Roller Coaster Kiss

Nominalizare la Prix Europa 2025 pentru producția Teatrului Național Radiofonic „Roller Coaster Kiss” de Ilinca Stihi

Teatrul Național Radiofonic anunță cu bucurie nominalizarea spectacolului radiofonic „Roller Coaster Kiss”, semnat de Ilinca Stihi, la prestigiosul festival european de producții media Prix Europa 2025. Producția a fost selectată pe lista celor 24 de finaliste la categoria Audio Fiction, confirmând încă o dată excelența creației radiofonice românești.

Din cele 583 de producții înscrise la această ediție, juriul internațional, format din experți independenți, a selectat 162 de programe din 30 de țări pentru cele trei secțiuni de concurs: radio, televiziune și digital media.

Festivalul Prix Europa, fondat în 1987 de Parlamentul European și Comisia Europeană și susținut de European Broadcasting Union (EBU), se va desfășura la Berlin, între 5 și 10 octombrie 2025. Câștigătorii fiecărei categorii vor fi desemnați în urma audițiilor, dezbaterilor și voturilor participanților, fiecare secțiune oferind un singur trofeu și o nominalizare suplimentară.

Premiera spectacolului a avut loc pe 28 februarie 2025. Scenariul, semnat de Ilinca Stihi, pornește de la biografia legendarului muzician Kurt Cobain, surprinzând atât drama artistului dispărut în plină glorie, cât și profilul generației MTV și contextul social-politic al anilor ’90.

Montajul radiofonic îmbină scene de cuplu între Kurt Cobain și Courtney Love, interviuri imaginare, fragmente de coșmaruri și planuri sonore abstracte, completate de reinterpretări baroce ale hiturilor Nirvana, compuse de Codrin Lazăr.

În distribuție: Alexandru Costea (în rolul lui Kurt Cobain), Alexandra Velniciuc, Dan Aștilean, Ionuț Kivu, Constantin Cojocaru.

Echipa de realizare: regia artistică – Ilinca Stihi; regia de studio – Milica Creiniceanu; regia tehnică – Mădălin Cristescu și Codrin Lazăr; muzica originală și sound design – Codrin Lazăr; redactor – Oana Cristea Grigorescu.

Fenomenul Agfacolor în România

Fenomenul Agfacolor în România – Conferință la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu

Sâmbătă, 6 septembrie, orele 11:00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) este programată Conferința Fenomenul Agfacolor în România. Aceasta explorează începuturile fotografiei color în țara noastră, având ca studiu de caz fondul Gheorghe Neagu (din colecția Arhivei de Fotografie), din care provin imaginile prezentate în expoziția „România Agfacolor. 1940-1948”. Prezintă: Radu Bârlă și Răzvan Bolba

Filmele Agfacolor apar în comerțul specializat din România în anul 1937. Deși promovată și către fotografi, marca va fi cunoscută mai ales datorită utilizării în cinematografie, filmul în culori fiind noua modă a epocii.

Și în România, ca mai pretutindeni în Europa, filmele Afgacolor vor fi preferate de fotografi filmelor Kodachrom, atât datorită prețului mai mic (200 lei/ 36 poziții vs. 250 lei/ 36 poziții), cât și procesării mai facile (4 pași vs. 28 de pași). Cu toate acestea, folosirea lor va fi redusă. Prețul ridicat, imposibilitatea imprimării pe hârtie color, necesitatea deținerii unui diascop sau a unui proiector pentru vizualizare au fost decisive.

Imaginile prezentate provin dintr-un singur fond documentar, parte a unui arhive de familie, arhivă astăzi parțial pierdută și răspândită. Fotograful amator căruia îi datorăm existența fondului se numește Gheorghe Neagu, domiciliat în București, căpitan în cadrul Regimentului 21 Artilerie și participant la Al Doilea Război Mondial.

Cu peste 200 de cadre, acesta este cel mai mare fond de fotografie Agfacolor timpurie cunoscut deocamdată în România. Salvgardarea și accesibilizarea lui sunt urmarea unui accident fericit, fondul fiind găsit într-un târg în 2023, în timpul unei campanii de achiziții derulată de Asociația Renascendis prin platforma Arhiva de Fotografie.

Diapozitivele color realizate în perioada 1942 – 1950 ilustrează o cronică vizuală a începuturilor unei familii, pe fundalul schimbărilor aduse de război și de perioada postbelică, în care personajele principale sunt Gheorghe Neagu și soția sa, Colette. Sunt imagini care surprind călătoria cuplului după logodnă și voiajul de cununie, petreceri în familie, vacanțe pe moșia familiei Neagu de la Răteasca (Teleorman) și plimbări prin București.

