De ani buni, Smiley ne-a obişnuit cu hituri. Însă muzica sa nu este una „de unică folosinţă”. Accesibile şi menite să satisfacă toate gusturile, melodiile sale nu neglijează latura sensibilă, emoţia autentică. Producător, compozitor, solist, actor, om de televiziune, Smiley îşi aniversează astăzi ziua de naştere, prilej cu care îi dorim inspiraţie, sănătate şi cât mai mulţi fani!
Unul dintre cei mai îndrăgiţi actori de comedie români, Dan Condurache îşi aniversează azi ziua de naştere. Iubit şi admirat deopotrivă pentru firescul, bogăţia de mijloace şi nonşalanţa cu care îşi interpretează partiturile, actorul Teatrului Mic a ştiut întotdeauna cum să exploateze la maximum un text, o situaţie, un context artistic. La mulţi, sănătoşi şi veseli ani!
Muzeul Național Brukenthal vă invită să vizitaţi expoziția „Să vezi cu toți ochii”, semnată de artista Irina Minodora Ene, găzduită la Muzeul de Artă Contemporană Brukenthal (Str. Tribunei nr. 6, Sibiu).
Expoziția reunește o serie de lucrări realizate în tehnici variate – de la instalații și performance video, la sculptură, desen și intervenții neconvenționale – în care materialitatea joacă un rol esențial. Irina Minodora Ene folosește materiale neconvenționale, cu valoare simbolică și expresivă, care potențează impactul vizual și afectiv al lucrărilor. De la sculptură în piatră sau în pâine, la pictură cu ruj sau urme de bocanci, materialele și tehnicile utilizate sunt dictate de conceptul pe care Irina caută să îl materializeze.
Prin proiecte precum Copt la minte, (Con)Templu, Mărțișor indezirabil sau Post-mortem, artista propune o reflecție curajoasă asupra educației, valorilor personale și relațiilor interpersonale. Unele lucrări sunt interactive, altele confesive sau ironice, dar toate implică privitorul nu doar vizual, ci și emoțional, intelectual și senzorial.
Titlul expoziției – „Să vezi cu toți ochii” – devine o invitație la o privire conștientă și profundă, un tip de percepție care depășește simpla vedere și implică atenție, empatie și memorie afectivă.
Evenimentul este o nouă ocazie de a descoperi, la Sibiu o artistă care explorează cu sinceritate raporturile dintre artă, identitate și societate. Formarea sa dublă – în artele vizuale și psihologia clinică – se reflectă în lucrările care sondează zone de tensiune interioară, afectivitate și fragilitate umană, propunând un discurs artistic autentic și profund ancorat în experiența personală și profesională.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 19 iulie – 24 august 2025, de miercuri până duminică, între orele 9:00–17:00.
Până la sfârşitul lunii august, Palatul Brukenthal, găzduieşte la etajul al II-lea, expoziţia Prin ochii lui Winckelmann: nostalgia lumii clasice în lucrări din colecțiile Muzeului Național Brukenthal. Curator: Alexandra Postelnicu.
Expoziția propune vizitatorilor posibilitatea de a retrăi splendoarea lumii antice și bogata producție artistică a acesteia, urmând ideile și teoriile istoricului de artă și arheologului german Johann Joachim Winckelmann (1717-1768).
Vastul patrimoniu al Muzeului Național Brukenthal a permis selecționarea unor lucrări din colecțiile de artă grafică (școlile italiană, germană, olandeză și transilvăneană), precum și din colecțiile de artă decorativă, de arheologie și din Biblioteca Brukenthal. Astfel, a fost posibilă realizarea unui parcurs expozițional care dezvoltă linia narativă a vieții lui Winckelmann, a ideilor și evoluției gândirii sale, cu evidențierea contribuției aduse la formarea unei metodologii de analiză a operelor de artă antică, marcând nașterea istoriei artei și arheologiei, ca discipline moderne.
