Teatrul Mic începe stagiunea 2025 – 2026 cu multe surprize și proiecte inedite

Stagiunea trecută, Teatrul Mic a împlinit 60 de ani de existență, și totodată s-a bucurat de un mare succes, de săli pline și proiecte pe măsură. Repertoriul teatrului a fost îmbogățit cu patru titluri noi stagiunea trecută: Anna Karenina după Lev Tolstoi, Mici crime conjugale de Eric Emmanuel Schmitt, D`Ale Carnavalului de I.L.Caragiale și Ferma animalelor – scenariu teatral de Andrei Huțuleac după „Ferma Animalelor” de George Orwell (spectacol selectat în cadrul celei de-a 35-a ediții a Festivalului Național de Teatru, care va avea loc în perioada 17-26 octombrie 2025). Am încheiat un an în care teatrul a răspuns din nou nevoii de a fi împreună, prin spectacole valoroase, prezențe în festivaluri și titluri readuse pe scenă, confirmându-și relevanța în viața culturală românească.

În cadrul acestei stagiuni, Teatrul Mic va continuă să mențină o linie artistică de calitate și să surprindă cu producții relevante și experiențe teatrale captivante: Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de Radu Iacoban, regia Radu Iacoban; Trei femei înalte de Edward Albee, regia Zsuzsánna Kovács; Tristețe și bucurie în viața girafelor de Tiago Rodrigues, regia Dan Coza și Edda Coza – coproducție Teatrul Mic, Teatrul Alexei Mateevici Chișinău și Asociația Tangent – proiect finațat prin fonduri AFCN, (In)Corect de Leta Popescu, regia Alexandru Dabija; Strălucirea paraziților de Philip Ridley, regia Diana Păcurar, Mizantropul versiunea Martin Crimp, regia Theodor-Cristian Popescu; Învățare de Tara Westover, regia Radu Apostol; Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov, regia Dumitru Acriș; Europa – scenariu de film de Lars von Trier, regia Alexandru Ianăși

De asemenea, acestor producții, li se vor alătura alte proiecte, cu care sperăm să ne apropiem de voi, printr-o formă artistică inedită și distinctă de felul în care v-am obișnuit până acum.

Primul proiect demarat în noua stagiune va fi SubSoul – OpenMic – alternativa Teatrului MIC pentru o seară culturală, reinterpretată, o seară plină de emoții ce va apropia publicul spectator de artiștii teatrului prin o serie de spectacole lectură, recitaluri muzicale și seri dedicate poeziei. Evenimentele din cadrul proiectului SubSoul – OpenMic se vor defășura la Sala Studio (Gabroveni 57).

Tot în cadrul acestei stagiuni, echipa teatrului își oferă sprijinul proiectelor independente, realizate cu sprijinul AFCN prin găzduirea unor spectacole în sălile teatrului, reușind astfel să atragă o nouă generație de spectatori.

La mulţi ani, Sorin Chifiriuc!

Prietenii îi spun Skifi. Personalitate complexă a muzicii rock, Sorin Chifiriuc este unul dintre cei mai prolifici creatori ai anilor 70, 80 şi 90 ai secolului trecut. Chitarist talentat, compozitor valoros, acesta s-a apropiat către finalul carierei şi de blues. Mereu surprinzător, Sorin Chifiriuc a ales în urmă cu câţiva ani să-şi dedice existenţa exclusiv dimensiunii spirituale. Pentru că nu l-am uitat şi în semn de preţuire şi respect, îi urăm azi la aniversare ani mulţi cu sănătate şi bucurii!

KINOdiseea Open Air – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr revine în această toamnă, între 3 și 14 septembrie, în Teatrul de Vară „Mihai Eminescu” din Parcul Național, București

După succesul edițiilor anterioare, KINOdiseea Open Air – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr îi așteaptă din nou pe cei mici, cei mari și foarte mari, între 3 și 14 septembrie 2025, în Parcul Național. Timp de 12 zile, festivalul transformă parcul într-un spațiu al poveștilor, al creativității și al descoperirilor, prin proiecții de film, ateliere interactive și spectacole pentru toată familia.

La această ediție, spectatorii se vor bucura de 11 proiecții speciale, cu filme iubite de copii și premiate la nivel internațional. Printre titlurile mult așteptate se numără: „Vulpea și iepurașul salvează pădurea” regizat de Mascha Halberstad, „Bambi: O poveste din pădure” regizat de Michel Fessler, „Kung Fu Panda 4”  în regia lui Mike Mitchell și Stephanie Stine, „Prieteni imaginari” regia John Krasinski și mai multe povești premiate și apreciate în întreaga lume, care vor cuceri publicul de toate vârstele vor fi anunțate în curând.

Pe lângă proiecțiile sub cerul liber, festivalul pregătește un program bogat de activități interactive. Copiii vor putea explora ateliere de colorat și de creație, vor descoperi cum se poate transforma reciclarea într-un joc al imaginației și vor învăța mai multe despre cinema în cadrul atelierelor de educație cinematografică. Cei mai curioși se vor distra în atelierele ludice susținute de CONI, iar energia va fi completată de momente spectaculoase cu jonglerii, acrobați, baloane uriașe, pictură pe față și baloane modelabile.

