Trezim Furnalul!

Reșița găzduiește a doua ediție a evenimentului Street Delivery x UrbanEye Film Festival, pe Strada Furnalelor și la Centrul Cultural Școala Pittner, în perioada 1 – 3 august 2025.

Între 1 și 3 august, Reșița găzduiește a doua ediție a Street Delivery și UrbanEye Film Festival la Reșița, sub evenimentul „Trezim Furnalul!”. După ediția din 2024, dedicată Fantasticului Funicular, „Trezim Furnalul!” readuce comunitatea reșițeană în stradă, în jurul Furnalului nr. 2, cel mai impunător obiectiv de patrimoniu industrial al orașului, simbol al celor peste 250 de ani de industrie siderurgică. Evenimentul se află sub egida Reșița 250LAB și este organizat de Asociația Make Better și Asociația Arta în Dialog, cu sprijinul Primăriei Reșița și Artrom Steel Tubes, în parteneriat cu o serie de organizații locale și naționale.

Furnalul nr. 2 a fost salvat de la prelucrarea ca fier vechi și clasat ca monument istoric prin eforturile comune ale ultimei generații de angajați ai combinatului, ale unor oameni pasionați de patrimoniu industrial și al susținătorilor din instituții cheie. Astăzi, furnalul și întreg situl pe care se află sunt un spațiu deschis pentru imaginație și dialog civic. Evenimentul „Trezim Furnalul!” creează astfel cadrul pentru un exercițiu colectiv de reflecție, dezbatere, cunoaștere și recunoaștere a potențialului de valorificare a furnalului pentru comunitate și oraș—un cadru deschis și prietenos pentru toate categoriile de vârstă.

Sub formatul Street Delivery, MKBT și partenerii propun un program divers: porți deschise la Furnal–-un eveniment public unic pentru Reșița, tururi ghidate în pesaj, o caravană artistică și o masă comunitară, ateliere interactive pentru tineri și copii, intervenții ghidate de artiști, expoziții și dezbateri publice pe teme legate de valorificarea furnalului și a patrimoniului industrial local, precum și prezentarea scenariilor de revitalizare propuse de studenții școlii de vară interdisciplinare de arhitectură.

Festivalul de Film UrbanEye, proiect unic dedicat filmului, arhitecturii și urbanismului, aduce la Reșița o serie de proiecții de film în aer liber, pe Strada Furnalelor și la Centrul Cultural Școala Pittner, tururi ghidate în zona industrială, precum și un program bogat în evenimente dedicate copiilor și tinerilor. Lista evenimentelor pentru copii include un atelier de arhitectură în care copiii sunt încurajați să descopere Furnalul nr. 2 și povestea lui, un spectacol pentru copii inspirat de povești create chiar de cei mici, lansarea unei cărți ilustrate—rezultatul a doua ateliere care au avut loc vara aceasta. Tinerilor și adolescenților le este dedicat un atelier de patrimoniu și explorare urbană prin film care se va încheia cu realizarea unui scurtmetraj proiectat în cadrul evenimentului.

Producția microFILM „Sorella di Clausura”, regizată de Ivana Mladenović, în Competiția oficială a Festivalului Internațional de Film de la Locarno

Alte două coproducții minoritare microFILM concurează pentru trofeul Leopardul de Aur

Anul acesta,  România va fi reprezentată la Festivalul Internațional de Film de la Locarno (Elveția, 6 – 16 august) de mai multe producții cinematografe importante.

Trei dintre lungmetrajele românești selectate la Locarno sunt produse sau coproduse de compania microFILM, recunoscută pentru succesele sale internaționale, și vor fi prezentate în premieră mondială în cadrul acestui important festival european: „Sorella di Clausura” (regia Ivana Mladenović), „Dumnezeu nu ne va ajuta” (regia Hana Jusic) și „Dracula” (regia Radu Jude). Festivalul Internațional de Film de la Locarno a anunțat selecția oficială a ediției 78, astăzi, 8 iulie. Directorul artistic Giona A. Nazzaro a amintit că prin intermediul festivalului de la Locarno numeroase producții cinematografice își încep călătoria în lume.

Numeroase personalități ale cinematografiei internaționale vor fi prezente la Locarno.

Actorul Jackie Chan va primi Premiul pentru întreaga carieră (Pardo alla Carriera), iar Lucy Liu Premiul pentru întreaga activitate cinematografică (Lifetime Achievement Award).

„Sorella di Clausura”, cel de-al treilea lungmetraj al regizoarei Ivana Mladenović, este o parodie empatică a melo-dramelor romantice. Filmul are la bază un scenariu inspirat de o poveste reală, la care Ivana Mladenović a colaborat cu Adrian Schiop și Momir Milosević, despre o pasiune transformată în obsesie. Stela, o tânără dintr-un sat de la marginea Timișoarei  cu studii de filologie dar care nu-și găsește locul și rostul, visează să-l întâlnească pe artistul balcanic pe care l-a văzut la TV și de care s-a îndrăgostit pe loc cu ani în urmă, și speră că Vera, o cântăreață despre care se zvonește că l-ar cunoaște bine, o va ajuta să-și împlinească visul și să scape de sărăcia în care trăiește. Ajunsă la București, Stela descoperă că Vera se ocupă de o companie care vinde uleiuri și fortifiante sexuale.

