Procesul lui Eichmann revine în toamnă pe scena Operei Naționale București, un spectacol ancorat în memoria colectivă

Opera Națională București prezintă pe 8 și 9 octombrie, ora 18:30, două reprezentații ale operei Procesul lui Eichmann de Gil Shohat, un libret (în două acte si 66 de scene) bazat pe piesa omonimă de teatru a dramaturgului israelian Motti Lerner. Regia poartă semnătura lui Erwin Şimşensohn, scenografia lui Dragoș Buhagiar, conducerea muzicală îi aparține lui Daniel Jinga, cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București. Inițiatorul și susținătorul realizării operei „Procesul lui Eichmann” în România este doamna Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Fundației Magna Cum Laude-Reut și al Complexului Educațional Laude-Reut.

Opera redă în cheie lirică un episod definitoriu pentru conștiința umanității, procesul din 1961 al locotenentului nazist Adolf Eichmann, artizanul Soluției Finale. Evadarea acestuia după război și capturarea lui de către serviciile israeliene, urmată de judecarea sa publică, au marcat un moment crucial de reafirmare a justiției și demnității umane.

O pledoarie pentru umanitate, pe scena ONB. Redescoperirea puterii cuvântului și a faptelor.

Opera Procesul lui Eichmann este, înainte de toate, un proiect de educație istorică și de conștientizare socială. O funcție esențială pe care toate marile instituții de cultură ale lumii și-o asumă, cu atât mai mult în perioade marcate de turbulențe morale și politice, precum cea actuală. Opera Națională București este fidelă acestei misiuni fundamentale – aceea de a sluji cele mai înalte valori morale și politice ale omenirii (libertatea, viața trăită cu demnitate, spiritul democratic, capacitatea omului de a-și căuta fericirea și de a-și alege nestingherit destinul într-o societate lipsită de orice formă de discriminare) – și încearcă prin diferite proiecte artistice să se asigure de buna receptare a acestora în rândul publicului românesc.

O mare parte a dramei se desfășoară în sala de judecată, prezentând confruntări între acuzare, apărare și inculpat. Mărturiile cutremurătoare dezvăluie politicile naziste împotriva evreilor, inclusiv ghetoizarea și execuțiile în masă din lagărele morții și gropile de exterminare comune.

Acest remarcabil proiect cultural își propune să păstreze vie memoria trecutului și să inspire generațiile viitoare în spiritul empatiei, toleranței și responsabilității sociale. Este o lecție de istorie esențială, pe care trebuie să o învățăm pentru a asigura o evoluție sănătoasă a întregii societăți.

Compozitorul Gil Shohat, el însuși descendent al unor supraviețuitori ai Holocaustului, a conceput o muzică originală, accesibilă și universală, inspirată din tradiția evreiască, dar deschisă influențelor altor culturi și religii.

În rolul Adolf Eichmann a fost distribuit baritonul Alexandru Constantin, care este, în prezent, solist al Operelor Naționale din București și Iași.

Expoziție – Aurora Király. Beyond the photographic frame.

Obiectivul principal al acestui proiect este de a susține producția artistică a Aurorei Király, o figură bine cunoscută în domeniul fotografiei românești, alături de dezvoltarea unei expoziții care marchează colaborarea sa cu curatorul internațional Sonia Voss. Parteneriatul lor are deja o istorie, s-au cunoscut la prestigiosul târg de fotografie, Paris Photo, secțiunea Voices, curatoriată de Sonia.

Proiectul, conceput ca o coproducție între artistă și curatoare se bazează pe o vizită de documentare anterioară în România, care a inclus întâlniri și schimburi de experiență cu mai mulți artiști locali. Această colaborare susține nu doar realizarea expoziției, ci și un schimb valoros de experiență, contribuind la creșterea vizibilității fotografiei contemporane și la deschiderea dialogului artistic către alte discipline vizuale.