Distracția nu se oprește aici,  Teo Magic Show revine cu două reprezentații de magie dedicate întregii familii, Profesorii Trăsniți aduc știința pe scenă prin spectacole cu gheață carbonică, iar Minunățiile lui Verdini vor transforma parcul într-un loc de basm.

Prin toate aceste experiențe, KINOdiseea Open Air își păstrează misiunea de a aduce în fața copiilor și tinerilor filme valoroase și activități creative, care îi inspiră să descopere, să învețe și să se bucure împreună.

Eveniment organizat de Asociația Culturală Metropolis, cofinanțat de Primăria Sectorului 2, partener strategic Centrul Cultural Mihai Eminescu și membru în rețeaua Europa Cinemas.

Începe o nouă stagiune de Comedie

Teatrul de Comedie anunță deschiderea stagiunii 2025/2026, în care aniversează 65 de ani de comedie, sub toate formele sale. Evenimentul va fi marcat prin momente special concepute pentru această ocazie, ce se vor desfășura pe întregul sezon teatral.

Teatrul de Comedie continuă să creeze spații și contexte de întâlnire, aducând oamenii împreună prin experiențele comune trăite la fiecare spectacol și încurajându-i, ca prin râs, să se descopere. „În decursul celor 65 de ani de activitate am avut milioane de spectatori care au aplaudat sute de producții și care au ales sălile noastre ca loc special în care să își poată oferi un moment de bucurie.

Pentru că știm motivul pentru care ne aflăm pe harta instituțiilor la care publicul revine cu drag, am ales ca pentru acest nou sezon teatral să ne îndreptăm atenția către textele și autorii care au marcat repertoriul Teatrului de Comedie”. De aceea, printre cele 4 premiere ale acestei stagiuni se numără „Rinocerii” de Eugène Ionesco și „Soldatul Švejk” de Jaroslav Hašek, în regia Adei Milea.

Textul lui Ionesco este regizat de Vlad Massaci și îi va avea în distribuție pe actori consacrați ai teatrului precum Tudor Chirilă, Liviu Pintileasa, Andreea Alexandrescu, Dragoș Huluba, Sorin Miron și Simona Stoicescu. Muzica spectacolului este compusă de Vlaicu Golcea, iar scenografia și designul video sunt realizate de către Andu Dumitrescu.

În plus, stagiunea se deschide cu 4 reprezentații consecutive, în avanpremieră, ale spectacolelor: Dă-i bice! de David Mamet, în regia lui Răzvan Enciu și Lirda (titlu în căutare) scris și regizat de Leta Popescu. Cele două spectacole folosesc noi abordări ale comediei și vor avea premiera oficială în luna octombrie.

Spectacolul regizat de Răzvan Enciu se va juca pe 18 și 19 septembrie, de la ora 19:00, la Sala Nouă (Sf. Vineri, nr. 11) și îl are în distribuție pe Alexandru Conovaru, Bogdan Farcaș și Ioana Nichita.

„Lirda (titlu în căutare)”, text și regie Leta Popescu, va avea avanpremiera în 20 și 21 septembrie, la Sala Studio, de la ora 19:30. Din distribuția spectacolului fac parte Mirela Zeța, Smaranda Caragea, Gloria Găitan, Andreea Samson și Laura Creț.

Programul complet de spectacole pentru luna septembrie este deja disponibil pe site și include titlurile noi din repertoriu, dar și spectacolele consacrate, printre care: Căsătoria, în regia lui Andrei și a Andreei Grosu, La Pulce, regizat de Horațiu Mălăele, Visul unei nopți de vară, spectacol regizat de Alexandru Dabija, Billy șchiopul, în regia lui Vlad Massaci și Hello, Ceaușescu!, regizat de Matei Lucaci-Grünberg.

Începe Festivalul Scrisorilor, ediția a V-a: Love & War – povești intime din mijlocul istoriei

De cinci ediții, Festivalul Scrisorilor transformă memoria personală în artă vie, aducând în atenția publicului scrisori, jurnale și mărturii care documentează nu doar „istoria mare”, ci și istoria trăită – cu fragilitățile, tandrețea și luciditatea ei. Este un proiect multidisciplinar care îmbină literatura, teatrul, artele vizuale și dialogul civic într-o experiență culturală unică în România.

În 2025, Festivalul Scrisorilor ajunge la ediția a V-a și propune tema Love & War, marcând 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ediția explorează tensiunea dintre două forțe fundamentale – iubirea și violența – prin vocile celor care au traversat istoria cu conștiință și empatie.

Există scrisori care vorbesc despre dor și despărțire și scrisori care poartă urmele unei lupte; unele au fost trimise de pe front, altele din camere mici, așteptând un răspuns care nu a mai venit.

În septembrie 2025, Festivalul Scrisorilor aduce un program divers, structurat în trei secțiuni: lecturi performative generatoare de conversație; ateliere și întâlniri dedicate tinerilor, adulților și familiilor; spectacole care dau viață scrisorilor, jurnalelor și memoriilor unor personalități marcante.