Din distribuție fac parte: Katia Pascariu, Cendana Trifan, Miodrag Mladenović, Arnold Kelsch, Cătălin Dordea, Adrian Radu.

Imaginea filmului este semnată de Marius Panduru, iar montajul a fost realizat de Vanja Kovačević. Din echipă au făcut parte profesioniști premiați precum Mălina Ionescu (scenografie), Dana Păpăruz (costume), Bianca Boeroiu, Olimpia Stoicea (machiaj), Margareta Ștefan (coafură), Dejan Kragulj (inginer de sunet), Oriol Campi (designer de sunet).

Coloana sonoră a fost compusă de Toni Cutrone și include cântece originale compuse de Andrei Dinescu.

Produs de Ada Solomon (microFILM, România), Ivana Mladenović (Dunav 84, Serbia), „Sorella di Clausura” este coprodus de Ines Vasiljevic (Nightswim, Italia), Bernat Manzano (Boogaloo Films, Spania). Producătorii executivi sunt Diana Caravia, Marija Lero și Montse  Pujol Solà. Producător asociat: Theo Nissim.

Din delegația filmului la Locarno fac parte:  Ivana Mladenović, Adrian Schiop, Momir Milosević, actorii Katia Pascariu, Cendana Trifan, Miodrag Mladenović, producătoarea Ada Solomon, producătorul asociat Theo Nissim, editoarea Vanja Kovačević, scenografa Malina Ionescu, muzicianul Andrei Dinescu.

Participarea „Sorella di Clausura” la Locarno este sprijinită de Centrul Național al Cinematografiei, Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Cultural Român.

„Dumnezeu nu ne va ajuta” / „God Will Not Help” (scris și regizat de Hana Jušić), produs de Kinorama și coprodus de Nightswim, microFILM, Horsefly Films, Maneki Films, Perfo și ERT, prezintă modul în care dinamica unei comunități montane izolate se schimbă odată cu apariția unei străine. Când o tânără chiliană pe nume Teresa ajunge într-o comunitate izolată și rigid structurată de ciobani croați, la începutul secolului XX, pretinzând că este văduva fratelui lor emigrat, viața lor liniștită se transformă, iar sosirea ei influențează profund relațiile dintre membrii comunității, aducând chiar o formă de inspirație pentru alte femei.

Imaginea filmului este realizată de Jana Plećaš, iar montajul de  Jan Klemsche.

Marius Leftărache (Avanpost) a fost designer de sunet.

„Dumnezeu nu ne va ajuta” a fost produs de Ankica Jurić Tilić, și coprodus de Ada Solomon și Diana Caravia, Ines Vasiljević și Stefano Sardo, Yorgos Tsourgiannis, Didar Domehri, Aleš Pavlin și Andrej Štritof. Actorul român Bogdan Farcaș face parte din distribuția internațională a filmului, alături de Manuela Martelli, Ana Marija Veselčić, Filip Đurić, Mauro Ercegović Gracin, Nikša Butijer, Tina Orlandini și mulți alții.

Filmul a fost realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și Eurimages.

„Dracula” (regia Radu Jude) include 15 povești comice, „emoție, sex, nuditate, vampiri, zombi, acțiune, sânge, violență și multe glume” și este descris de regizor drept „un film despre cinema, cu limitele, istoria și miturile sale”. Din distribuție fac parte: Alexandru Dabija, Oana-Maria Zaharia, Gabriel Spahiu, Alina Mișoc, Andrada Balea, Lukas Miko, Ilinca Manolache, Ana Dumitrașcu, Alexandra Harapu, Doru Taloș, Gheorghe Mezei, Rodica Negrea, Nicodim Ungureanu, Claudiu Dumitru, Endre Rácz, Cosmin Stănilă.

„Dracula” este produs de Saga Film (România), în coproducție cu MicroFILM (România) Nabis Filmgroup (Austria), Paul Thiltges Distribution (Luxemburg), RT Features (Brazilia), Samsa Film (Luxembourg), Bord Cadre Films (Elveția), Sovereign Films (Marea Britanie).

Pitoresque – Expoziție de pictură și sculptură

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la Sala Irina Nicolau, să vizitaţi expoziția de pictură și sculptură Pitoresque.

Expoziția Pitoresque vă invită într-o călătorie vizuală plină de culoare, sensibilitate și armonie. Reunind lucrările unor artiști pasionați, evenimentul aduce în prim-plan lucrări de artă cu o pronunțată valoare estetică și expresivă visual, cu lucrări pline de armonie, culoare și compoziții atrăgătoare despre viața rurală, portrete, peisaje pitorești, scene idilice tradiționale, compoziții abstracte sau figurative, realizate prin tehnici variate.

Această expoziție este o celebrare a formei, culorii și expresiei artistice plastice, unde fiecare detaliu transmite o poveste. Sunteţi invitaţi să descoperiți universul picturii și sculpturii ce surprinde esența frumuseții autentice, unde natura, tradiția și imaginația artistică se întâlnesc într-o compoziție armonioasă.