Radu Bârlă este istoric, specializat pe istoria Transilvaniei și istoria sașilor, iar în ultimii ani s-a dedicat istoriei fotografiei în România. Din 2012 este președintele Asociației Renascendis, ONG activ în domeniul patrimoniului cultural, iar din 2018 coordonează platforma Arhiva de Fotografie. A coordonat o serie de proiecte culturale dedicate inventarierii și cercetării patrimoniului mobil din parohiile evanghelice din Țara Făgărașului, proiecte de educație non-formală prin patrimoniu și proiecte de digitalizare, cercetare și valorificare a arhivelor fotografice.

Răzvan Bolba se ocupă de peste 10 ani cu studierea istoriei militare, în special a aspectelor ce țin de tehnică și tehnologie, și este expert avizat de către Ministerul Culturii pe tematica artileriei. Activează în cadrul ONG-ului Romanian Military Archeology, care cercetează istoria României în cele două Războaie Mondiale. Colaborează îndeaproape cu alte organizații de profil, precum și cu Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”. Interesul pentru studierea biografiei lui Gheorghe Neagu a apărut după ce l-a recunoscut întâmplător în niște fotografii de la Muzeul Militar și a fost curios să afle cine a fost, unde a locuit, ce viață a avut etc.

Fenomenul Agfacolor în România

„Back to School” cu Shrek

„Back to School” cu Shrek – musicalul revine la Opera Națională București pe 19 și 21 septembrie

Opera Națională București aduce din nou pe scenă îndrăgitul Shrek – Musicalul, în două reprezentații speciale ce marchează începutul unui nou an școlar, 19 și 21 septembrie, ora 18:30. Într-un decor fermecător, întreaga familie este invitată să transforme emoțiile primei săptămâni de școală într-o aventură scenică memorabilă.

Întoarcerea la școală devine o poveste despre curaj, prietenie și autenticitate, alături de Shrek, Fiona, Măgărușul și celelalte personaje emblematice din universul fantastic DreamWorks, readuse la viață în acest musical plin de culoare și energie, în regia lui Răzvan Ioan Dincă.

După succesul spectacolelor din iunie, musicalul revine într-o formulă spectaculoasă, cu o distribuție ce reunește nume consacrate ale scenei românești. Horia Brenciu și Dan Helciug vor interpreta din nou, cu carismă și umor, rolul căpcăunului morocănos, dar adorabil, iar alături de ei, pe scenă vor urca artiști precum Oana Laura Gabriela, Bianca Purcărea (Fiona), Adrian Nour (Măgărușul), Julie Mayaya (Dragonița), Andrei Petre și Ernest Fazekaș (Lord Farquaad).

Spectacolul este o producție marca Opera Națională București și Musicals.ro, aceeași echipă care a oferit publicului român titluri de referință precum Fantoma de la Operă, Mamma Mia! și My Fair Lady.

Bazat pe filmul animat premiat cu Oscar și pe cartea scrisă de William Steig, Shrek – Musicalul este mai mult decât o comedie muzicală, este o reflecție ludică asupra valorii autenticității, acceptării de sine și a curajului de a fi diferit.

Shrek este un spectacol pentru minte și inimă, care ne reamintește că a fi diferit este o forță, nu o slăbiciune. Într-un moment în care copiii se întorc în băncile școlii, acest musical aduce un mesaj de încurajare, autenticitate și bucurie pentru întreaga familie.”, au concluzionat reprezentanții musicalului.

Back to School cu Shrek devine astfel o experiență scenică pentru toate vârstele, o călătorie emoționantă și amuzantă în lumea personajelor care ne-au fascinat copilăria și care continuă să inspire generații noi de spectatori.

Regia: Răzvan Ioan Dincă. Muzică: Jeanine Tesori. Libret: David Lindsay-Abaire. Dirijor: Daniel Jinga. Scenograf decor și costume: Gary McCann. Coregraf: Violeta Dincă. Regizor secund: Raluca Popa. Coregraf secund: Florin Tănase. Traducerea și adaptarea: Ernest Fazekas. Lighting designer: Daniel Klinger. Video designer: Vali Chincișan

JAFUL-SECOLULUI--FEED-POSTER-1080x1080

Cum sunt tratați românii care muncesc în străinătate?,Din 23 septembrie, vine în cinematografe o poveste încărcată de reacții: „Jaful secolului”

Filmul „Jaful Secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai, scris de Cristian Mungiu, și inspirat de  un caz real, va putea fi vizionat în România începând din 23 septembrie, distribuit de Forum Film.