„Festivalul Scrisorilor este, pentru noi, mai mult decât un eveniment cultural – este o formă de a înțelege trecutul prin ochii celor care l-au trăit și de a aduce aceste voci aproape de publicul de azi. La ediția Love & War, provocarea a fost să punem față în față două forțe care ne definesc ca oameni și să vedem cum arta le poate ține în dialog”a declarat Doina Dogăroiu, Manager Proiecte Culturale la Asociația Hearth

Ediția a V-a se distinge printr-o abordare curatorială inovatoare: scrisorile și jurnalele sunt readuse la viață nu doar ca texte literare, ci ca experiențe performative, educaționale și comunitare. Festivalul creează punți între discipline – teatru, muzică, dialog public, educație non-formală – și invită participanții să reflecteze la propria memorie și la felul în care poveștile intime pot deveni spațiu de rezistență și solidaritate.

Calendarul evenimentelor:

• Deschidere Festivalul Scrisorilor V: Love & War (video-scrisori, instalație textuală & party) | 5 septembrie, 18:00 | Asociația Hearth (Casa Kerim)
• Ateliere creative în aer liber | 6 & 7 septembrie, 10:00-14:00 | Parcul Titan
• Lectură performativă – Scrisori de pe front (adaptare după cartea omonimă a Mirelei Florian) | 9 septembrie, 19:00 | Teatrul Mic
• Spectacol de teatru – O zi bună de certat cu mine (inspirat de caietele lui Jeni Acterian) | 12 septembrie, 19:00 | Centrul Cultural Armean
• Lectură performativă – Corespondența Henri Matisse & Theodor Pallady | 13 septembrie, 12:00 | Muzeul Național al Literaturii Române
• Lectură performativă – Corespondența Ion Barbu & Tudor Vianu | 14 septembrie, 12:00 | Muzeul Național al Literaturii Române
• Spectacol de teatru – Escadrila Albă (din memoriile Escadrilei Albe; text inspirat din cartea lui Sorin Turturică – Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciul securității) | 20 septembrie, 19:00 | Asociația Hearth (Casa Kerim)
• Atelier de journaling – Femei în război | 21 septembrie, 11:00 | Asociația Hearth (Casa Kerim)
• Open Mic de Scrisori – cu Tudor Călin Zarojanu | 21 septembrie, 19:00 | Asociația Hearth (Casa Kerim)
• Spectacol de teatru – Bună ziua, Diana! Bună ziua, Cella! (pornind de la memoriile Cellei Serghi) | 27 septembrie, 19:00 | Asociația Hearth (Casa Kerim)
• Vernisaj expoziție – The New 20’s | 28 septembrie, 19:00 | Facultatea de Filosofie
• Corespondențe liceeni | septembrie 2025 | București-Focșani

Festivalul AERIAL – De la romantic la cloud

În perioada 31 august – 14 septembrie 2025, la București are loc seria de evenimente muzicale AERIAL, cuprinzând cinci recitaluri desfășurate în două spații de patrimoniu: Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu“ și Palatul Mogoșoaia. În mod excepțional, evenimentul de încheiere va avea loc pe Youtube, fiind o primă audiție înregistrată anterior și accesibilă publicului la nivel global.

Trei muziciene sunt implicate în acest festival: pianista și compozitoarea Anca Elena, inițiatoarea acestui proiect, care va evolua în fiecare din cele cinci recitaluri, alături de sopranele Cleopatra David și Laura Tătulescu. Acestei echipe se alătură videograful Cristi Farcaș care va asigura proiecțiile pentru  două evenimente.

AERIAL nu este doar un festival, ci un gest artistic asumat – o invitație la redescoperirea muzicii esențiale, vii, libere de constrângeri. De la sonoritățile romantice ale lui Schubert și Mahler, la compoziții contemporane originale semnate de Anca Elena, AERIAL propune o experiență muzicală care traversează spațiul, timpul și formatul – culminând cu un concert difuzat în „cloud”.

Intrarea este liberă/acces gratuit

„Această inițiativă muzicală foarte eclectică este rezultatul direct al ultimului an în care am scris și trimis spre finanțare cel puțin șase proiecte la diverse instituții ale statului și care nu au primit aprobare, motiv pentru care m-am gândit să „sărbătoresc” acest lucru prin toată muzica pe care o putem împărtăși publicului și care, la fel ca viața, nu poate fi oprită de bugete și de grile de evaluare.

Două dintre recitaluri se constituie din muzică pentru pian compusă de mine, dintre care Capra cu trei iezi din 14 septembrie va fi o primă audiție, iar trei recitaluri sunt alcătuite din muzică pentru voce și pian. Sărbătorim frumusețea, dar și poezia prin aceste programe ce cuprind lucrări de Gustav Mahler, George Enescu și Franz Schubert. Am dorit să revenim la muzica esențială, la acea muzică dătătoare de sens de care avem nevoie atât de mult în aceste timpuri, cântată într-un cadru intim, aidoma felului în care era cântată la origini de către creatorii ei”, declară Anca Elena în invitația lansată publicului.