Expoziția va putea fi vizitată la sala Irina Nicolau, în perioada 9 – 27 iulie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

Teatrul Mic își încheie stagiunea 2024 – 2025 cu săli pline și emoții autentice

60 de ani împliniți, patru premiere, peste 200 de reprezentații, o mulțime de oameni frumoși care ne-au trecut pragul și au trăit clipe memorabile alături de noi. A fost încă o stagiune dedicată poveștilor care ne aduc împreună, cu spectacole invitate la festivaluri, dar și cu reluarea unor titluri care au confirmat încă o dată puterea teatrului de a ne conecta.

Stagiunea 2024 – 2025 a îmbogățit repertoriul Teatrului Mic cu următoarele titluri: Anna Karenina după Lev Tolstoi, regia și scenografia Dumitru Acriș, Mici Crime Conjugale de Eric Emmanuel Schmitt, regia Tania Drăghici, D`ale Carnavalului de I.L.Caragiale, direcția de scenă Gelu Colceag, Ferma Animalelor – scenariu teatral de Andrei Huțuleac după Ferma Animalelor de George Orwell, regia Andrei Huțuleac, și s-a încheiat cu nominalizarea în cadrul celei de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Teatru a spectacolului Ferma Animalelor, demonstrând că Teatrul Mic rămâne un loc viu și necesar în comunitatea teatrală.

Stagiunea 2025 – 2026 promite să mențină standardele artistice cu care ne-a obișnuit și să ne surprindă cu povești relevante, spectacole valoroase și întâlniri memorabile: Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de Radu Iacoban, regia Radu Iacoban; Trei femei înalte de Edward Albee, regia Zsuzsánna Kovács; Tristețe și bucurie în viața girafelor de Tiago Rodrigues, regia Dan Coza și Edda Coza – coproducție Teatrul Mic, Teatrul Alexei Mateevici Chișinău și Asociația Tangent – proiect finațat prin fonduri AFCN; (In)Corect de Leta Popescu, regia Alexandru Dabija; Strălucirea paraziților de Philip Ridley, regia Diana Păcurar; Mizantropul de Martin Crimp, regia Theodor-Cristian Popescu; Învățare de Tara Westover, regia Radu Apostol; Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, regia Dumitru Acriș; Europa – scenariu de film de Lars von Trier, regia Alexandru Ianăși

În septembrie 2026 vor urma premiere curajoase în regia Sânzianei Stoican, Cristi Juncu și Bobi Pricop.

Muzeul Antipa deschide expoziția „Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii” – o incursiune spectaculoasă în lumea ascunsă a insectelor

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” invită publicul de toate vârstele, între 10 iulie și 31 august 2025, să pășească într-o lume fascinantă vizitând expoziția de fotografie macro „Chipul bestiei. Perfecțiunea stă în detalii”.

Semnată de fotograful Claudiu Mihai, „Chipul bestiei” dezvăluie detalii incredibile ale insectelor – ochi compuși ca niște bijuterii, mandibule puternice, antene delicate – și ne provoacă să descoperim frumusețea nevăzută a unora dintre cei mai mici locuitori ai planetei.

Pe lângă galeria impresionantă de imagini, vizitatorii sunt invitați să participe la o experiență interactivă. Prin scanarea unui QR code, aceștia pot descoperi ce specie se ascunde în spatele fiecărui portret și pot afla mai multe detalii  despre insectele surprinse în fotografii.

„Chipul bestiei” este mai mult decât o incursiune fotografică – este o invitație de a privi natura cu alți ochi și de a înțelege perfecțiunea ascunsă în cele mai fine detalii.

Expoziția este curatoriată de autorul fotografiilor, Dr. Claudiu Mihai și de Dr. Luis Ovidiu Popa, managerul Muzeului „Grigore Antipa”.

Dr. Claudiu Mihai este medic de familie, absolvent al Masteratului de Biofizică și Biotehnologie celulară din cadrul UMF „Carol Davila”. Pasionat de fotografie de peste 15 ani, în ultimii ani s-a concentrat pe fotografia macro extrem, un gen aflat la granița dintre artă și știință.

Dr. Luis Ovidiu Popa, cercetător științific gradul I, are în portofoliu și proiecte menite să aducă publicul mai aproape de bogăția și frumusețea lumii naturale.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai importante din România și Europa de Est, fondat la 3 noiembrie 1834 de Marele Ban Mihalache Ghica, donator al unor valoroase colecții de monede, fosile, animale și artă. Adăpostit din 1908 în sediul proiectat de Dr. Grigore Antipa – director vizionar între 1893 și 1944, care a introdus primele diorame biogeografice din lume – muzeul deține un patrimoniu științific de aproximativ 2 milioane de exemplare, organizate în colecții zoologice, geologice, paleontologice, de anatomie comparată, antropologie și etnografie. Cu peste 500.000 de vizitatori anual, Antipa este un reper al cercetării și conservării biodiversității, dar și un spațiu inovator de educație și descoperire pentru toate vârstele.