Afișul filmului îi prezintă pe Adrian, Iță și Ginel, trei băieți care au furat câteva tablouri valoroase dintr-un muzeu, pe care le-au îngrămădit în saci de rafie.  În Țările de Jos, unde Ginel (Ionuț Niculae) și Natalia (Anamaria Vartolomei) au venit la muncă, reîntâlnindu-se cu consătenii lor Iță (Robert Iovan), și Adrian (Robert Iovan), nu curge lapte și miere. „Băieții de băieți” Iță și Adrian trăiesc din ce câștigă iubitele lor și din mici șmenuri. Ginel și Natalia se spetesc muncind pentru a trimite bani acasă, pentru fiica lor minoră, care locuiește într-o comună din Tulcea, cu bunica ei. După ce Natalia mărturisește că a fost agresată într-un club, Iță îl convinge pe Ginel că sunt îndreptățiți să se răzbune. Sătui să fie tratați drept cetățeni de mâna a doua, cei trei caută cea mai bună ocazie să comită un jaf la un muzeu. În mai puțin de două minute, sustrag tablouri în valoare de peste 20 de milioane de euro. Mai departe, însă, lucrurile se complică. Vieți complicate. O miză mare. Un film bazat pe fapte reale.

Într-un moment în care replici precum „Pe ei, pe mama lor de fraieri!” au încă ecou în societatea românească, filmul de ficțiune inspirat de decizia unui grup de români de a sustrage lucrări prețioase ale unor  artiști celebri precum Picasso, Matisse, Monet și Gauguin, a căror soartă rămâne necunoscută, amintește de o întrebare simplă: cum trăiesc și cum sunt tratați în străinătate muncitorii români? Care e atitudinea străinilor față de migranții români, cum o replicăm și noi față de cei care vin din alte țări să muncească în România? Cum se respinge integrarea, cum ne raportăm la Occident, cum și de ce nu ne înțelegem, nu ne vindecăm, perpetuăm complexe, agresivitate, distanță, judecată și prejudecată, cum se face în continuare loc răului prin lipsa de educație și apropiere? „Jaful Secolului” este, însă, un film plin de acțiune, presărat cu umor negru, cu câteva trimiteri la investigația în cazul furtului care a marcat lumea artistică și a avut ecouri îndelungate în presa internațională.

„În contextul României de astăzi și al raportului nostru ambiguu și înșelător cu occidentul, în lumina conflictului dintre suveranism și progresism, cred că Jaful Secolului este un bun punct de plecare pentru o discuție mai profundă și mai sinceră societatea din care facem parte”, consideră scenaristul Cristian Mungiu.

„Am decis să lansăm filmul Jaful secolului pentru că subiectul este, în același timp, relevant și incredibil, fiind inspirat dintr-o poveste reală care depășește orice imaginație, și pentru că filmul aruncă, poate pentru prima oară, o privire atentă asupra dramelor prin care trece diaspora românească. Desigur, numele realizatorilor, Cristian Mungiu și Teodora Ana Mihai au reprezentat un alt motiv, extrem de convingător, fiind o garanție a unui produs cultural și cinematografic de calitate”, a declarat Andreea Zidaru, General Manager Forum Film România.

„Jaful Secolului” a câștigat Premiului Publicului la Festivalul Internațional de Film de la Shanghai, Balkan Film Award (premiul pentru cel mai bun film din competiția balcanică) în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Sofia, Marele Premiu la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia (2024), Marele Premiu și Premiul pentru Cea mai bună Actriță în rol principal, la Festivalul Internațional de Film de la Tokyo (2024) acordat actriței Anamaria Vartolomei, aflată la primul ei rol în limba română.

„Ca regizor născut în România comunistă și crescut în mare parte în Occident, am trăit cu un picior în ambele lumi. Aparțin ambelor, sau poate niciuneia. Această poziție unică, deși tulburătoare, mă obligă să mă confrunt cu aceste teme incomode. Încă din copilărie, am admirat punctele forte ale ambelor lumi, dar am fost dureros de conștientă de punctele lor slabe și de sursele lor de rușine.

Cu degetul pe rănile ambelor lumi, Jaful Secolului vă invită pe tărâmul său unic – tragic din punct de vedere umoristic, absurd din punct de vedere paradoxal și realist din punct de vedere deranjant – stârnind dezbatere și, sper, reflecție”, spune regizoarea Teodora Ana Mihai.

Cel de-al doilea lungmetraj al regizoarei Teodora Ana Mihai (care a debutat cu apreciatul „La Civil”) este o coproducție România-Belgia-Olanda, la realizarea căreia au contribuit mai mulți producători cunoscuți din România (Cristian Mungiu, Tudor Reu, Vlad Rădulescu) și din străinătate (Jean Pierre Dardenne, Luc Dardenne, Annemie Degryse, Jan De Clerq, Delphine Tomson, Jeroen Beker, Linda Van Der Herberg, Sean Wheelan, Kristina Börjeson), ale căror proiecte s-au bucurat de succes internațional.