Biografiile artiștilor

Născută la Bacău în 1979, pianista și compozitoarea Anca Elena a absolvit în 2003 Universitatea Națională de Muzică din București, secția de interpretare instrumentală – pian. Pasionată de pictură, literatură sau teatru, a explorat mai multe limbaje, cum ar jazz, dramaturgie sau compoziție. A studiat la București, Iași, Eisenstadt, Stradella, participând la cursuri de pian, dirijat, actorie și dramaturgie. Printre profesorii săi se numără Tatiana Pocinoc, Dana Borșan, Delia Pavlovici, Ratko Delorko, Ralf Heiber. În 2020 a susținut teza de doctorat cu titlul „Analiză și viziune interpretativă în lucrarea Vingt Regards sur l’Enfant-Jesus de Olivier Messiaen”. Teza a fost publicată în același an la Editura Muzicală, fiind urmată de publicarea integrală în premieră în România a înregistrărilor monumentalei capodopere a lui Messiaen.  Au urmat publicarea propriilor compoziții, Suitele „No” și „Andersen”, dar și a albumului „24 Minis in 24 Keys” de Ratko Delorko. În 2023 lansează cel de al patrulea album, “Pas de deux flamenco” (pianistă și compozitoare) în colaborare cu violoncelistul Thibault Solorzano.  În 2024 a publicat albumul „De nos oiseaux” (Duotonina, AFCN) – Lieduri pe versuri de Tristan Tzara în interpretarea Laurei Tătulescu și a lui Thibault Solorzano, iar în prezent lucrează la proiectul „Capra cu trei iezi”.  Albumele sale au fost înregistrate în totalitate pe Yamaha Clavinova. Din luna octombrie 2025, pianista Anca Elena va începe colaborarea cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj – Extensia Piatra Neamț în calitate de lector universitar în catedra de acompaniament lied – oratoriu.

Imediat după absolvirea masteratului la București, Laura Tătulescu devenea cea mai tânără membră a prestigiosului Ansamblu de Solişti ai Operei de Stat din Viena (fiind angajată după începerea stagiunii) – susţinând debut după debut în roluri ca: Susanna (Nunta lui Figaro, sub bagheta maestrului Phillipe Jordan), Despina (Cosi fan tutte sub bagheta maestrului Riccardo Muti, ulterior fiind invitată de domnia sa să preia același rol si la Tokyo), Sophie (Werther), Pamina (Flautul fermecat), Musetta (Boema). In stagiunea 2005/2006, a primit singurul premiu „Uli Maerkle” acordat vreodată, pentru cel mai promițător tânăr debutant la Wiener Staatsoper din acel an. În 2009 a devenit solistă la Bayerische Staatsoper unde a interpretat roluri precum: Susanna, Adina, Despina, Zerlina, Musetta, Gretel, rolul titular din L’enfant et les Sortileges (sub bagheta lui Martyn Brabbins), Creusa (Medea din Corinto de Mayr cu Ivor Bolton), Marzelline, Erste Dame etc. Tot în 2009, devine una dintre cele mai apreciate membre ale Ansamblului de solişti ai Operei de Stat Bavareze (Munchen), o soprană despre ale cărei succese – în special în rolul Susannei (rol interpretat și pe scenele din Viena, Glyndebourne, New York, Berlin, Munchen, Seattle, Budapesta) din spectacolul Le Nozze di Figaro si rolul Despinei (Viena, München, Edinburgh, Amsterdam, Seattle, Lille, Tokyo, Seoul, Hong Kong) din “Cosi fan Tutte” de Mozart presa a vorbit mereu la superlativ.   A avut colaborări importante cu Opera din Los Angeles (Lauretta din Gianni Schicchi, premiera in regia lui Woody Allen – producție care a avut-o ca invitată și la Festivalul de la Spoleto, sub bagheta dirijorului James Conlon), Festivalul de la Glyndebourne, Concertgebouw Amsterdam, Maggio Musicale Fiorentino, Mostly Mozart Festival din New York, Konzerthaus Berlin, MUPA Budapesta, English National Opera (producția Castor et Pollux – care a obținut premiul pentru cea mai bună producție a anului la OLIVIER Awards), Edinburgh, Glasgow, Seattle Opera, Cincinnati Opera, Hong-Kong, Korea National Opera, Santa Fe Opera, Stadttheater Klagenfurt, Lille Opera, Florida Grand Opera, Gewandhaus Leipzig (Debussy – vocal simfonic – James Gaffigan), Münchener Rundfunk (Caplet – Vocal Simfonic), Dialoge Festival la Mozarteum in Salzburg (festival de muzică modernă, fiind oaspetele percutionistului Christoph Sietzen), Atlanta Symphony (Simfonia a II-a de Mahler şi Fidelio în concert)  și Jacksonville Symphony – (Mahler – Simfonia a II-a), recital de arii la Rudolfinum în Praga (sub bagheta lui Jakub Hrusa), recitaluri la Carnegie Hall (Weill Hall – la pian Vlad Iftinca), Ateneul Român din București, la Opera din Lille, la Teatro Mayor din Bogota și multe alte recitaluri și concerte. Şi, de asemenea, nu există dirijori sau regizori mari, cu care să nu fi colaborat: Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Philippe Jordan, Andris Nelsons, Ivan Fischer ș.a.