Cântăreaţa cheală, în pregătire la Teatrul Naţional din Timişoara

Pentru Teatrul Național din Timișoara, finalul stagiunii 2024 -2025 deschide  o etapă importantă și entuziasmantă, în tiparele profesionalismului înalt, girat de reputatul regizor Mihai Măniuțiu care, după succesul extraordinar al spectacolului Rambuku, câștigător al premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol al anului 2017, revine la Naționalul timișorean cu un nou proiect: Cântăreața cheală de Eugène Ionesco, în traducerea lui Vlad Russo și Vlad Zografi, spectacol ale cărui repetiții au început în această perioadă.

Prin alegerea acestui text, Mihai Măniuțiu – de altfel, un asiduu cercetător și practician al teatrului lui Eugène Ionesco – confirmă încă o dată maturitatea artistică și capacitatea de asumare a trupei Teatrului Național – actori pe deplin pregătiți să abordeze complexitatea teatrului lui Eugène Ionesco, unul dintre cele mai importante și, fără îndoială, cele mai provocatoare limbaje ale tehnicii teatrale moderne. Regizorul readuce la Teatrul Național o parte din echipa de creație cu care a construit spectacolul Rambuku – scenografii Adrian Damian (decoruri) și Luiza Enescu (costume) și pe muzicianul Mihai Dobre (cunoscut publicului ca fondator al trupei Șuie Paparude), iar în ceea ce privește distribuția, regizorul îi convoacă din nou pe protagoniștii spectacolului din 2017, actorii Teatrului Național din Timișoara Claudia Ieremia și Ion Rizea, cărora li se alătură Matei Chioariu, Cristina Kőnig, Cătălin Ursu, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana-Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Marin Lupanciuc, Andrei Chifu și Darius Zet.

Mihai Măniuțiu explorează în premieră, împreună cu actorii și echipa sa de creație, o versiune timpurie a piesei, premergătoare variantei de text care se joacă de 75 de ani pe toate scene lumii, și optează pentru un final alternativ, inedit, în care Ionesco, pulverizând definitiv limbajul, demonstrează cu geniul ironiei sale caustice că dincolo de haosul gândirii există doar vidul absolut.

Spectacolul, a cărui premieră este programată pentru luna noiembrie a acestui an, va deschide în mod oficial noua sală de spectacol din Parcul Civic, redefinită ca SALA 2023.

SALA 2023 marchează începerea unei noi etape, reflectând arhitectura culturală și principiile de evoluție ale Teatrului Național din Timișoara, ca un exemplu al simbiozei dintre tradiție și avangardă.

Trei seri cu filme pentru copii, la Grădina de Vară din Pitești

„Caravana filmului românesc – Cartea și filmul” ajunge la Grădina de Vară din Pitești, în perioada 17 – 19 iulie. Astfel, în cele trei seri, de la ora 21.00, copiii, părinții și bunicii sunt invitați să vizioneze unele dintre cele mai îndrăgite filme românești, care au marcat și bucurat copilăria multor generații de spectatori, care au crescut păstrând în suflet personaje celebre precum Lizuca și Patrocle, Veronica, Maria și Mirabela.

Programul proiecțiilor demarează cu aventurile Lizucăi, fetiţa deşteaptă şi căţelul ei jucăuş (Patrocle), din filmul dedicat copiilor cuminţi: „Dumbrava minunată”.  În pelicula regizată de Gheorghe Naghi, pe scenariul scris de Draga Olteanu Matei, după povestirea lui Mihail Sadoveanu, publicul va afla cum reuşeşte să scape Lizuca de răutăţile mamei sale vitrege, care vrea să pună mâna pe pădurea ei (fermecată), venind la proiecţia de joi, 18 iulie, ora 21.00.

Vineri, 18 iulie, tot de la ora 21.00, micuții spectatori sunt invitaţi să se bucure, alături de părinți și bunici, de aventurile și cântecele din filmul „Veronica”, regia: Elisabeta Bostan. Alături de frumoasa Lulu Mihăescu (interpreta năzdrăvanei Veronica), spectatorii se vor amuza urmărindu-i pe Margareta Pâslaru (Educatoarea / Zâna / Împărăteasa Furnicilor),  Dem Rădulescu (Motanul Dănilă) și Vasilica Tastaman (Vulpea).

Pe 19 iulie, de la ora 21.00, sunt aduse, în fața copiilor mici şi mari, cele două fetițe zburdalnice din „Maria Mirabela” ce sunt, de fapt, Maria și Mirabela, două fetițe care trec prin aventuri nemaivăzute. În acest film, regizorul şi animatorul Ion Popescu Gopo, îngemănează măiestria desenului animat, cu efecte speciale şi cu interpretarea celor două copile: Gilda Manolescu (Maria) şi Medeea Marinescu (Mirabela). Personajele animate ale acestei povești prind viață prin vocile unor mari actori români: Anda Călugăreanu (Oachi), Alexandrina Halic (Omide), Mihai Constantinescu (Scăpărici), Dem Rădulescu (Regele Omizilor).