Demersul curatorial abordează aspecte inedite în context expozițional precum: contrastul dintre teoriile lui Winckelmann și cele ale lui Giovanni Battista Piranesi (1720-1778) în dezbaterea secolului al XVIII-lea privind supremația artei grecești asupra celei romane și viceversa; conexiunile lui Winckelmann cu figuri de seamă precum Împărăteasa Maria Tereza a Austriei și, într-un context ipotetic, cu Samuel von Brukenthal însuși; figura lui Franz Neuhauser cel Tânăr (1736-1863), susținător al gândirii winckelmanniene, admirator al artei clasice, colecționar al numeroaselor reproduceri după magnifice statui grecești și romane.
Creația lui Neuhauser conchide demersul imersiunii vizuale multi-fațetate în estetica antichității clasice, permițând astfel aprecierea frumuseții și perfecțiunii operelor care l-au inspirat pe Winckelmann în formarea viziunii sale asupra artei.
Festivalul Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis celebrează 20 de ani de existență în 2025. Două decenii de teatru, dialog și întâlniri memorabile, purtate de energia și curajul adolescenților. Între 31 iulie și 5 august, orașul Alexandria devine, ca în fiecare vară, scena vie a unei generații care se exprimă cu sinceritate și pasiune prin teatru.
Ediția din 2025 își propune mai mult decât un simplu schimb de spectacole – își dorește să creeze contexte de învățare, dialog și conexiune între tinerii artiști și comunitățile din care provin, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem cultural sustenabil la nivel național.
Ideo Ideis își propune să ajungă în locuri care încă își caută vocea culturală, unde inițiativele independente nu sunt doar binevenite – ci sunt necesare. Acolo unde un spectacol, un atelier sau o întâlnire pot aprinde o scânteie care durează.
Urmând acest traseu, în urma unui proces de selecție foarte competitiv – cu peste 40 de trupe înscrise din toată țara – au fost alese opt trupe de teatru tânăr, din opt orașe; ACT – Bacău, Amprente – Brașov, Artwork – Iași, Atelierul de Teatru – Botoșani, Gong – Roman, Les Dilettantes – Alexandria, Protha – Panciu, Mircea Albulescu – Câmpina.
Fiecare trupă va fi însoțită de mentori din lumea teatrului profesionist, care îi vor ghida și susține în procesul de creație și autocunoaștere:Judith State, Paul Ipate, Andreea Grămoșteanu, Andrei Huțuleac, Maria Obretin, Gabriel Răuță, Corina Moise și Liviu Pintileasa.
Oamenii ne fac să continuăm – este sloganul care stă în centrul ediției aniversare, reflectând esența festivalului: comunitatea, prietenia și forța transformatoare a teatrului, după cum explică Liviu Romanescu, directorul festivalului: „Timp de 20 de ani, energia, întrebările și întâlnirile dintre adolescenții care vin la festival și artiștii invitați ne-au arătat că teatrul este o formă vie de libertate și descoperire. Că pentru orașele mici și medii din România, expresia artistică potențată de efervescența tinerilor poate reprezenta gura de aer necesară revitalizării comunitare.
Într-un context socio-economic tot mai apăsător, întâlnirile autentice, cu interogări, cu priviri curioase, cu iz creativ, pot rămâne un instrument care să ofere sens adolescenților, care să cimenteze acel simț de apartenență și să dea contur vocii viitorilor adulți. La Ideo Ideis, nu le cerem să devină actori, ci să devină mai curajoși, mai empatici, mai ei. Iar asta le dă încredere să meargă mai departe.
De aceea, de 20 de ani, vin aici generații întregi de artiști – nu doar ca să dea mai departe, ci ca să se reconecteze cu începutul. De multe ori poate chiar cu începutul lor. Cu acel spațiu, interior sau exterior, în care arta, adolescența și comunitatea se întâlnesc și aprind scânteia. Asta ne face să continuăm. Pentru cel puțin încă 20 de ani…”
Ediția aniversară a pregătit o săptămână de spectacole, ateliere de dezvoltare personală, întâlniri inspiraționale, dialoguri între generații, momente de conexiune autentică și multă emoție, într-un oraș care a crescut odată cu festivalul.