Cleopatra David s-a născut într-o veche familie de intelectuali și artiști români. Cariera sopranei s-a concentrat, în ultimii ani, pe consolidarea sectorului cultural independent din România, cu predilecție în producţia de operă. Vocea sa lirică și cu o timbralitate unică a fost admirată pe numeroase scene din România, Italia, Finlanda, Armenia, Franța, Marea Britanie și India și este solicitată să susțină masterclassuri și workshopuri de tehnică vocală. A obţinut titlul de Doctor în anul 2010 sub îndrumarea compozitorului Octavian Nemescu și este câștigătoarea Premiului I la rezidența artistică EUbyLakes organizată cu sprijinul Comisiei Europene. În anul 2024 a desfășurat un amplu proiect de rezidență artistică la Cité Internationale des Arts din Paris în urma câștigării Bursei George Enescu oferită de Institutul Cultural Român. Este angajată a Filarmonicii George Enescu din Bucureşti unde, în colaborare cu încă trei colegi, a realizat proiectul care a adus Marca Patrimoniului European pentru Ateneul Român. Printre cele mai importante colaborări, se numără cele cu dirijorii Alexander Walker, Aleksandr Dmitriev, Ciprian Teodorașcu, Gheorghe Iliuță, Jin Wang ș a

Cristi Farcaș s-a născut în 1978 la Baia Mare și a absolvit în 2008 Universitatea Media, Facultatea de Imagine Video – TV și Universitatea Hyperion. Din 2009 până în prezent este membru fondator al www.modernism.ro, cu peste 550 materiale video. Între 2019-2023 a participat la numeroase proiecte finantate de AFCN prin Post-Modernism.ro, cum sunt: Arhiva Muzeului Rock din Romania, Patrimoniu artistic Feminin,  Documentarele Artele Focului, 15 colectii private de arta romaneasca, Profesii creative / Meseriile viitorului, Maririle si decaderile monumentelor din Romania, Microistorii de arta, #contactless Noile ritualuri, Galeria Galateca performance live, Salonul Artelor Decorative 2020 la Muzeul National Cotroceni (multimedia), Expozitie Glass fish, glass world – Mirela Traistaru si Cristi Farcas @MNLR 2020 – Expoziția | „Glass Fish, Glass World” (împreună cu Mirela Trăistaru), animație, instalație video, video mapping pe macheta de 110 ani a orașului medieval Brașov pentru Muzeul de Istorie Brașov.

Filmul „Durerea și mila – Franța regimului de la Vichy dinamitată” al regizorului francez Joseph Beauregard a câștigat marele premiu al competiției de film documentar la Festivalul de Film și Istorii Râșnov (FFIR) 2025

FFIR 2025 s-a desfășurat în perioada 8-24 august și însemnat peste 50 de proiecții de film, 19 dezbateri și prelegeri susținute de peste 60 de invitați, 20 de concerte și 3 reprezentații de teatru susținute de peste 60 de artiști, 11 evenimente speciale și Școala de Vară Astra.

Evenimentele FFIR 2025 au avut loc în Râșnov (în Grădina Cetății, Cinema Amza Pellea, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piața Unirii și în spații private), Brașov (la Bastionul Țesătorilor), Feldioara (în Cetate) și Codlea (în Biserica Evanghelică).

A 17-a ediție a Festivalul de Film și Istorii Râșnov și-a desemnat câștigătorii competiției de film documentar în cadrul cărei au fost selecționate 9 producții internaționale.

Premiul Juriului de Profesioniști FFIR 2025 (format din criticul de film Irina-Margareta Nistor, regizorul francez Nicolas Jallot, regizorul american de origine română Alex Gherman și regizorul american Yoni Goldstein) a fost acordat filmului francez Le chagrin et la pitié – La France de Vichy dynamitée / Durerea și mila – Franța regimului de la Vichy dinamitată, peliculă în care cineastul Joseph Beauregard explorează impactul pe care filmul Le chagrin et la pitié / Tristețea și mila, lansat în 1971, l-a avut în societatea franceză confruntată în premieră cu adevăruri dure despre regimul pro-nazist de la Vichy.

De asemenea, Juriul de Profesioniști FFIR 2025 i-a înmânat o Mențiune Specială cineastei române Ioana Grigore pentru filmul Leo Records: Strictly for our friends / Leo Records: Doar pentru prietenii noștri, film care urmărește traseul vieții octogenarului producător muzical Leo Feigin, născut în URSS și emigrat ilegal în Marea Britanie în 1973, unde promovează muzica de avangardă din țara sa de origine.

Premiul Juriului de Liceeni FFIR 2025 (format din Petru Flencana, Iulia Gabriela Ilie, Ana Ioana Vasile, Clara Teodora Bucur și Tomas Slăvescu și coordonat regizorul Șerban Georgescu) a fost acordat producției americane Sex in the Soviet Union / Sex în Uniunea Sovietică, în regia lui Chad Gracia. Excelenta analiză a moravurilor, obiceiurilor și ipocriziei din domeniul vast al sexualității în vremuri totalitare, filmul lui Gracia a primit și Premiul Publicului FFIR 2025.