În „Jaful Secolului” Anamaria Vartolomei, Ionuț  Niculae, Rareș Andrici, Robert Iovan, Macrina Bîrlădeanu, Thomas Ryckewaert și Mike Libanon interpretează personajele principale.

Din distribuție mai fac parte: Lucian Ifrim, Alexandru Potocean, Mirela Nicolau, Ana Ciontea, Tim Haars, Charlotte Vandermeersch, Janir Izdrăilă, Răzvan Bănică, Geo Dobre, Charlotte De Wulf, Mihai Verbițchi, Truus De Boer, Leny Brederweld, Bart Oomen, Teli Jaloch, Julian De Backer, Safak Karadeniz, Hank Botwinik, Antonia Marin, Sien Eggers, Alice Beatriz Muñoz Mihai, Alexandra Volintiru, Florin Olimp, Alina Natal, Cristian Gavril, Florentina Pană, Cristian Aceleanu, Florin Ivanciu, Ruxandra Bulgaru, Ilie Sauciuc, Gabriel Achim, Mihnea Petrescu, Andrei Radu, Florea Ciocârlia, Lore Gyzels, Mihnea Trușcă, Robert Emanuel, Teodor Drăgan, Robin Kupens, Sebastian Bosoi Diamandi. Directori de casting au fost Cătălin Dordea și Ann Willems.

Marius Panduru RSC este directorul de imagine al filmului, iar Katharina Wartena și Robert Bitay semnează montajul. Scenografia a fost realizată de Simona Pădurețu, iar de costume s-a ocupat Margriet Procee.

JAFUL-SECOLULUI--FEED-POSTER-1080x1080

Felice

Felice – Concert aniversar Alin Stoica la Sala Dalles

Tenorul Inimilor sărbătorește 38 de ani pe scenă, alături de invitați de seamă

Marți, 28 octombrie 2025, ora 18:30, Sala Dalles din București va găzdui concertul aniversar „Felice”, eveniment prin care tenorul Alin Stoica își sărbătorește împlinirea vârstei de 38 de ani.

„Felice” nu este doar un concert, ci o sărbătoare a inimii și a muzicii, unde Alin Stoica va împărtăși bucuria scenei alături de public și de artiști invitați de renume.

Pe scena Sălii Dalles vor urca artiști consacrați ai muzicii românești: Adrian Enache, Alin Oprea (Talisman), Alin Dincă (Trooper), Rareș Dragomir, Adrian Naidin, Stephanie Radu, Alexandra Crăescu și tânăra speranță de 17 ani, Alexia Vay.

Evenimentul va fi acompaniat de CapoD’Opera Band & Light Quartet, cu momente speciale alături de un cor de copii, pentru a crea o atmosferă plină de lumină și emoție.

„Pentru mine, ziua de naștere înseamnă să fiu pe scenă, alături de oameni și de muzică. Felice este modul meu de a sărbători viața, prietenia și bucuria de a cânta. Este cadoul pe care îl ofer publicului și, în același timp, cadoul pe care îl primesc de la ei”, a mărturisit Alin Stoica.

Felice

Post_Facebook_Dramaturgie_estona_contemporană

Dramaturgie estonă contemporană: patru texte ce urmăresc dramaturgia baltică din ultimii 30 de ani

Fundația Culturală „Camil Petrescu” – FCCP anunță apariția unui nou volum din seria Dramaturgi de azi: antologia „Dramaturgie estonă contemporană”, publicată cu sprijinul Fondului Cultural al Estoniei, programul Traducta.

Textele sunt semnate de cinci dintre dramaturgii importanți ai Estoniei post-1991 (anul redobândirii independenței Estoniei, după destrămarea URSS), anume: Jaan Tätte, Mihkel Ulman, Diana Leesalu şi Kaarel B. Väljamäe, Mehis Pihla. Pentru volumul de față, publicat de FCCP, selecția, prefața, notele și traducerea din limbile franceză şi rusă au fost realizate de Raluca Rădulescu.

Selecția realizată de Raluca Rădulescu are ca scop atât trasarea evoluției dramaturgiei baltice din ultimele trei decenii, precum și identificarea subiectelor și a temelor care preocupă societatea estonă din anii ’90 și până în prezent: împlinirea dorințelor personale prin căi neașteptate, neînțelegerile familiale și conflictele domestice, revizitarea trecutului și a amintirilor într-un cadru dominat de diferențe culturale, dorința de afirmare și de reușită materială prin orice mijloace, inclusiv scheme frauduloase de îmbogățire rapidă.