Weekend-ul de festival e marcat de Seara Povestitorilor, un eveniment emblematic Ideo Ideis, care aduce pe scenă oameni cu voci autentice și povești care inspiră. Publicul din Alexandria are întâlnire cu: Maia Morgenstern (Vineri, 1 August, 20:30); Alina Ceușan & Ada Galeș (Sâmbătă, 2 August, 20:30); Jurnaliștii Recorder Cristian Delcea & Mihai Voinea (Duminică, 3 August, 20:30).
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 29 iulie 2025, de la ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției Costumele bulgarilor din Vinga și Dudeștii Vechi. Cronică de colecție: Emilian Madoșă.
Colecția Emilian Madoșă cuprinde piese de port popular românesc din principalele zone etnografice ale României, dar și porturi specifice pentru principalele minorități etnice din țară. De asemenea, sunt prezente și porturi ale românilor din Serbia, respectiv, ale grupelor de români din Voivodina și Timocul sârbesc.
Expoziția prezintă elemente de port și textile de interior ale etniei bulgare din Banat, ale celor două grupuri de bulgari, cei din Dudeștii Vechi și satele din județul Timiș și, respectiv, ale celor din Vinga, județul Arad. Cele două grupuri provin din sate diferite din nord-vestul Bulgariei și au ajuns și în Banat pe trasee diferite, aproximativ în aceeași perioadă. Între aceste grupuri sunt diferențe de costum tradițional și în ceea ce privește dialectul vorbit. Bulgarii bănățeni și-au păstrat foarte bine identitatea în ceea ce privește limba vorbită, costumul tradițional caracteristic, obiceiurile și credința. Referitor la folclorul muzical și la coregrafii, acestea sunt foarte asemănătoare celor românești din nordul Banatului. Un rol foarte important l-a avut credință romano-catolică, ei fiind foarte legați de biserică. Prin intermediul acesteia și-au creat o scriere cu alfabet latin propriu.
Chiar dacă satele locuite de bulgari (Dudeștii Vechi, Breștea, Colonia bulgară din județul Timiș și, respectiv, Vinga din județul Arad) sunt izolate unele față de altele, acestea și-au păstrat costumul tradițional fără ca acesta să fi fost influențat, mai ales în cazul celui femeiesc. La bărbați a apărut influența portului german și maghiar. La femei, în funcție de vârstă și de starea socială, există elemente prin care acestea erau puse în evidență. Există elemente specifice pentru perioada de logodnă, dar și unele care marchează vârsta sau perioada anului (respectiv, perioadele de post, în care costumul tradițional era mult mai sobru).
Expoziția cuprinde ansambluri vestimentare de sărbătoare, pline de culoare și strălucire, pentru fete nemăritate, fete logodite, neveste tinere, femei mai în vârstă, pentru sezonul cald sau pentru cel rece. Sunt prezente și ansambluri vestimentare specifice bărbaților, caracterizate printr-un croi de tip orășenesc, iar cămășile pe pânză albastră sunt o marcă zonală.
Textilele de interior sunt țesături din lână pentru acoperit patul, alcătuite din foi de țesătură cu alesături peste fire și prosoape țesute din bumbac și alesături de mătase.
Curatorul expoziției este dr. Silviu Horațiu Ilea, muzeograf.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, în perioada 29 iulie – 17 august 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.