În esență, proiectul sprijină producția culturală și cercetarea artistică a Aurorei Király, concentrându-se pe crearea unor lucrări noi din seria sa emblematică Viewfinder. Această serie reinterpretează primele fotografii analogice ale Aurorei Király, realizate la sfârșitul anilor 1990. Imaginile estompează granița dintre subiect și observator, oferind o reflecție asupra actului de autoportretizare, mult înainte de era selfie-urilor digitale. Practica sa se axează pe natura tactilă a fotografiei analogice și a materialelor arhivistice, iar procesul de încadrare – atât literal, cât și conceptual – devine o metaforă pentru modul în care identitățile feminine sunt construite, percepute și reinterpretate de-a lungul timpului.

Expoziţia este găzduită de Galeria Anca Poteraşu din Bucureşti, în perioada 12 septembrie – 25 octombrie.

Concert dedicat Liviei Maiorescu-Dymsza și celebrarea a 510 ani de la construirea Conacului Ilzenberg

Miercuri, 10 septembrie 2025, Ambasada României la Vilnius, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Primăria orașului Rokiskis și Conacul Ilzenberg, organizează cea de-a IX-a ediție a concertului dedicat Liviei Maiorescu-Dymsza, eveniment de referință în promovarea patrimoniului cultural românesc în Lituania.

Concertul este susținut de pianista Alexandra Calalb, studentă la Facultatea de Muzică a Universității Vytautas Magnus din Kaunas, și se înscrie în tradiția manifestărilor anuale dedicate memoriei Liviei Maiorescu-Dymsza – fiica lui Titu Maiorescu, una dintre personalitățile majore ale culturii și politicii românești. Totodată, evenimentul marchează și 510 ani de la ridicarea Conacului Ilzenberg, monument istoric cu o semnificație deosebită pentru patrimoniul cultural regional.

Prin sprijinul Institutului Cultural Român, concertul contribuie la consolidarea dialogului cultural româno-lituanian, la promovarea valorilor artistice românești și la omagierea legăturilor istorice dintre România și Lituania.

La eveniment sunt invitați reprezentanți ai corpului diplomatic, membri ai Parlamentului (Seimas), ai Asociației de Limbă și Cultură Română „Dacia”, oficialități locale, precum și reprezentanți ai mediului cultural și universitar din Lituania.

Conacul Ilzenberg a aparținut, la începutul secolului al XX-lea, Liviei Maiorescu-Dymsza, fiica lui Titu Maiorescu. Prin căsătoria sa cu Eugeniusz Dymsza, nobil lituaniano-polonez, conacul a devenit un loc de întâlnire al elitelor culturale și politice din regiune, păstrând până astăzi amprenta unei istorii comune.

„La cubanía (Cubanitatea)”

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Ambasada Republicii Cuba în România organizează în perioada 13 septembrie – 12 octombrie 2025 expoziția de fotografie „La cubanía (Cubanitatea)” realizată de fotojurnalistul Julio Larramendi.

Expoziția este organizată cu prilejul aniversării a 65 de ani de relații diplomatice între Cuba și România și își propune să prezinte publicului român o selecție de imagini cu portrete de oameni din Cuba, pentru a înțelege mai bine frumusețea și diversitatea acestei culturi îndepărtate.

Conform jurnalistului Julio Larramendi, La cubanía/Cubanitatea „este amestec de spanioli și africani, cu urme aborigene și presărată cu nume de familie franceze și ochi înclinați, națiunea cubaneză iese pe un pământ fertil de natură exuberantă, în ocolul de tradiții importate și recreate, religii adoptate în practici sincretice și obiceiuri dobândite.

Creolul a încorporat tot ceea este mai bun din originile sale, într-un amalgam de noi experiențe, vise și aspirații; Astfel, ar apărea o altă identitate, catalizată de abolirea sclaviei și a luptelor libertare.

Ospitalitatea și generozitatea, senzualitatea și îndrăzneala bărbaților și femeilor, dragostea pentru muzică și dans, bucuria de a trăi și bucuria de a crea, reziliența și adaptabilitatea, exuberanța și rebeliunea sunt toate caracteristici care s-au întărit de-a lungul anilor și care promovează un mod unic de a acționa: cubanitatea.

Bărbatul și femeia din Cuba de astăzi nu sunt la fel cu cei de ieri sau cu cei de mâine. Contextele sunt diferite pentru fiecare generație.