Mai mult decât atât, „Principalele criterii de selecție, în constituirea acestei antologii, au fost traductibilitatea, inteligibilitatea și relevanța pieselor pentru publicul român de azi, gama cât mai bogată de tematici abordate, stilul și numărul de personaje”. (Raluca Rădulescu, în prefața volumului)

„Intersecția cu drumul principal sau Povestea peștișorului de aur” este piesa de debut a dramaturgului Jaan Tätte. Premiera mondială a avut loc în anul 1998, la Teatrul Municipal din Tallin, iar în 1999 a apărut și filmul omonim în regia lui Arko Okk, scenariul fiind adaptat tot de Jaan Tätte, care a și interpretat unul dintre rolurile principale.

Piesa expune într-o manieră aproape suprarealistă, cum, la căderea serii, undeva, într-o pădure, la ușa lui Osvald bate femeia visurilor sale, însă însoțită de un alt bărbat. Acum pare că a venit momentul în care iubirea va triumfa asupra materialismului și a nefericirii; totul, însă, depinde de Osvald şi de forța credinței lui în miracole. Oare doar atât este suficient pentru a-și îndeplini cele mai arzătoare dorințe?

„Dulapul”, de Mihkel Ulman, a fost scrisă în anul 2000 și a avut premiera mondială la Teatrul Dramatic Eston din Tallinn. Textul a fost tradus în finlandeză și în rusă, fiecare versiune având propriul final, după ce regizorul primei montări i-a cerut autorului să îl rescrie.

Tragi-farsă în două acte, acțiunea debutează după ce, în toiul nopții, Joonas o găsește pe Flo ascunsă într-un dulap din casa lui. Haosul natural al misterioasei Flo, controlată de partenerul ei periculos și imprevizibil, resemnarea și singurătatea lui Joonas și suspiciunile soției sale se încâlcesc într-o succesiune comică și precipitată de neînțelegeri și de tensiuni, transformând dulapul vechi de la care au pornit toate acestea într-un portal pentru romantismul trecutului care încearcă să își revendice un loc in prezent.

„Semne pe tocul ușii”, de Diana Leesalu și Kaarel B Väljamäe, a avut premiera mondială, chiar în regia Dianei Leesalu, în aprilie 2017, la Teatrul Municipal din Tallinn.

Piesa se concentrează pe viața gemenilor Markus şi Mihkel, care mereu au împărţit totul: de la ziua de naștere, la primele amintiri, prima iubire, aventurile copilăriei, destrămarea familiei, tristețea, o lume divizată cultural, cotidianul apăsător, rușinea și maturizarea. Mereu au fost unul oglinda celuilalt, având destine nu identice, ci complementare. Tocmai în virtutea acestor vieți atât de strâns legate, gemenii își potrivesc inclusiv respirația în toiul nopții. Însă poți oare să veghezi respirația fratelui tău la nesfârșit?

„Afacerile sunt afaceri”, de Mehis Pihla, a avut premiera mondială pe 6 iunie 2024 la Teatrul Dramatic Eston, în cadrul programului oficial Tartu 2024 – Capitală Europeană a Culturii.

Piesă, câștigătoare a Premiului pentru dramaturgie originală, acordat de Uniunea Teatrală din Estonia în 2025, este inspirată din uriașul scandal de spălare de bani din 2017, în care a fost implicată filiala estonă a Danske Bank, una dintre cele mai mari bănci daneze. Cu personaje și situații puternic ancorate în realitatea unei societății zilelor noastre, acest text este privit ca una dintre cele mai importante scrieri din dramaturgia estonă contemporană, dar perfect valabilă pentru orice societate europeană de astăzi.

Seria Dramaturgi de azi , din care face parte și volumul „Dramaturgie estonă contemporană”, are ca scop traducerea și publicarea unor autori dramatici contemporani, care au marcat scriitura dramaturgică la nivel internațional. Sub sloganul „Teatrul se (și) citește”, seria oferă antologii de texte ale celor mai importanți autori dramatici ai momentului, familiarizând cititorii cu marii creatori ai literaturii dramatice internaționale contemporane.

Post_Facebook_Dramaturgie_estona_contemporană

Bienala Internațională Prahova

B.I.P. – Bienala Internațională Prahova – Rețele invizibile

Prima ediție a Bienalei Internaționale Prahova, un eveniment cultural multidisciplinar cu tema „Rețele invizibile”, se desfășoară între 25 septembrie și 30 octombrie 2025, în Ploiești, Câmpina și alte localități ale județului. Bienala reunește artiști, designeri, curatori și public din țară și din străinătate, propunând o explorare a legăturilor subtile dintre oameni, spații și idei.