O parte din obiectele expuse au fost supuse unui tratament de conservare preventivă prin anoxie, cu ajutorul aparatului Isoscell, pentru a fi protejate în mod ecologic și non-invaziv împotriva dăunătorilor. Această intervenție face parte din eforturile Muzeului Național al Țăranului Român de a valoriza colecțiile particulare și de a sprijini conservarea pe termen lung a patrimoniului material în cadrul proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
La 20 de ani de la lansarea în cinematografe, „Moartea domnului Lăzărescu”, unul dintre cele mai cunoscute și premiate titluri din cinematografia românească, va avea parte de o proiecție specială la Iași, în cadrul festivalului Serile Filmului Românesc (6-10 august 2025). Evenimentul va avea loc pe 8 august, de la 21:30, în prezența actrițelor Monica Bîrlădeanu și Rodica Lazăr, la Amfiteatrul / Grădinile PALAS. Discuția va fi moderată de Irina-Margareta Nistor.
Regizat de Cristi Puiu, pe baza unui scenariu la care acesta a colaborat cu Răzvan Rădulescu, filmul Moartea domnului Lăzărescu a avut un parcurs festivalier impresionant: după ce a câștigat Premiul secțiunii Un Certain Regard la Cannes, în 2005, pelicula a obținut peste 30 de premii internaționale și a fost nominalizată la European Film Awards pentru Cea mai bună regie și Cel mai bun scenariu.
Filmul produs de Mandragora a fost inspirat de cazul real al unui pacient care a murit după ce a fost plimbat timp de cinci ore cu ambulanța și refuzat la internare de trei spitale din județul Dolj.
Tinerii spectatori au acum ocazia să descopere un titlu care a pus România pe harta cinematografiei mondiale și care a făcut înconjurul lumii, atât pentru felul în care vorbește, cu umor negru, despre un context social în care empatia își face tot mai greu loc, cât și pentru prospețimea stilului vizual și interpretarea actoricească. Filmul a concentrat atenția criticilor internaționali asupra Noului Val Românesc și a reprezentanților săi.
Povestea lui Dante Remus Lăzărescu – un bătrân pe moarte, interpretat de Ion Fiscuteanu – însoțit într-o noapte de asistenta de ambulanță Mioara Avram (Luminița Gheorghiu), de la un spital la altul, în căutarea unui diagnostic și a unei soluții clare, reprezintă debutul în lungmetraj al regizorului Cristi Puiu. Filmul a devenit unul dintre cele mai citate și apreciate titluri românești, rămânând un reper cultural actual și relevant.
Alături de Ion Fiscuteanu și Luminița Gheorghiu, din distribuția filmului au mai făcut parte: Doru Ana, Monica Bârlădeanu, Alina Berzunțeanu, Dorian Boguță, Mimi Brănescu, Mihai Brătilă, Dragoș Bucur, Robert Bumbeș, Dănuț Chiriac, Mirela Ciobă, Laura Creț, Dana Dogaru, Bogdan Dumitrache, Alexandru Fifea, Ioan Fiscuteanu, Florina Alina Gleznea, Tudor Hristescu, Rodica Ionescu, Cerasela Iosifescu, Irina Kozsa, Iulia Lazăr, Rodica Lazăr, Șerban Pavlu, Simona Popescu, Alexandru Cristian Potocan, Călin Adrian Puia, Anca Puiu, Emil Puiu, Iuliana Puiu, Smaranda Pui, Gabriel Spahiu, Jean Lorin Steria, Mariana Stoica, Maria Șerb, Andrei Șerban, Adrian Titieni, Cristian Turungiu, Clara Vodă, Ionel Zaharia, Florin Zamfirescu, Lorena-Andrada Zăbrăuțanu, Mircea Dinescu, Radu Moraru, Adriana Muraru.
Produs de Anca Puiu și Bobby Păunescu, filmul „Moartea domnului Lăzărescu” s-a bucurat de cronici elogioase în cele mai importante publicații internaționale.
The Institute, în parteneriat cu OAR București, anunță deschiderea simbolică a fostului Palat al Primăriei Sectorului 1, cunoscut ca Palatul Galben. Evenimentul e marcat de organizarea unei expoziții-preview dedicată propunerilor arhitecturale înscrise în apelul de idei „Un centru pentru noi începuturi”, organizat de Ordinul Arhitecților din România – Filiala București în colaborare cu Primăria Sectorului 1. Concursul a propus transformarea fostei clădiri administrative din Piața Amzei într-un hub cultural și social activ, dedicat comunității și vieții urbane din București, viitorul Centru de Inovare Urbană Piața Amzei.