Cu ocazia festivității de premiere găzduite de Cinematograful  “Amza Pellea” din Râşnov, directorul FFIR, Mihai Dragomir, a anunțat că, începând cu ediția 2026, Premiul Juriului de Profesioniști al Festivalului de Film și Istorii Râșnov va purta numele cineastului francez Pierre-Henri Deleau, prezent în sală și aplaudat la scenă deschisă de public. Personalitate a cinematografiei europene și mare prieten al festivalului râșnovean, Pierre-Henri Deleau este cel care, printre altele, a înființat faimoasa secțiune Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de la Cannes și Festival International du Film d’Histoire de Pessac și a fost de 4 ori președinte al Juriului de Profesioniști FFIR. Dl Deleau a fost prezent la Râșnov în acest an pentru o proiecție specială a unui film, încă nefinalizat, dedicat prodigioasei sale cariere în cinematografie, ocazie cu care s-a reîntâlnit cu bunii săi prieteni Dan Pița și Nae Caranfil.

La mulţi ani, Alexandra Velniciuc!

Eleganţă, prospeţime şi inteligenţă – aşa ar suna o încercare de descriere a Alexandrei Velniciuc, actriţă şi om de televiziune, o prezenţă caldă, plăcută, discretă a cărei zi de naştere o sărbătorim astăzi. Unui om frumos care – pe scenă sau în platourile de televiziune – ştie să creeze cu înţelepciune şi tandreţe un sentiment de calm şi intimitate, îi dorim sănătate, bucurii şi un an plin de veşti bune!

Opera Națională București, la Expo 2025 Osaka

Gala Stele ale Operei Româneşti la Osaka: Mari voci din România cântă pe scena Expo 2025 Osaka

România este din nou pe scena Expo 2025 Osaka, în Japonia, cu un concert de gală, Stele ale Operei Româneşti la Osaka, găzduit, pe 4 septembrie 2025, la Expo National Day Hall și programat de la ora 18:30 (ora locală).

Soliști importanți ai scenei lirice internaționale originari din România – soprana Anita Hartig și tenorul Ștefan Pop – baritonul Ștefan Ignat, solist al Operei Naționale Bucureşti, vor interpreta, alături de Orchestra Operei Naționale București, condusă de dirijorul Daniel Jinga, lucrări semnate de Puccini, Verdi, Enescu, Dediu, Brediceanu și alții.

„Prezența Operei Naționale București la Expo 2025 Osaka este o ocazie de a arăta că România are artiști și instituții capabile să reprezinte țara la cel mai înalt nivel. Ne dorim ca publicul internațional să descopere, prin muzică, atât patrimoniul nostru cultural, cât și forța creativă a scenei lirice românești de astăzi. Acest concert este un moment de întâlnire între cultura noastră și un public internațional curios și deschis. Sperăm ca prin această gală să lăsăm o amprentă puternică a identității noastre muzicale. Mulțumim Ministerului Afacerilor Externe al României că ne-a invitat să ne reprezentăm țara într-un eveniment atât de important”, spune dirijorul Daniel Jinga, Directorul Operei Naționale din București.

Prezența Operei Naționale București la Expo 2025 Osaka va fi completată de recitaluri susținute  la Pavilionul României de formații camerale din orchestra operei.

Expo 2025 Osaka se desfășoară până pe 13 octombrie 2025 și reunește peste 160 de țări și organizații internaționale, sub tema „Designing Future Society for Our Lives”.

România este prezentă cu un pavilion propriu, intitulat Romania, Land of Tomorrow, conceput ca un spațiu multisenzorial ce îmbină tradiția și inovația, parte a zonei tematice Saving Lives.

Pavilionul a atras un interes crescut din partea publicului: în primele două luni a fost vizitat de peste 250.000 de persoane, la trei luni de la deschidere numărul vizitatorilor a depășit 360.000, iar la jumătatea lunii august pragul a ajuns la 500.000 de vizitatori, confirmând vizibilitatea deosebită a României în cadrul Expo 2025 Osaka.

Opera Națională București nu este singura care duce muzica românească la Osaka. Filarmonica „George Enescu”, Violoncellissimo (grupul coordonat de Marin Cazacu) au susținut deja concerte apreciate în primele luni ale programului, studenți ai Universității Naționale de Muzică București au fost, de asemenea, prezenți, cu recitaluri la Pavilionul României.

Celula de Artă anunță o explorare artistică a cursului Dunării, în luna septembrie

Dunărea a reprezentat din cele mai vechi timpuri un liant cultural european uriaș, un adevărat odgon între Europa Centrală și Marea Neagră, a cărui influență se face simțită din Neolitic și până în prezent. Redescoperirea conexiunilor culturale, artistice și antropologice mediate de marele fluviu este nucleul rezidenței artistice Once UpON a Danube, desfășurate de Celula de Artă între 2 și 18 septembrie, în cadrul căreia un grup de 6 artiști români va porni într-o călătorie inițiatică înspre izvoarele Dunării, trecând prin Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria și Germania.