Cum ne simțim și ne comportăm? Ce ne place și ce nu ne place? Care sunt bucuriile și necazurile noastre? Această expoziție este o abordare a acestor întrebări. O încercare de a ne arăta cum suntem!

Nu are scopul de a epuiza subiectul sau de a stabili linii directoare. Sunt doar niște pensule ale unei imagini mai mari. A fost o provocare să eviți anecdotarul și cazuisticul, viziunea pseudofolclorică și turistică, acidul extrem și îndulcit.

Imaginile au fost surprinse în ultimii ani în timp ce călătoream prin țară, împărtășind idei cu oamenii noștri pe străzi și piețe, pe câmpuri și fabrici, în orașe și sate, pe dealuri și pe câmpie. Ele fac parte din colecția mai mare a unei cărți cu același nume în pregătire.

În spatele fiecărei fețe se află o poveste, spusă sau ignorată, unică fiecărui personaj, dar în multe cazuri, comună tuturor”.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 13 septembrie – 12 octombrie 2025,  de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, în Sala de Sticlă (etaj), la intrarea muzeului din Șos. Kiseleff, nr. 30.

„Un studiu intim, amuzant și sfâșietor al experienței post-traumatice”, Sorry, Baby rulează în cinematografele din România

CAY Films aduce din 5 septembrie în cinematografe filmul Sorry, Baby – scris și regizat de actrița de origine americană, Eva Victor care și joacă în „remarcabilul său debut regizoral, o explorare intimă, amuzantă și sfâșietoare a experienței post-traumatice și a conflictului interior ce se instaurează adesea în astfel de situații. Schimbările abile de ton, tușa nuanțată a povestirii și interpretările firești anunță sosirea unei actrițe și regizoare fascinante.” scriau cei de la Pitchfork după premiera în competiția de la Sundance unde filmul a fost distins cu Premiul pentru scenariu Waldo Salt.

Agnes, o tânără profesoară de literatură, navighează printre complexitățile maturizării, identității și vindecării într-un mic oraș universitar din New England. Spusă în capitole fragmentate, desfășurate de-a lungul mai multor ani, Sorry, Baby este o comedie dramatică tandră și tăioasă despre reziliență, prietenie și acele momente tăcute care ne transformă în profunzime.

Alături de Eva Victor, din distribuție mai fac parte: Naomi Ackie – cunoscută marelui public pentru interpretarea celebrei cântărețe în filmul Whitney Houston: I Wanna Dance with Somebody, Louis Cancelmi – Killers of the Flower Moon, The Irishman, miniseria The Penguin sau Lucas Hedges – Manchester by the Sea, Boy Erased, Lady Bird, Three Billboards Outside Ebbing, Missouri.

Cu „o mulțime de cadre frumoase” Sorry, Baby este „o gură de aer proaspăt. Scrisă cu precizie, structurată inteligent și bine jucată – cu o interpretare remarcabilă chiar din partea Evei Victor, această comedie neagră nu este doar agilă și constant comică, ci și una dintre cele mai bune și mai sincere interpretări ale vieții de după o agresiune pe care le-am văzut.” scriau cei de la The Guardian după Festivalul de Film de la Cannes, 2025, unde filmul a închis Quinzaine des Cinéastes. Iar cei de la Screen concluzionau: „un film superb, plin de momente hazlii dar discrete, care dă glas felului în care trauma nu este ceva peste care poți pur și simplu trece”.

Este „o experiență atât de emoționantă” spune Chase Hutchinson în The Wrap, iar Hannah Strong scrie pentru Little White Lies că „Eva Victor surprinde cu o acuratețe tulburătoare banalitatea de a trăi cu o agresiune sexuală: cum trauma rămâne imprimată în corp mult timp după, chiar și atunci când continui să le spui tuturor, inclusiv ție însăți, că ești bine”.

Sorry, Baby rulează în în cinematografele din București (Cinema City Cotroceni, Cinema City Park Lake, Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Veranda, Hollywood Multiplex, Movieplex), Brașov (Cinema One), Cluj-Napoca (Cinema Arta, Cinema Victoria), Gura Humorului (Centrul Cultural Gura Humorului), Iași (Cinema Ateneu, Cinema City Iulius), Lugoj (Cinema Bela Lugosi), Pitești (Cinema Trivale), Sfântu Gheorghe (Művész Mozi – Cinema Arta), Sibiu (CineGold), Suceava (Cinema Arta), Timișoara (Cinema Studio), Turnu Măgurele (Cinema Flacăra) și Zalău (Cinema Scala).