Expoziția deGALBEN face parte din demersul Amzei, un proiect The Institute prin Cartierul Creativ, prezentat de Banca Transilvania, susținut de Primăria Sectorului 1 și va fi vernisată joi, 24 iulie 2024, de la ora 18:30, în clădirea istorică din Piața Amzei nr. 13. Publicul este invitat să viziteze expoziția în perioada 25 iulie – 17 august 2024, de luni până vineri, între orele 10:00 și 20:00.
Un centru pentru noi începuturi
Sub conceptul „Un centru pentru noi începuturi”, clădidrea administrativă ce a găzduit până de curând Direcția de Taxe și Impozite Locale Sector 1 devine terenul unei noi viziuni urbane, cu rol activ în viața comunității. Strategia propusă de Primăria Sectorului 1 include reconfigurarea clădirii într-un spațiu dedicat întâlnirilor între arte, profesii și comunități – un ansamblu urban viu, deschis, regândit pentru expoziții, evenimente și manifestări cultural-sociale.
Prin proiectul Primăriei Sectorului 1, întreg spațiul Pieței Amzei va funcționa ca o platformă urbană activă și dinamică, aliniată la standardele unui centru de capitală europeană. În acest sens, primele transformări concrete vor începe cu reactivarea unor spații interioare ale imobilului din Piața Amzei nr. 13, cunoscut drept fosta Primărie a Sectorului Galben — o clădire simbol pentru centrul Capitalei și pentru Sectorul 1, cu o istorie strâns legată de accesul publicului și de funcțiunile sale culturale, sociale și administrative. Construită în anii ’30 de arhitectul Nicu Georgescu cu influențe Art Deco, fosta primărie a funcționat în trecut ca bibliotecă, teatru comunal, consiliu local și centru comunitar. În perioada interbelică, Piața Amzei și clădirea „Primăriei Galbene” de la numărul 13 reprezentau a doua zonă din centrul Bucureștiului, după Piața Unirii, în care comunitatea se strângea.
Obiectivul principal al apelului de idei lansat de Primăria Sectorului 1 a fost identificarea unui concept contemporan de amenajare minimală, bazat pe intervenții discrete, dar reprezentative, pentru cele 5 spații situate la etajul 1 al clădirii. Acestea vor fi dedicate expozițiilor, conferințelor, proiecțiilor de film și artelor performative, cu un accent special pe flexibilitate și posibilitatea de transformare rapidă pentru diverse tipuri de utilizări și evenimente.
Expoziția deGALBEN — preview pentru viitorul centru cultural
În spiritul transparenței și al implicării comunității, spațiul va fi deschis publicului în premieră printr-o expoziție-preview, organizată de The Institute, prin Cartierul Creativ, unde vizitatorii vor putea explora prin conceptul „before & after”, planșele celor 20 de propuneri de intervenție și detalii 1:1 din proiectul câștigător, realizat în parteneriat cu studioul de arhitectură alt.Corp (arh. Alexandru-Cristian Beșliu, arh. Octavian Bârsan, arh. Cosmin O. Gălățianu, arh. Cosmin Georgescu și arh. Andrei Theodor Ioniță).
Expoziția va fi vernisată joi, 24 iulie 2024, la ora 18:30, în clădirea mare din Amzei, în zona de acces principală (la scări). Spațiul expozițional, denumit Sala pașilor pierduți în proiectul arhitectural, va putea fi vizitat până pe 17 august 2024, de luni până vineri, până la ora 20:00. Vizitarea în ziua vernisajului va fi posibilă până la ora 22:00.
Îndrăgitul tenor Ştefan von Korch îi invită pe iubitorii muzicii clasice la „Duelul Tenorilor”, un concert în aer liber ce va avea loc vineri, 2 august, în Grădina de Vară Herăstrău din București. Spectacolul va aduce în prim-plan un repertoriu divers, alcătuit din canzonete, piese pop-opera și arii celebre.