Pentru mulţi spectatori, aceste filme pot fi motiv de nostalgie. Pentru alţii, unul de amuzament. Iar, pentru cei tineri, de ce nu, un motiv de a descoperi creaţii artistice de valoare. În acest sens, am considerat că este important să păstrăm vie, în memoria publicului iubitor de film, marile creaţii cinematografice româneşti şi rolurile remarcabile realizate de actorii români. Pentru că dorim să dezvoltăm şi o latură educaţională, familiarizând tânăra generaţie cu filmele româneşti, intenția „Caravanei filmului românesc – Cartea și filmul” este aceea de a contribui, prin acţiunile sale, la apropierea tuturor de arta atât de frumoasă a filmului şi, în mod special, de cea a filmului românesc. Căci, aşa cum spunea Jean Cocteau, un film nu este altceva decât „o scriere în imagini”.

Accesul publicului este gratuit la toate proiecțiile.

„Regizorul lunii” – Constantin Vaeni

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită în luna iulie 2025, în fermecătoarea Grădină a MNLR, la o serie specială de proiecții de film reunite sub titlul „Regizorul lunii”, un proiect cultural dedicat cineaștilor care au transformat literatura în imagine și emoție.

Invitatul lunii iulie este maestrul Constantin Vaeni, una dintre vocile regizorale marcante ale cinematografiei românești, un artist care a explorat cu sensibilitate și rigoare legătura profundă dintre literatură și film. Proiectul este realizat în parteneriat cu Cinemaraton, Centrul Național al Cinematografiei și DACIN SARA, propunând publicului patru dintre cele mai reprezentative creații ale regizorului:

• Joi, 17 iulie 2025, ora 20.00 – „Vacanță tragică” (1979) – inspirat din romanul „Nada Florilor” de Mihail Sadoveanu;
• Vineri, 25 iulie 2025, ora 20.00 –„Drumeț în calea lupilor” (1988) – evocare cinematografică a personalității lui Nicolae Iorga, interpretat de Valentin Teodosiu.
• Joi, 31 iulie 2025, ora 20.00 – „Imposibila iubire” (1984) – ecranizarea romanului „Intrusul” de Marin Preda.

Constantin Vaeni este unul dintre cineaștii români care a înțeles, încă de la începutul carierei sale, că filmul nu este doar un mijloc de divertisment, ci un instrument de reflecție, memorie și formare a conștiinței colective. Format într-o perioadă în care cinematografia românească traversa multiple presiuni ideologice, dar și un ferment creativ puternic, Vaeni a reușit să creeze filme care au supraviețuit timpului, tocmai prin autenticitatea lor și prin legătura profundă cu literatura și istoria.

Fie că a ecranizat romane ale unor scriitori de referință – Intrusul de Marin Preda, în Imposibila iubire (1984), sau Nada Florilor de Mihail Sadoveanu, în Vacanță tragică (1979) – fie că a abordat teme istorice majore, ca în Drumeț în calea lupilor (1988), Vaeni a păstrat mereu un respect profund față de poveste și față de om. Personajele sale nu sunt figuri schematice, ci conștiințe vii, tensionate, fragile, prin care istoria capătă chip uman, iar literatura – carne și suflet.

Dincolo de valoarea artistică, filmele lui Constantin Vaeni au și o dimensiune morală. Ele oferă o formă de rezistență prin cultură, prin apelul constant la memorie, adevăr și umanitate. Într-o vreme în care cinematografia românească căuta echilibrul între expresie personală și mesaj public, Vaeni a ales să fie onest – cu sine, cu publicul și cu personajele sale. „Premiile nu contează, contează ce rămâne” – spunea regizorul într-un interviu. Iar ce rămâne din filmele sale este o formă rară de poezie și luciditate, o amprentă discretă, dar fermă, a unui artist care a pus întotdeauna omul în centrul poveștii.

Prin filmografia sa, Constantin Vaeni a demonstrat că legătura dintre cinema și literatură nu este doar posibilă, ci vitală. Într-o cultură care a avut mereu scriitori de valoare, el este unul dintre cei care au știut să le continue munca în imagini, creând filme care nu doar adaptează literatura, ci o traduc într-un limbaj al emoției și al adevărului.

Așadar, în fiecare joi din luna iulie, în Grădina MNLR, sunteţi invitaţi să redescoperim împreună filme care au marcat conștiința publicului și au contribuit la consolidarea identității cinematografiei românești.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Mond/Lună – de la Locarno la „Ceau, cinema!” Timișoara

După ce a cucerit Premiul Special al Juriului Festivalului de la Locarno (Elveția), lungmetrajul „Mond/Lună” (2024) de Kurdwin Ayub, regizoare emblematică a noii generații de regizori de film din Austria, intră în competiția „Ceau, cinema!” de la Timișoara. Ajuns la cea de-a 12-a ediţie, festivalul va avea loc între 16 şi 20 iulie. „Mond/Lună” va putea fi văzut pe data de 19 iulie, ora 17.00, la Cinema Studio din Timișoara (Str. Nicolaus Lenau 2). Filmul este propus de Asociația Pelicula Culturală, în parteneriat cu Forumul Cultural Austriac.

Şase filme europene de ficţiune care au ca temă centrală criza relaţiilor de familie şi care au avut premiera mondială la cele mai mari festivaluri fac parte din competiţia celei de-a 12-a ediţii a Festivalului „Ceau, Cinema!”. Este vorba despre producții din Austria, Cehia, Germania, Italia, Lituania și Polonia care concurează pentru trofeul „Răzvan Georgescu” al festivalului şi premiul publicului.