Expoziția în aer liber „Trecut-au anii 2025”

Muzeul Municipiului București și Asociația „Bucureștiul meu drag” vă invită joi, 11 septembrie 2025, ora 18:30, la vernisajul expoziției în aer liber „Trecut-au anii 2025”, găzduită de Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2).

Evenimentul este dedicat Zilelor Bucureștiului și continuă tradiția expozițiilor fotografice „then and now” organizate la început de toamnă.

Anul acesta expoziția aduce în fața publicului fotografiile-document surprinse de Andrei Pandele în anii ’80, ani marcați de lipsuri, frig și suspiciuni, în contrast cu imagini realizate în prezent, în 2025, de un grup de fotografi contemporani.

Alături de cadrele lui Andrei Pandele, expoziția reunește contribuțiile fotografilor: Alexandru Iordan, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Camelia Stan, Constanța Boroneanț, Cora Bundur, Cristian Ivan, Cristian Malide, Dan Șendroiu, Daniel Mihai, Dragoș Oproiu, Eli Driu, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gabriela Mihailă, Gelu Colțău, Ilie Georgian, Ioan Herișanu, Ioana Banică, Ionuț Petianu, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan, Sorin Panait și Stelian Culerda.

Expoziția poate fi vizitată gratuit, în aer liber, pe gardul Palatului Suțu, 24/24, 7 zile din 7, în perioada 11 septembrie – 15 octombrie 2025.

Dramaturgia la timpul prezent – Noul proiect al Fundației Culturale „Camil Petrescu” pentru susținerea dramaturgiei contemporane românești

Fundația Culturală „Camil Petrescu” lansează proiectul Dramaturgia la timpul prezent, o inițiativă dedicată tinerilor dramaturgi români. Proiectul este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și continuă demersurile constante ale FCCP de a sprijini dramaturgia contemporană, alăturând-se volumelor de dramaturgie românească publicate în colecția Contemporan|RO și podcasturilor „Teatrul se (și) citește”, realizate cu dramaturgi și traducători de literatură dramatică.

Dramaturgia la timpul prezent creează o platformă mai largă de susținere pentru tinerii autori de teatru, într-o formulă complexă ce îmbină promovarea online cu evenimentele live și cu difuzarea radio.

Nucleul proiectului este constituit din platforma DRAMATURG.ro. Aici vor fi publicate 20 de piese de teatru, semnate de 10 dramaturgi selectați prin apel deschis. Selecția textelor va fi realizată de un juriu de specialitate format din Mihaela Michailov (dramaturg), Oana Răsuceanu (scenarist) și Daria Ancuța (teatrolog și dramaturg). Platforma va oferi accesul nu doar la textele în limba română, ci și la traduceri în engleză, franceză și spaniolă a unor fragmente din piese, la prezentări ale autorilor și la video-interviuri. În acest fel, dramaturgia românească va putea circula mai ușor și către publicul internațional.

Proiectul include, de asemenea, lecturi performative ce vor avea loc la Centrul de Teatru Educațional Replika (25–26 noiembrie 2025), unde publicul va desemna textul câștigător. Acesta va fi transpus într-un spectacol de teatru radiofonic difuzat la Radio Guerrilla, deschizând dramaturgiei un canal de diseminare alternativ, viu și accesibil unui public tânăr.

Înscrierile sunt deschise în perioada 1–20 septembrie 2025. Pot aplica dramaturgi cu cetățenia română, cu vârsta de până la 40 de ani, care trimit minimum două piese nepublicate anterior. Autorii aparținând minorităților naționale vor trimite textele în limba română, acestea urmând să fie publicate pe platformă și în limba maternă, în cazul selectării lor.

Concert Itinera

Marţi 9 septembrie, de la orele 19:00 Green Hours Jazz Cafe din Bucureşti găzduieşte un recital al formaţiei Itinera.