Alături de solistul-gazdă Ştefan von Korch, vor urca pe scenă alți doi tenori de renume: Alin Stoica și Mihai Urzicana.
Evenimentul deschide stagiunea în aer liber a proiectului „Musical Extravaganza”, o serie de concerte lunare tematice, coordonate artistic de Ștefan von Korch.
Solistul Ştefan von Korch detaliază: „Concertul este inspirat de tradiţia marilor formule vocale masculine de trio ale lumii, dar va explora şi dincolo de acestea şi va include un repertoriu spumos, de arii şi canzonete celebre, un veritabil „best of”, dintre care nu pot lipsi repere ca „Nessun dorma”, „La Donna e mobile” sau „O Sole Mio” dar şi rarităţi lirice, menite să încânte și să emoționeze publicul”.
Concertul promite o experiență muzicală memorabilă, construită în jurul unui repertoriu dedicat uneia dintre cele mai expresive voci ale liricii – cea de tenor.
Evenimentul a avut deja o reprezentaţie cu casa închisă, găzduită în luna martie la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical din Bucureşti şi va continua în toamnă cu două noi reprezentații: pe 17 noiembrie la Sibiu (Centrul Cultural „Ion Besoiu”) și pe 21 noiembrie la Craiova (Teatrul Național „Marin Sorescu”).
„Duelul Tenorilor” face parte din stagiunea Musical Extravaganza, un demers cultural ce aduce repere ale artei lirice mai aprope de public, sub îndrumarea artistică a tenorului Ștefan von Korch.
În cadrul stagiunii estivale, Naţionalul bucureştean vă invită la un dublu concert – Toulouse Lautrec şi Rana – joi 21 august la Sala Amfiteatru.
Toulouse Lautrec sunt o amintire a Micului Paris în anii 2000, sunt o fotografie alb-negru a unui cadru de film “back to the future” în care actorul folosește o cheie de 16″. Toulouse Lautrec au împrumutat din personalitatea pictorului și au răspândit-o pe undele radiourilor și pe scenele țării. Într-o epocă a prefixului “post”, Toulouse Lautrec sunt post indie-rock, post-mainstream și post-underground. Au reușit să supraviețuiască myspace, youtube, facebook, instagram, spotify și acum fac față inteligenței artificiale. Ei sunt și au rămas patru băieți care cântă la chitări și la tobe și se reinventează deja de 15 ani. Au 6 albume, zeci de melodii în topuri, zeci de videoclipuri, nenumărate concerte în circa șapte țări și șapte mări, din ce își aduc aminte.
Rana este o trupă de rock alternativ melancolic formată în Pitești ce a văzut lumina lumii în toamna anului 2016. Sunetul trupei se poate încadra de la alternative rock până la indie-emo rock, iar versurile sunt majoritar de dragoste, abordând uneori și teme sociale. Trupa a lansat single-uri precum “Cer chinezesc” sau “Departe”, iar în august 2022 a apărut EP-ul de debut “Verde electric”, ca în august 2023, să apară cel de al doilea EP, numit “Codependent”, un material discografic care surprinde o poveste de dragoste a unui cuplu surprinsă în 6 acte, mai exact în 6 cântece. Cel mai recent EP, numit “Noi doi (versus restul lumii)” este construit în jurul unei iubiri care izolează de restul lumii. Centrul lumii devin cei doi. Fie că e vorba de iubire toxică, anxioasă, trecătoare sau de cea care rămâne pentru totdeauna, preț de un moment, nimic nu există în afară de el & ea. Este un EP despre dragostea și pericolele mondiale cu care aceasta vine la pachet.
Într-o perioadă în care știrile despre dezastre ecologice și crize sociale vin din întreaga lume, regizorul Joshua Oppenheimer – nominalizat la Oscar pentru documentarele sale tulburătoare The Act of Killing și The Look of Silence – revine cu un film de ficțiune care aduce o perspectivă rar explorată: un musical despre supraviețuirea ca privilegiu.