„Familia a fost mereu o temă importantă în cinema. În filmele europene din ultimul an, am regăsit însă foarte pregnant subiectul crizei relațiilor de familie. Prin urmare, competiția Ceau, Cinema! de la această ediție a 12-a propune o reflecție în șase perspective cinematografice îndrăznețe asupra dinamicii din familii dintre cele mai variate din societatea contemporană”, spune directorul artistic al festivalului, Ionuţ Mareş.

În filmul „Mond/Lună”, Sarah, fostă luptătoare de arte marțiale mixte, acceptă oferta de a lucra ca antrenoare personală pentru cele trei fiice ale unei familii bogate din Orientul Mijlociu. Într-un palat înconjurat de ziduri și sub supraveghere constantă, Sarah descoperă că tinerele nu sunt, de fapt, interesate de antrenamentele de box.

Kurdwin Ayub, născută în 1990 în Irak, este o regizoare și artistă care trăiește și activează la Viena. Primul ei lungmetraj de ficțiune, „Sonne/Soare” (2022), a avut premiera în competiția Encounters la Berlinale 2022 și a câștigat Premiul pentru Cel mai bun debut. De asemenea, ea a fost nominalizată la categoria European Discovery în cadrul celei de-a 35-a ediții a Premiilor Europene de Film.

Din filmografia ei mai fac parte: „Lololol” (2020), „Boomerang” (2018), „Paradise! Paradise!” (2016), „Sexy” (2013), „Katzenjammer” (2012).

Cea de-a IX-a ediție a Festivalului Strada Armenească – 1, 2, 3 august la Grădina Botanică din București

Festivalul Strada Armenească revine între 1 și 3 august 2025 în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, într-un moment în care revizitarea memoriei culturale devine mai mult decât un exercițiu identitar.

Ajuns la cea de-a IX-a ediție, festivalul aduce în prim-plan patrimoniul viu al comunității armene din România și din diaspora, într-un context în care vocile minoritare recuperează simbolic terenul pierdut. Ediția din acest an își propune să consolideze axa culturală București–Chișinău–Erevan, articulând-o printr-un program artistic ce reunește nume importante ale scenei internaționale din Armenia, Republica Moldova și România, dar și printr-o suită de evenimente conexe – expoziții, ateliere, gastronomie și dialoguri între generații.

Timp de trei zile, Grădina Botanică devine un spațiu deschis în care tradițiile armenești se întâlnesc cu energiile contemporane ale orașului. Festivalul își păstrează structura polifonică, în care se împletesc concertul cu meșteșugul, memoria cu improvizația și ritualul cu experimentul artistic. Publicul va putea asculta voci care aduc laolaltă trecutul și prezentul: de la fanfare legendare la poeți sonori ai muzicii urbane, de la cântece de dor la ritmuri care străbat granițele limbii.

Festivalul Strada Armenească, dincolo de a fi un festival de muzică și alte arte, este o arhitectură în mișcare a diasporei. Un eveniment care vorbește despre supraviețuire culturală, despre adaptare și reinventare, dar și despre o bucurie profundă a întâlnirii – între comunități, teritorii și epoci.

Iată artiștii care vor urca pe scena festivalului între 1 și 3 august:

Zdob și Zdub (Republica Moldova)

Un fenomen muzical, Zdob și Zdub nu e doar o trupă, ci un statement cultural. De peste douăzeci de ani, îmbină punkul cu folclorul moldovenesc, într-un amestec exploziv, irezistibil și nefiltrat. Au cântat în deschidere pentru Red Hot Chili Peppers și Emir Kusturica, au urcat pe scenele marilor festivaluri europene – Sziget (Ungaria), Roskilde (Danemarca), Exit (Serbia), Eurosonic (Olanda) – și au participat de trei ori la Eurovision. Albumul „450 de oi” a devenit clasic în estul Europei, iar „Trenulețul”, piesa care i-a adus din nou în finala Eurovision în 2022, este un simbol muzical al apropierii dintre Chișinău și București. Cu versuri jucăușe, satire sociale și un show live dezlănțuit, artiștii basarabeni vor urca pentru prima dată pe scena festivalului.

Fanfare Ciocârlia (România)

Născută în satul Zece Prăjini, Fanfare Ciocârlia este poate cel mai cunoscut export muzical al României rurale, o trupă de suflători romi care a reconfigurat noțiunea de „world music”. Cu un tempo amețitor și un sunet care pârjolește asfaltul, au ajuns pe scenele din Tokyo, New York, Paris sau Sydney, în peste 30 de ani de activitate. Albumul lor de debut, „Radio Pașcani” (1998), a fost urmat de o discografie consistentă, dar ceea ce i-a consacrat definitiv este prezența live: de neuitat, de neîmblânzit. Au apărut pe coloana sonoră a filmului „Borat”, au fost remixați de Basement Jaxx și au colaborat cu legende precum Goran Bregović sau Taraf de Haïdouks. Muzica lor, pe cât de tradițională, pe atât de modernă în impactul său, este un manifest al libertății, al virtuozității și al bucuriei.