Rezidența Once UpON a Danube este concepută ca un scenariu de film experimental itinerant, în care artiștii sunt personajele principale, iar Dunărea este firul narativ care le ghidează devenirea interioară, stimulând reflecția asupra călătoriei ca proces de transformare personală și profesională. Fiecare oprire devine o secvență, un moment de reflecție, creație și documentare, care le modifică artiștilor perspectiva și adaugă noi straturi poveștii lor. Întreaga călătorie va culmina cu prezentarea materialelor artistice rezultate, care vor include un film experimental, instalații artistice și colecții de lucrări, în cadrul Festivalului de Artă Kulturnetzwerk UW Etzdorf, care are loc în zona Striegistal-Chemnitz (localitatea Chemnitz fiind Capitală Europeană a Culturii în 2025), cât și în cadrul evenimentului European Heritage Days – Day of the Open Monument.

Prima oprire va fi la Lepenski Vir, una dintre cele mai vechi așezări mezolitice din Europa, urmată de un studiu la Vinča, una dintre cele mai avansate civilizații neolitice europene, ambele în Serbia. Aici, artiștii vor intra în relație cu simbolurile și formele artistice din preistorie, angajându-se în reinterpretări ale acestor forme culturale ancestrale. Traseul continuă spre Novi Sad, oraș care păstrează atât ruine preistorice, cât și fortăreața medievală Kalemegdan, fiind totodată un important centru de artă contemporană, cu multiple spații dedicate și colective artistice pe care echipa le va vizita, stabilind potențiale relații de colaborare.

În următoarele etape ale traseului, artiștii vor explora Budapesta din aceeași perspectivă îndreptată simultan înspre trecutul îndepărtat (cu ruinele de la Aquincum, capitala romană a Pannoniei Inferioare) și înspre contemporan, vizitând galerii și spații de artă semnificative pentru curentele din prezent. La Bratislava, echipa va vizita Castelul Devín și spații relevante pentru arta contemporană, dezvoltându-și totodată colecția de imagini, sunete simbolice, cât și firul narativ, în vederea expoziției finale. Va urma explorarea ruinelor orașului antic Carnuntum din Viena, iar apoi a fostului castru roman Castra Regina, la Regensburg, în Germania. Fiecare etapă implică o relaționare a vechilor repere culturale și a noilor curente de gândire, într-o alchimie artistică care va fi prezentată la Chemnitz, cu o posibilă extensie înspre Spinnerei Leipzig, unul dintre cele mai importante centre artistice independente din Germania.

Din echipa artistică fac parte Daniel Loagăr (artist vizual, co-fondator Celula de Artă), Alex Manea (artist vizual), Andrei Stan (artist vizual, co-fondator al Bucharest Collage Collective), Gizella Popescu (artist vizual, membră a UAPR), Oana Iordăchescu (performance artist) și Andreea Eliza Petrov (artist vizual și curatoare Celula de Artă). Experiența itinerantă de-a lungul Dunării le va oferi artiștilor un cadru de lucru unic, unde vor pot observa, documenta și reinterpreta influențele culturale ale fluviului în propriile practici. Dunărea devine astfel un laborator de idei, unde elemente și trăiri diverse se întâlnesc într-un spațiu fluid al creației, evidențiind conexiuni, facilitând schimburi culturale, noi oportunități de colaborare și un dialog între artiști români, străini și întreg spațiul cultural european.

Celula de Artă este un proiect cultural independent condus de artiști (artist-run), ce a debutat în 2017 și se manifestă în multiple spații de artă contemporană permanente sau temporare.

Ivana Mladenović, câștigătoarea premiului pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo pentru lungmetrajul românesc „Sorella di Clausura”

Ivana Mladenović a primit Trofeul pentru cea mai bună regie / Heart Of Sarajevo For Best Director la Festivalul Internațional de Film de la Sarajevo, ediția 31 (15 – 22 august), pentru lungmetrajul „Sorella di Clausura” (coproducție România – Serbia – Italia – Spania) prezentat în competiția internațională dedicată filmelor de ficțiune.

„Sunt recunoscătoare pentru acest premiu și pentru primirea de care s-a bucurat filmul, am fost foarte fericită să văd filmul aici. Îi mulțumesc Katiei Pascariu care a fost complet lângă mine, Adei Solomon, producătoarea filmului și lui Marius Panduru, directorul de imagine, coscenariștilor, editoarei Vanja Kovačević și tuturor colegilor – cea mai bună echipă”, a declarat Ivana Mladenović

„Spiritul punk nu dispare niciodată  din acest film regizat cu abilitate, care curge ca un râu dostoievskian, ce arată cum se adună eșecurile, pentru a ajunge în cele din urmă la o comedie romantică, dar fără romantism”, notează motivația juriului prezidat de regizorul Sergei Loznitsa din care au făcut parte actorul Dragan Mićanović, regizorul scenaristul și actorul Emanuel Pârvu, regizoarea și scenarista Ena Sendijarević, alături de directoarea creativă a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, Tricia Tuttle.

Al doilea film din competiție cu contribuție românească, din partea aceleiași companii de producție, microFILM, „Dumnezeu nu ne va ajuta”/ „God Will Not Help” (scris și regizat de Hana Jušić), a primit Premiul Special pentru promovarea egalității de gen / Special Award For Promoting Gender Equality.