La 25 de ani după ce lumea se prăbușește, o familie ultra-bogată trăiește izolată într-un buncăr subteran, refuzând să accepte realitatea de afară. Viața lor, o succesiune de ritualuri, iluzii și mese opulente, este tulburată de apariția unei supraviețuitoare din exterior.
Sfârșitul/The End este un musical post-apocaliptic cu o distribuție remarcabilă, în care se regăsesc Tilda Swinton, Michael Shannon, George MacKay și Moses Ingram.
Inspirația filmului vine dintr-o experiență reală a regizorului, care a vizitat un buncăr construit de un magnat al petrolului din Asia Centrală, îmbogățit prin violență și care dorea să-și protejeze familia de un viitor catastrofal. Inițial, Oppenheimer a vrut să facă un documentar, dar a renunțat după ce a revăzut The Umbrellas of Cherbourg: „Atunci am știut că voi face un musical. Pentru că musicalul e o formă profund americană de a înveli disperarea în speranță.”
Sfârșitul/The End combină musicalul clasic în stilul Golden Age cu satira socială și include 13 piese originale interpretate de actori și compuse de Joshua Schmidt, cu versuri scrise de Oppenheimer.
Scenariul filmului a fost scris în pandemie, iar filmările au avut loc în Irlanda, Germania și în mina de sare din Petralia Soprana (Sicilia, Italia), unde echipa a petrecut trei săptămâni în subteran, fără a vedea lumina zilei.
Designul de producție spectaculos, interpretările nuanțate și subtextul social au fost remarcate în cronici internaționale importante, de la The Guardian la Variety și IndieWire. Criticii descriu The End drept „vizual spectaculos și incomod de actual”, o reflecție tulburătoare asupra modului în care elitele aleg să supraviețuiască în izolare, în timp ce restul lumii se destramă.
Sfârșitul/The End aduce pe ecran o poveste despre capitalism rapace, colaps ecologic și elita globală mai preocupată de propria salvare decât de viitorul planetei.
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită miercuri, 30 iulie 2025, de la ora 16.00, la vernisajul expoziției Pasărea Măiastră. Zbor între lumi, deschisă la Sala Tancred Bănățeanu. Expoziția este organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova la București, în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, ale cărui piese valoroase completează demersul expozițional.
Prin obiecte de patrimoniu, ceramică, textile, obiecte din lemn și jucării tradiționale, expoziția explorează simbolismul păsării în cultura tradițională românească, ca ființă mediatoare între lumi, aducătoare de vești, dar și ca motiv decorativ cu rol protector sau ceremonial. Sunt expuse reprezentări ale păsărilor domestice – precum cocoșul, găina, curcanul – dar și ale celor sălbatice, încărcate de semnificații mitice: vulturul, cucul, barza, păunul sau chiar papagalul. Acestea apar pe covoare, linguri, ulcioare de nuntă, furci de tors sau cahle, reflectând bogăția imaginarului rural.
Între păsările domestice se distinge cocoșul, adevărat orologiu al satului, acesta având remarcabile puteri apotropaice, de protecție; noaptea, cântecul lui purifică spațiul, alungă prezența diavolului și vestește apropierea zorilor, a luminii. Cocoșul și găina sunt păsări psihopompe, care călăuzesc sufletul mortului spre cealaltă lume, numai în acest context putând fi văzută darea lor de pomană, peste groapă, în ceremonialul înmormântării. De asemenea, cocoșul era jertfit, îngropat, în unele zone din țară, la temelia casei aflate în construcție, spre a asigura durabilitatea, dar mai ales protecția. În același scop, era modelat de către olari din lut și pus pe boldurile de casă din Argeș, Vâlcea și Buzău. Prin urmare, motivul cocoșului apare pe ceramică, pe farfurii în general, la Horezu (unde există festivalul intitulat Cocoșul de Horezu, inițiat în anul 1971), Oboga, Baia Mare, Rădăuți etc.