Tema „Rețele invizibile” propune un dialog între vizibil și invizibil, între conexiunile sociale și culturale care modelează comunitățile. Fiecare lucrare, prezentare sau eveniment din program va aduce în prim-plan aceste legături subtile, creând un spațiu de întâlnire între artiști și public.

Programul cuprinde expoziții de artă contemporană, show de modă, paneluri dedicate profesioniștilor din domeniul creativ și antreprenorial, ateliere interactive, tururi ghidate tematice, spectacole de teatru și proiecții de film. În fiecare weekend, publicul va putea descoperi perspective noi asupra artei, modei și patrimoniului local, într-o combinație inedită de tradiție și experiment. Accesul publicului este gratuit, însă pentru o bună desfășurare este necesară înscrierea prin intermediul formularelor de contact.

Echipa curatorială este formată din: Diana Siminiceanu – curator și Miruna Barcan – curator. Coordonator artistic: Ana Negoiță.

Membrii juriului Bienalei Internaționale Prahova sunt: Principele Nicolae al României – președinte de onoare, Sergiu Chihaia – artist vizual, profesor dr. UNArte București, Dan Draghicescu – regizor de film, producător asociat la documentare film istoric de referință „Maria, Inima României”, Mirela Luminița Murgescu – profesor dr. Universitatea din București, Facultatea de Istorie, Liliana Marin – artist vizual, președinta Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Ploiești.

Bienala Internațională Prahova

Aici nu se simte

Premiera „Aici nu se simte?!” deschide stagiunea de toamnă

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă, în premieră, în luna septembrie, spectacolul „Aici nu se simte?!” de Lia Bugnar. Premiera va avea loc în 5 septembrie, ora 19:00, la Sala Studio, iar următoarea reprezentație este programată în 21 septembrie, ora 17:00, la Sala Mare.

„Dragii noștri spectatori, vă așteptăm la deschiderea stagiunii de toamnă, pe 5 septembrie, cu o premieră absolută – Aici nu se simte?! Este un spectacol-eveniment, care poartă semnătura unei personalități complexe – dramaturga, regizoarea, actrița, omul care iubește teatrul și filmul într-un mod cu totul special, Lia Bugnar. Textul este dedicat coproducției dintre Teatrul Național din Sibiu și Green Hours din București. Distribuția îi reunește pe actorii Ofelia Popii și Ciprian Scurtea, iar spectacolul va însoți, pe parcursul anului, marile producții în care Ofelia Popii joacă. Înainte sau după Faust, vom încerca să programăm de fiecare dată și acest spectacol aparte. Ne bucurăm de colaborarea cu Lia Bugnar și de revenirea ei la Teatrul Național, după succesul răsunător al spectacolului Felii, care i-a adus Ofeliei Popii al doilea titlu de Cea mai bună actriță a țării. Aici nu se simte?! este un spectacol aparte, emoționant și provocator, care vă va aduce multă bucurie. Vă așteptăm cu inima deschisă, cu dragoste și cu dorința de a vă dărui emoție și întâlnirea cu frumosul”, a declarat Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

„S-a zis că Romeo și Julieta a fost povestea de iubire care a cuprins tot. Că nimic din ale îndrăgostiților nu lipsește din acea poveste. Și tind să cred că așa e. Mai mult decât doi tineri care înving destinul pentru ca destinul să-i învingă pe ei în final… ce să povestești? Și totuși. Există și povești mici de iubire, cu nimic mai puțin prețioase. Aici nu se simte e una din iubirile de pe pământul ăsta care ar fi putut să fie și n-a mai fost, sau poate a fost… rămâne ca fiecare spectator în parte să plece cu finalul lui acasă.

Cine nu s-a gândit niciodată cum ar fi fost viața lui dacă într-un moment anume în loc s-o ia într-o parte ar fi luat-o în cealaltă? Cine n-a regretat un nu când ar fi putut să fie da? Cine n-a fost fricos într-un moment în care un pic de curaj i-ar fi schimbat viața, alegând siguranța, oricât de tristă ar fi fost aceasta? Aici nu se simte e o piesa în care, culmea!, se simte mult și dureros, deși avem aici, poate, cea mai mică poveste de iubire din lume. E greu de spus dacă iubirea din Aici nu se simte?! e una împlinită sau nu, de aceea e nevoie de spectatori ca să decidă. E nevoie de spectatori… la schimb le oferim emoție și, în mod paradoxal, comedie. Pentru că tristețile pe care le iubim sunt cele care ne fac să râdem în hohote înainte să ștergem pe furiș o lacrimă”, spune Lia Bugnar.