„Premiul special pentru promovarea egalității de gen se acordă unei povești misterioase, plasată în izolare, care se joacă cu genul în timp ce creează ceva cu totul aparte. Având la bază un puternic simț al identității locului, interpretările puternice vorbesc de la sine, fără exces de dialog, într-o atmosferă deopotrivă familiară și stranie. Narațiunea sa ne pune la încercare convingerile și, făcând acest lucru, ne confruntă în cele din urmă cu sentimentul de neapartenență.”, notează motivația juriului acestei categorii, compus din Anna Croneman (producător și CEO Swedish Film Institute, Suedia), Ivan Marinović (regizor, scenarist și producător, Muntenegru) și Norika Sefa (regizoare și scenaristă, Kosovo).

Din delegația filmului „Sorella di Clausura” la Sarajevo au făcut parte: Ivana Mladenović, co-scenaristul Momir Milosević, actorii Katia Pascariu, Miodrag Mladenović, Gordana Mladenović, Tina Pop, producătoarea Ada Solomon, producătoarea executivă Diana Caravia, editoarea Vanja Kovačević, alături de Mirela Țugui și Alexandru Edi Mustață din echipa de producție microFILM.

Filmul produs de Ada Solomon (microFILM, România) și Ivana Mladenović (Dunav 84, Serbia), urmărește povestea Stelei (Katia Pascariu), o tânără din provincie, îndrăgostită de un artist balcanic (Miodrag Mladenović) pe care l-a văzut la TV și pe care visează să-l întâlnească. Când Vera (Cendana Trifan), o cântăreață despre care se zvonește că l-ar cunoaște bine, îi propune să vină la București, acceptă cu încântare. Însă, curând, descoperă că Vera se ocupă cu alte lucruri și promisiunile ei sunt departe de realitatea pe care și-o închipuia. Din distribuția filmului scris de Ivana Mladenović, Adrian Schiop și Momir Milosević, mai fac parte Arnold Kelsch, Cătălin Dordea, Adrian Radu.

Marius Panduru semnează imaginea filmului, iar Vanja Kovačević montajul. Mălina Ionescu s-a ocupat de scenografie, Dana Păpăruz de costume, Bianca Boeroiu și Olimpia Stoicea de machiaj, iar Margareta Ștefan de coafură. Coloana sonoră a fost compusă de Toni Cutrone și include cântece originale semnate de Andrei Dinescu. Dejan Kragulj a fost inginer de sunet, iar Oriol Campi designer de sunet.

Deschiderea stagiunii 2025-2026- Teatrul National de Opereta si Musical „Ion Dacian”

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” deschide stagiunea 2025–2026 cu cele mai bune producții de musical: „Romeo și Julieta”, „Rebecca”, „My Fair Lady”.

„Romeo și Julieta” – 11, 12, 13, 14 septembrie

Stagiunea începe pe 11 septembrie cu patru reprezentații consecutive ale musicalului „Romeo și Julieta”. Spectacolul regizat de Kero, pe muzica lui Gérard Presgurvic, a revenit pe scenă în sezonul trecut pe 27 martie, ajungând la 20 de reprezentații până acum.

Cele patru spectacole aduc în prim plan debutul mult așteptat al lui Octavian Ene (11, 13 septembrie) și al lui Tomer Weissbuch (12, 14 septembrie), în rolul lui Romeo, împrospătând cele două distribuții.

Thriller-ul „Rebecca” revine pe scena Operetei – 25, 27, 28 septembrie

De la celebra ecranizare a lui Alfred Hitchcock (1940), la serialul actual de pe Netflix, romanul  gotic al lui Daphne du Maurier a fascinat generații. Opereta București prezintă versiunea muzicală a sa, într-un intens spectacolul live construit pentru a ține publicul cu sufletul la gură.

„My Fair Lady” – evergreen-ul Operetei – 18, 20, 21 septembrie

La granița dintre operetă și musical, „My Fair Lady” a intrat în repertoriul nostru încă din 1968, pus în scenă de însuși Ion Dacian. După mai mult de o jumătate de secol, povestea de succes continuă,  acum fiind spusă prin viziunea regizorală a lui Ion Caramitru.

„Într-o lună în care Bucureștiul este capitala muzicii clasice, propunem publicului o alternativă: cea a teatrului muzical. Dacă Festivalul Enescu aduce pe scenă mari orchestre și soliști consacrați ai repertoriului clasic, noi aducem energia tinereții, emoția directă și spectacol care vorbesc pe înțelesul generației de azi. Musicalul este un gen care îmbină muzica, dansul și teatrul, oferind publicului nu doar virtuozitate, ci și divertisment de cea mai bună calitate”, a declarat dl Radu Petrovici, managerul instituției.

Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” este o instituție publică de cultură care promovează și conservă patrimoniul artistic național și internațional, oferind publicului o diversitate de spectacole de operetă , musical și balet. Misiunea sa este de a conecta spectatorii cu arta prin producții de înaltă calitate artistică și tehnică, menite să informeze, să emoționeze și să inspire.