Găina, ca pasăre domestică, este implicată într-un alt rit de trecere, în ceremonialul de nuntă, în care se joacă dansul găinii, dar ea apare și pe ulcioarele de nuntă de la Oboga – obiect ceremonial folosit la chemarea nuntașilor la nuntă și la masa nașilor și mirilor.
Dintre păsările sălbatice cu semnificații pozitive, se remarcă cucul – vestitor al primăverii –, reprezentat în cultura tradițională prin jucării la Vlădești (Vâlcea) și, în mod special, prin fluierele în formă de cuc de la Oboga.
Un alt exemplu semnificativ de pasăre sălbatică cu conotații pozitive este barza, considerată un simbol apotropaic datorită obiceiului de a-și construi cuiburi în apropierea caselor, protejând astfel locuințele de incendii. Barza este asociată și cu mitul zeiței pasăre, din oul căreia s-ar fi creat universul. În tradițiile populare, aceasta este cunoscută ca fiind aducătoare de prunci, jucând un rol central în simbolistica urcioarelor de nuntă de la Oboga. De asemenea, barza este un motiv frecvent întâlnit pe covoarele oltenești.
Una dintre cele mai interesante apariții este aceea a papagalului, pe o serie de trei covoare aflate în proprietatea Muzeului Țăranului. Motivul, fără îndoială exotic, este de proveniență orientală, adus prin intermediul contactelor cu Imperiul Otoman.
Păsările sunt parte a unui important motiv decorativ: pomul vieții. În varianta kantharosului, acestea apar pe ramurile pomului, unde se presupune că păzesc acest arbore mitic, sau se hrănesc cu fructele ce conferă nemurirea. Există o serie întreagă de covoare din Oltenia, Vlașca și Moldova, care au ca motiv central pomul vieții cu păsări.
De asemenea, sunt expuse scoarțe basarabene din sec. al XIX-lea cu motive avimorfe, ordonate după principii artistice în registre sau alese ca elemente separate printre alte tipuri de motive tematice, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Sunt imagini ale păsărilor statice sau în zbor, văzute din față sau din profil, fiind adeseori aduse până la cel mai înalt grad de stilizare, încât nu pot fi identificate ca specie și trimit la clasa generală: păsări. Pe covoarele din secolul XX, imaginea păsărilor este recognoscibilă – cocoș, păun, cocostârc, cuc – și apare dimensionată în raport cu celelalte ornamente.
Pe ștergarele de nuntă, imaginea păsărilor apare țesută (sec. al XIX-lea), cusută (sec. XX), împletită și croșetată (a doua jumătate a sec. XX, horboțele/dantele). Motivele păsărilor sunt foarte diferite și tratate în maniere artistice relevante. În acest grup sunt ștergare de cap (năframe), ștergare decorative (pentru împodobirea interiorului), dar care au avut și rol ritual, năframe, mâneșterguri. Sunt, de asemenea, etalate cămăși tradiționale având motive avimorfe cusute pe altițe în mod preponderent, sau și pe alte părți ale cămășilor.
Din colecția de ceramică a Muzeului din Chișinău sunt expuse mai multe țuruiece/șuierace (fluierice de lut), aviforme. Rolul lor – jucării muzicale pentru copii – i-a stimulat pe olari să le confere chipuri de la cele asemănătoare cu prototipurile până la cele de ordinul fantasticului avimorf.
Expoziția oferă publicului o incursiune fascinantă în simbolistica păsărilor din arta tradițională, evidențiind bogăția formelor, tehnicilor și a semnificațiilor transmise prin obiecte cu valoare de patrimoniu, devenind o veritabilă lecție de cultură vizuală și spirituală deschisă vizitatorilor de toate vârstele.
Curatorii expoziției sunt Ion Blăjan și Venus Mateescu.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Tancred Bănățeanu, în perioada 30 iulie – 7 decembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.