Duoul Itinera se inspiră din muzica tradițională maghiară, din world muzic, din muzica electronică și din pagan dark folk. Mantrele polifonice și repetiția loopurilor crează o atmosferă rituală datorită căreia publicul poate călători alături de interpreți într-o altă lume. Muzica lor se naște din convingerea că acceptarea propriei noastre laturi negative și confruntarea cu propria noastră ființă ne transformă în oameni mai buni și, astfel, putem clădi o lume mai bună.

Horváth Anett și Nagy Ádám au înființat acest duo în anul 2022, propunându-și fructificarea rutinei lor componistice și scenice într-un nou domeniu. De la începutul anului 2023 Itinera a susținut numeroase concerte ajungând la importante festivaluri, iar în toamna aceluiași an și-a lansat primul EP cu titlul Aurora, prezentat și publicului străin în cadrul unui turneu în Cehia și Franța. În anul 2024 duoul a propus două single-uri. În aprilie cei doi artiști au fost invitați la festivalul Tallinn Music Week, apoi au câștigat Programul de Album Petőfi, având oportunitatea să-și elaboreze primul album.

Itinera este invitată la Mastering The Music Business, dar în drum spre București duoul va susține un concert la Zilele Maghiare din Sânmiclăuș (jud. Alba) și la Festivalul Mente de la Suseni (jud. Mureș).

Intrarea este liberă.

Cerdac – Expoziție Codrina Laura Ioniță la Galleria 28

În perioada 5 – 25 septembrie 2025, la Galleria 28 din Timișoara, poate fi vizitată expoziția „Cerdac”, semnată de Codrina Laura Ioniță și curatoriată de Maria Pașc. Artista povestește că „tema «cerdacului» a apărut… în cerdac. Este locul unde mă simt bine, acasă. Mi-a plăcut întotdeauna cum cad luminile pe cerdac, în special umbrele. Dar și soarele” — o mărturisire care dezvăluie firescul și intimitatea din care s-au născut lucrările expuse.

Expoziția „Cerdac” reunește lucrări care dau chip unui spațiu aparent modest, dar încărcat de semnificații. Cerdacul este așezat în fața casei, loc de întâmpinare și de veghe, de răgaz și de trecere. Aici se adună lumina și umbra, timpul de muncă și timpul de tihnă, adăpostul casei și deschiderea către lume. Delicatețea picturii Codrinei Ioniță stă tocmai în felul în care reușește să surprindă aceste detalii trecătoare. În pictura ei se simte vibrația aproape imperceptibilă a unei lumini care cade oblic, a unei umbre care se mută, a unei flori care respiră în liniște. Totul este notat cu finețe și cu o atenție tandră la fragilitatea clipei. În Evanghelii, foișorul sau pridvorul apar ca spații liminale: locul unde se rostește rugăciunea, unde se așteaptă și unde se primește.

În picturile Codrinei Ioniță, acest loc este restituit în simplitatea sa: câteva bârne de lemn, ghivece  cu flori, scaune lăsate în răgaz. Lucrarea „Cerdac cu petunii” devine un reper al expoziției, o compoziție în care grinzile se încrucișează ca într-un semn discret, iar ghiveciul cu flori luminează ca o făclie vie. „Umbrele și soarele”, cum spune artista, se transformă aici într-o metaforă a prezenței cotidiene, care nu are nevoie de spectaculos ca să fie revelatoare. Este locul unde treci, dar și unde rămâi. Nichita Stănescu ar fi spus: „Între două ferestre, omul este o fereastră”. Așa sunt și cerdacurile Codrinei Ioniță: praguri de lumină, între interior și exterior, între adăpost și deschidere. O poezie pictată a locului în care casa se întâlnește cu lumea.

Expoziția poate fi vizitată până în 25 septembrie, de luni până sâmbătă, cu programare la numărul de telefon 0722503028 sau la adresa de e-mail galleria28@gmail.com.

La mulţi ani, Nae Caranfil!

Unul dintre cei mai iubiţi regizori de film români îşi aniversează azi ziua de naştere. Nae Caranfil ne-a cucerit întotdeauna prin umor, discreţie şi creativitate. În filmele sale întâlnim şi candoare şi cinism, şi emoţie şi hohote de râs. O semnătură inconfundabilă, o personalitate puternică, o veritabilă forţă artistică. La mulţi ani cu sănătate şi inspiraţie!