Robin and the Backstabbers (România)

Robin and the Backstabbers sunt o mitologie urbană în plină desfășurare. Născută în undergroundul românesc și ajunsă la apogeu pe scenele celor mai mari festivaluri românești (Electric Castle, Summer Well, ARTmania, Untold), trupa condusă de Andrei Robin Proca combină sonorități post-rock, blues, rock alternativ cu texte literare, dense, uneori onirice, alteori tăioase. Seria de albume „Bacovia Overdrive” a devenit cult printre ascultătorii români, iar live-urile lor sunt mai aproape de performance art decât de concert în sens clasic. Robin and the Backstabbers reprezintă cronica unei generații care nu și-a pierdut ironia, chiar și atunci când totul arde în jur.

The Bambir (Armenia)

The Bambir sunt, fără îndoială, o legendă vie a rockului armenesc. Povestea lor începe în anii ’70, într-o perioadă în care a cânta rock în URSS era un act de nesupunere. Fondat de Jag Barseghyan, proiectul a fost transmis generației următoare – fiului său Narek și colegilor de trupă – devenind unul dintre cele mai rezistente și fascinante proiecte intergeneraționale din spațiul ex-sovietic. Muzica lor este o sinteză de rock progresiv, etno-armenească, jazz și poezie, cu influențe din Genesis, King Crimson, dar și din cântecele populare din Gyumri, hub-ul cultural al Armeniei. Au concertat în SUA, Europa și Asia și au făcut parte din selecția oficială a festivalului SXSW din Austin. În Armenia, sunt îndrăgiți ca păstrători ai memoriei culturale prin muzică; în afara ei, sunt ascultați ca niște mistici moderni care știu să combine distorsiunea cu melancolia.

Surorile Osoianu (Republica Moldova)

Un glas nu are vârstă, dar poate purta în el secole. Surorile Osoianu sunt cinci voci care vin din adâncul unei Moldove arhaice, acolo unde cântecul nu e doar artă, ci formă de existență. Cu un repertoriu impresionant de doine, balade, colinde și descântece, ele sunt mai mult decât interprete – sunt păstrătoare ale memoriei. Au cântat la festivaluri de patrimoniu imaterial din întreaga lume: Smithsonian Folklife Festival (Washington DC), Musicastrada (Italia), Womex (Spania), unde au emoționat publicul cu armoniile lor vocale aproape sacre. Le-au admirat și Béla Bartók, și Grigore Leșe, iar cine le ascultă cu atenție înțelege: nu e doar muzică, ci o rugăciune nescrisă, transmisă din mamă-n fiică.

Corina Sîrghi & Taraf (România)

Eleganță veche, cu o doză sănătoasă de ludic modern, Corina cântă tangouri, cântece de pahar și bijuterii uitate din mahalalele interbelice cu un aplomb care amintește de vocile și petrecerile de odinioară. Alături de taraful ei, a reușit să transforme muzica urbană veche într-o formă de actualitate culturală, cu concerte la Paris, Viena, Roma sau Berlin. Este una dintre cele mai importante voci ale noii generații de interpreți care redau strălucirea Bucureștiului de altădată fără pastişe și fără kitsch, ci cu simț al detaliului, ritm și reverență autentică.

Frate Gheorghe & mica orchestră (Republica Moldova)

Frate Gheorghe nu e un personaj fictiv, deși ai putea jura că a ieșit dintr-un poem de Gellu Naum scris în cheie balcanică. E un artist, performer și demiurg de sunete, care a decis că cel mai bun mod de a spune adevăruri incomode e s-o faci cu o fanfară în spate, pentru prima dată pe scena Festivalului Strada Armenească. Proiectul aduce laolaltă suflători, ritmuri din sudul Dunării, cânturi de la nunți moldovenești, un strop de punk și o poftă nestăvilită de improvizație. Un delir organizat în care folclorul și textul poetic dansează printre tuburi de alamă. Când apare Frate Gheorghe pe scenă, știi că asiști la un ritual, nu la un simplu concert.

Gata Band (Armenia)

Cu un nume simplu și ironic – „Gata”, însemnând „Ajunge!” sau… „cozonac” în armeană, în funcție de ton –, Gata Band vine din Armenia cu o propunere muzicală rafinată: jazz etnic reinterpretat prin filtrul poeziei armene clasice. Fondată de muzicieni formați la Conservatorul din Erevan, Gata Band folosește instrumente tradiționale precum duduk, kanon, dap și dhol, dar le contorsionează în structuri armonice sofisticate, inspirate de jazz-ul modal și progresiv. Au concertat în Franța, Germania, Liban, Georgia și au apărut în proiecte curatoriate de UNESCO. Muzica lor e o călătorie între Erevanul postmodern și la poalele muntelui Ararat – acolo unde suferința și frumusețea nu pot fi despărțite.

Roman Tolici deschide „Noua Speranță” la Sibiu, al patrulea oraș inclus în traseul itinerant al expoziției

După prezentarea sa în Brașov, Timișoara, și București Mobius Gallery și Muzeul Național Brukenthal anunță deschiderea New Hope în Sibiu, cea mai recentă expoziție a artistului Roman Tolici, unul dintre cei mai apreciați pictori contemporani din România.