Aici nu se simte

Mâine mă duc

„Mâine mă duc/Tomorrow I Leave”, la Bucharest Feminist Film Festival

Fără tabuuri despre îngrijirea la domiciliu, în străinătate. Cunoscut pentru subiectele sensibile pe care le abordează frontal și fără menajamente, Bucharest Feminist Film Festival revine cu o a cincea ediție ce are ca temă termenul de „Care/Grijă”. Festivalul dorește să provoace la dezbatere despre responsabilități colective dar și despre munca puțin vizibilă care contribuie la menținerea inegalităților de gen. În acest sens, în colaborare cu Forumul Cultural Austriac, Festivalul Filmului Feminist București propune o proiecție specială a documentarului „Mâine mă duc/Tomorrow I Leave” (75’, 2024) de Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel. Filmul va fi prezentat va avea loc pe 5 septembrie, ora 20.30, la Cinema Muzeul Țăranului din București (Şos. Pavel D. Kiseleff 3). Proiecția va fi urmată de o sesiune de Q&A, în limba engleză, cu regizorii Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel.

Maria are 40 de ani și este îngrijitoare la domiciliu 24 de ore din 24. La fiecare 4 săptămâni, Maria își lasă în urmă satul din România și pornește într-o călătorie de peste 1000 de kilometri pentru a îngriji o persoană vârstnică din Austria. Cu obiectivitate empatică, Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel o portretizează pe această femeie, aflată într-o stare de conflict permanent: acela între dorința de a asigura traiul familiei sale și sacrificiul pe care trebuie să îl facă pentru a exersa această profesie. Curând devine clar că toți cei care acoperă un gol într-un anumit loc, creează un altul, în altă parte.

Mâine Mă Duc/Tomorrow I Leave este un documentar despre speranțele și visele celor care pleacă și ale celor care rămân. Documentarul evidențiază echilibrul dintre mobilitatea socială ascendentă și legăturile strânse de familie pe fundalul unei Europe divizate. Cât de mult sacrificiu este nevoie pentru a trăi o viață bună? Mâine Mă Duc este portretul unei familii care nu este niciodată laolaltă”, spun regizorii Maria Lisa Pichler și Lukas Schöffel.

Maria Lisa Pichler (n. 1991) a studiat științe politice la Viena și la Mexico City, dar și artă și film cu Thomas Heise la Academia de Arte Frumoase din Viena și montaj la Academia de Film din Viena. Este editoare de film și regizoare independent din 2020. A colaborat la proiecte de film premiate în țară și în străinătate. Locuiește și lucrează la Viena.

Lukas Schöffel (n. 1987) a studiat teatru, film și mass-media la Universitatea din Viena și cinematografie la Academia de Film din Viena, pe care a absolvit-o în 2016 cu filmul de licență „Carry On”, care a câștigat mai multe premii în festivaluri. În 2023 a absolvit masterul de la Centro de Capacitación Cinematográfica din Mexic cu filmul multipremiat „Rupture”.

Mâine mă duc

Jemma

Italia la Jazz in the Park Competition 2025, Cluj-Napoca

Ansamblul muzical italian Jemma a fost selectat să participe la ediția 2025 a prestigiosului concurs internațional Jazz in the Park Competition, care va avea loc între 19 și 21 septembrie în Parcul Central din Cluj-Napoca, România.

Ales dintre peste 300 de formații din întreaga lume, Jemma va reprezenta Italia într-un eveniment care celebrează creativitatea, fuziunile muzicale și dialogul intercultural. Grupul, format din opt muzicieni cu parcursuri artistice diverse, propune un sunet original și captivant, ce îmbină world music, jazz-rock, fusion și influențe ambient, alternând momente intime cu ritmuri tribale și groove-uri irezistibile.

Albumul lor de debut a fost lansat în 2023 la casa de discuri Emme Music Productions și a fost apreciat pentru originalitatea și calitatea muzicală.

Participarea trupei Jemma la festival reprezintă o ocazie valoroasă de a promova scena muzicală italiană contemporană în străinătate și de a consolida dialogul cultural dintre Italia și România.

Institutul Italian de Cultură sprijină cu mândrie această inițiativă care valorifică talentul și inovația muzicală italiană într-un context internațional de prestigiu.

Jemma

Classic Unlimited

Turneul național de pian Classic Unlimited ajunge toamna aceasta în 12 localități din 7 județe ale României

În septembrie și octombrie 2025, pianistul Bogdan Vaida pornește din nou la drum în cadrul Classic Unlimited, turneul național care duce muzica clasică acolo unde ajunge mai rar: în special în orașe mici și localități rurale. Toate concertele sunt gratuite, pe bază de rezervare online, iar publicul va putea asculta muzică clasică într-un format prietenos și accesibil.

