din culise chiar de la realizatorii acestor producţii, într-o singură noapte.

Programul îi va ţine pe spectatori în faţa ecranului până târziu în noapte şi promite un cocktail savuros de filme de ficţiune şi documentare premiate în marile festivaluri, proiecţii speciale şi avanpremiere. Muzeul Ţăranului Român, Cinema Elvire Popesco, Grădina cu Filme, Unteatru, J’ai Bistrot şi Deschis Gastrobar sunt câteva dintre locaţiile în care vor avea loc proiecţii. Lor li se vor adăuga altele noi în diferite sectoare ale Bucureştiului, pentru a facilita accesul cât mai multor iubitori de film românesc la eveniment.

Ana, Mon Amour (r. Călin Peter Netzer)

Pe 22 septembrie, dintre producţiile lansate în ultimul an, spectatorii vor putea urmări Ana, Mon Amour (r. Călin Peter Netzer), un film nerecomandat minorilor despre o relaţie de cuplu complexă şi toxică, premiat la Berlin cu Ursul de Argint pentru contribuţia artistică. Inimi cicatrizate (r. Radu Jude), distins cu Premiul Special al Juriului la Locarno, Premiul Zilele Filmului Românesc la TIFF şi patru trofee Gopo, are în centru o poveste de dragoste şi este o adaptare liberă după opera literară a lui Max Blecher, cu Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovic şi Ilinca Hărnuţ în rolurile principale.

Inimi cicatrizate (r. Radu Jude)

Vara s-a sfârşit (r. Radu Potcoavă)

“Un film despre abuz şi manipulare”, cum descrie Adrian Sitaru cea mai recentă producţie a sa, Fixeur îl are ca protagonist pe Radu, un stagiar la biroul din Bucureşti al Agenţiei France Presse, căruia i se dă ocazia de a-şi dovedi competenţele, dar care înţelege că înverşunarea cu care îşi urmează vocaţia este una îndoielnică. Vara s-a sfârşit (r. Radu Potcoavă) readuce atmosfera de la finalul anilor 90, în preajma eclipsei, când doi puşti se împrietenesc şi iau decizii care le va afecta vieţile. Ultima zi, regizat de Gabriel Achim, este un “thriller comic” despre un bărbat dintr-un oraş de provincie care s-a hotărât să se călugărească. Primarul, poliţistul şi liderul Asociaţiei Tinerilor Creştini din oraş îşi conduc prietenul pe drumul spre mânăstire. Primarul, regizor amator, are şi nişte planuri secrete pentru el.

Fixeur

Ultima zi

Secţiunea 10 ani de la debut, inaugurată la ediţia de anul trecut a Nopţii Albe a Filmelor Româneşti, aduce o proiecţie specială a filmului California  Dreamin’ (Nesfârşit), regizat de regretatul Cristian Nemescu şi distins cu Premiul Un Certain Regard la Cannes. În timpul războiului din Kosovo, într-un mic sat din România, şeful de gară opreşte un tren NATO ce transportă echipament militar şi refuză să-i dea aprobare să plece. În rolurile principale, Armand Assante şi Răzvan Vasilescu.

Acestor producţii li se adaugă şi o selecţie a celor mai noi scurtmetraje româneşti, care au rulat în cadrul TIFF 2017, în Zilele Filmului Românesc. Din selecţie fac parte Offstage (r. Andrei Huţuleac), Sechestraţi fără voie (r. Tudor Botezatu), Prima noapte (r. Andrei Tănase), Fragment 22 (r. Stela Pelin) şi No Man’s Land (r. Marius Olteanu). În plus, programul va include şi două filme-surpriză care vor fi anunţate chiar pe 22 septembrie, cu puţin timp înainte de proiecţia lor.

Mii de spectatori au vizionat 40 de filme anul trecut la Noaptea Albă a Filmului Românesc, evenimentul devenind un reper în promovarea cinematografiei autohtone. (R.N.)