Expoziția va fi inaugurată joi, 17 iulie 2025, între orele 15:00 și și 17:00 la Muzeul de Artă Contemporană, Strada Tribunei 6, Sibiu.

New Hope (Noua Speranță) reunește o selecție de lucrări recente, realizate în ultimii cinci ani, ce reprezintă o reflecție profundă asupra transformărilor majore care au redefinit lumea contemporană, atât la nivel macro, social și politic, cât și la nivel micro, al experiențelor individuale. Explorând relația dintre om și istoria Pământului, NEW HOPE devine un spațiu concret, construit atât pe vulnerabilitatea, cât și pe reziliența umană, într-o perioadă în care limitele fizice și spirituale sunt constant provocate.

„Istoria oferă nenumărate exemple în care speranța s-a dovedit deșartă: imperii s-au prăbușit, dezastre cumplite au spulberat speranța oamenilor, iar nedreptăți teribile au rămas nepedepsite. Cu toate acestea, speranța s-a încăpățânat să reapară mereu. Această nouă serie explorează tocmai acest sentiment abstract și fragil pe care îl numim SPERANȚĂ”, mărturiseşte Roman Tolici.

Roman Tolici s-a născut în 1974, în satul Ghetlova, Republica Moldova (fosta URSS). În 1990 ajunge în Bucureşti, grație unei burse de studii la Liceul de Artă “Nicolae Tonitza”, acordată de Statul Român. Tot în București își definitivează studiile la Universitatea de Artă. Odată cu sfârșitul anilor 1990, Tolici a experimentat deopotrivă în domeniul literaturii, al ilustrației și animației, benzii desenate și fotografiei, pentru ca, începând cu anii 2000 să se impună, prin expoziții personale și de grup, ca pictor. A expus în Austria, Germania, Cehia și Statele Unite ale Americii. Asociat cu un realism fotografic infuzat de lirism și un simț suprarealist al existenței cotidiene, Roman Tolici este unul dintre artiștii reprezentativi ai generației douămiiste.

În mod obișnuit, schimbările de paradigmă socio-politică se desfășoară lent, pe falii temporale ample, permițând umanității să le absoarbă treptat. Există însă scenarii în istoria omenirii în care schimbările majore s-au produs abrupt, în urma unor evenimente neașteptate, care au făcut imposibilă integrarea lor, devenind astfel generatoare de traume colective. Ultimii patru ani au fost marcați de o serie de astfel de evenimente imprevizibile, care au generat transformări rapide, cu un impact profund asupra vieții cotidiene. În acest context, lucrările lui Roman Tolici surprind momente de incertitudine, adaptare și căutare a unui nou echilibru.

Caravana TIFF Unlimited pleacă prin țară

Caravana TIFF Unlimited e pregătită să pornească prin țară pentru cel de-al 16-lea an consecutiv. Filme românești și internaționale, comedii, povești de dragoste și filme pentru întreaga familie vor fi proiectate outdoor și în cinematografe, în perioada iulie – septembrie 2025, în următoarele localități: Târgu Lăpuș (18 – 19 iulie), Timișoara (1 – 3 august), Satu Mare (1 – 3 august), Mediaș (22 – 24 august), Zabola (26 – 27 august), Roman (29 – 30 august), Bușteni (30 – 31 august), Iași (5 – 7 septembrie) și Brașov (12 – 14 septembrie).

Cunoscut pentru comedia de super succes Complet Străini (Perfetti Sconosciuti), regizorul italian Paolo Genovese a revenit pe marele ecran cu o nouă poveste de dragoste complicată și plină de umor – Eu, tu și cei din mintea noastră (Madly, r. Paolo Genovese, Italia, 2025). Filmul, care a strâns mii de spectatori la TIFF.24, deschide lista producțiilor care vor putea fi urmărite în avanpremieră în cadrul Caravanei TIFF, alături de producții precum Christy (2025), debutul regizoral al irlandezului Brendan Canty, o poveste emoționantă despre maturizare, speranță și legături de familie, sau cel mai nou film al regizorului mexican Michel Franco – Dreams. La granița dintre lumi – cu o Jessica Chastain impecabilă în rolul principal. În program va fi inclus și Întoarcerea (The Return, r. Uberto Pasolini, Italia, 2025) care reinterpretează subtil mitul lui Ulise în cheie contemporană, cu Ralph Fiennes și Juliette Binoche în rolurile principale.

În programul Caravanei TIFF Unlimited vor fi incluse și filme precum Anora (r. Sean Baker), câștigătorul Palm D’or-ului la Cannes 2024, Maria (r. Pablo Lorraine) cu Angelina Jolie în rolul Mariei Callas sau animația Flow – o pisică fără frică (r. Gints Zilbalodis), câștigător al Oscarului pentru animație.

Printre filmele românești pe care spectatorii Caravanei vor avea ocazia să le urmărească se numără Moromeții 3 (r. Stere Gulea), Nasty (r. Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu) sau Hoții de subiecte (r. Tudor Petremarin).

Programul complet al Caravanei TIFF Unlimited va fi comunicat pe pagina de Facebook dedicată proiectului și pe tiff.ro