„Pentru mine, Classic Unlimited înseamnă să aduc muzica acolo unde oamenii sunt curioși, dornici să o întâlnească. Îmi doresc ca fiecare concert să fie o experiență prietenoasă și caldă, în care publicul să descopere câte ceva din muzica clasică. În cadrul concertelor, voi vorbi despre ceea ce a inspirat compozitorii să scrie aceste capodopere”, spune pianistul Bogdan Vaida, inițiatorul proiectului.

Turneul ajunge anul acesta în castele, centre culturale, muzee, biserici, sinagogi, hub-uri, precum și într-o mină și într-un magazin de motociclete. Concertele vor avea loc la Aiud și Roșia Montană (Alba), Gherla, Gilău și Cluj-Napoca (Cluj), Siret, Rădăuți și Vatra Dornei (Suceava), Sibiu, Petrila (Hunedoara), Carei (Satu Mare) și Sighetu Marmației (Maramureș).

Tema ediției 2025, „Love at First Sound”, explorează modul în care diferiți compozitori s-au inspirat în creația lor artistică din dragostea de oameni sau de locuri, în diferite perioade istorice.

„În alcătuirea repertoriului am urmărit o cât mai mare diversitate stilistică. Ne dorim să prezentăm publicului, cunoscător sau nu, un program cât mai variat și interesant. Vom avea lucrări compuse în diferite epoci stilistice, de la baroc și până în zilele noastre.

Publicul va putea experimenta universuri sonore diverse, inspirate de diferite forme de iubire: religioasă la Bach, visătoare și aventuroasă la Scarlatti. Dragostea pasională și romantică se regăsește în lucrările pe care Brahms și Clara Schumann și le-au dedicat reciproc.

Programul va fi completat de cele patru piese compuse special pentru acest proiect de compozitorii contemporani Aurelian Băcan, Șerban Marcu, Cristian Bence-Muk și Ciprian Gabriel Pop”, afirmă pianistul Bogdan Vaida.

Teatrul Național Radiofonic la Chisinau

Teatrul Național Radiofonic – Radio România, la cea de-a X-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești de la Chișinău

În perioada 10 – 21 septembrie 2025, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău organizează ediția aniversară a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești, cel mai amplu festival teatral european din Republica Moldova.

Sub genericul „Scena unei lumi libere”, evenimentul propune un spațiu de dezbatere și expresie artistică, reafirmând libertatea ca valoare fundamentală a spiritului european și ca premisă a unei culturi vii și deschise.

La ediția din acest an participă importante instituții teatrale din România și Republica Moldova, precum și invitatul de onoare: Teatrul Național Dramatic „Ivan Franko” din Kiev.

Printre participanți se află și Teatrul Național Radiofonic – Radio România, prezent la Chișinău încă de la prima ediție din 2015, cu o secțiune specială de audiții și dezbateri. Proiectul este coordonat de Magda Duțu, în colaborare cu Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.

„Teatrul Național Radiofonic a fost alături de noi în toate cele nouă ediții anterioare, fiind unul dintre pilonii de rezistență ai acestei rețele culturale. Ne onorează prezența lor și în 2025”, subliniază organizatorii.

Programul audițiilor Teatrului Național Radiofonic – Radio România

  • Joi, 11 septembrie, ora 14:00 – Patimile după Iov de Val Butnaru, cu Dorel Vișan în rol principal.
  • Vineri, 12 septembrie, ora 14:00 – In memoriam Ion Caramitru, spectacol din seria Biografii, memorii.
  • Duminică, 14 septembrie, ora 12:00 – Anton Durcovici – Episcopul care a plătit cu viața.
  • Marți, 16 septembrie, ora 14:00 – Sofian – Duhovnicul Sfânt al Bucureștilor (premieră).
  • Vineri, 19 septembrie, ora 14:00 – Doggy de Maria Pilchin, cu Marius Manole.
  • Sâmbătă, 20 septembrie, ora 14:00 – Nina – o biografie poetică, cu Rodica Mandache.

Echipa Teatrului Național Radiofonic prezentă la Chișinău: Magda Duțu, Costin Manoliu, Mirela Georgescu, Patricia Prundea, Milica Creiniceanu.

Concepția grafică a materialelor de promovare este realizată de Lucian David.

Festivalul este organizat cu sprijinul Ministerelor Culturii din Republica Moldova și România, al Institutului Cultural Român și al altor parteneri.

Teatrul Național Radiofonic la Chisinau