UNDERCLOUD 18 – 18 ani, în 18 zile, în 18 locaţii de pe Calea Griviţei

UNDERCLOUD, primul festival de teatru independent din România, sărbătoreşte cea de-a 18-a ediţie. Între 18 septembrie şi 5 octombrie, 18 locaţii de pe Calea Griviţei vor fi cuprinse de febra teatrului treaz, viu, altfel, de provocarea limitelor şi deschiderea perspectivelor publicului.

UNDERCLOUD 2025 duce mai departe misiunea începută în 2008, de a sărbători expresia liberă, independentă şi de a se constitui într-un spaţiu al dialogului liber şi creativ între artişti şi public. Iar de când s-a mutat pe Calea Griviţei, mai precis în ultimele 4 ediţii, contribuie vizibil la revitalizarea cartierului şi la transformarea arterei Griviţa istorică într-o arteră culturală. Totodată, în prima zi a festivalului UNDERCLOUD va avea loc deschiderea pentru ctitori a clădirii viitorului Teatru Griviţa 53. Printre artiştii care fac ca editia a 18-a să fie o experienţă culturală unică se numără Ofelia Popii, Carmen Vidu, Cristina Juncu, Ştefan Lupu, Vlad Masacci, Alexandru Mâzgăreanu, Irina Movila, Andrei şi Andreea Grosu, Bianca Marinescu, Rodica Mandache, Simona Măicănescu, Nora Iuga şi mulţi alţii.

Spectacolele programate în acest an acoperă o plajă foarte largă de subiecte şi abordări. Unele devin reflexii scenice ale unor lupte interioare sau ale unor traume sociale ce marchează societatea contemporană, precum Dolores, care vorbeşte cu patos despre nesiguranţa emoţională, sau Maybe by 2301, we won’t need another feminist show, care abordează direct şi onest lumea umilitoare, înfiorătoare şi absurdă pe care trebuie să o navigheze femeile, chiar şi în secolul nostru. Altele sunt parabole care vorbesc despre condiţia umană, depănând iţele unor poveşti de când lumea, ca de exemplu Aşteptându-l pe Ulise: o abordare proaspată, muzicală, ludică şi emoţionantă a Odiseei lui Homer, NOLand, o viziune distopică a eternului conflict dintre tiranie şi forţa colectivă în căutare de dreptate şi egalitate sau Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, un experiment teatral şi coregrafic ingenios care creează o punte între folclorul românesc şi exigenţele show-ului contemporan.

Toate acestea sunt aspecte ale unei abordări curatoriale remarcabile la nivel de festival, o negare a categorisirilor forţate, o disoluţie a limitelor dintre variile feluri de cunoaştere. Unul dintre cele mai bune exemple pentru această mentalitate este spectacolul interdisciplinar şi participativ Papiloma Party, o petrecere la graniţa dintre artă vizuală, teatru, medicină şi educaţie, menit să crească gradul de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte riscurile asociate virusului HPV.

Festivalul UNDERCLOUD este aşadar o sărbătoare a potenţialului uriaş de schimbare socială şi de evoluţie artistică a scenei de teatru independent din România. Reunind evenimente dedicate literaturii contemporane, tururi ghidate de conştientizare a poveştilor şi simbolurilor de pe Calea Griviţei, ateliere adresate copiilor în cadrul secţiunii Minicloud din fiecare weekend de festival, sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu personalităţi dinamice şi marcante ale scenei artistice din România şi multe alte provocări, UNDERCLOUD este o oportunitate excelentă pentru public de a-şi lărgi orizonturile culturale şi de a se cufunda într-o comunitate care merge la teatru nu pentru a-şi valida preconcepţiile, ci pentru a-şi rafina mentalităţile, provocând convenţionalul şi dezmărginind perspectivele despre rolul artei în viaţă şi în societate.

UNDERCLOUD este primul festival de teatru independent din România şi se desfăşoară anual, fără întrerupere, în Bucureşti, din 2008. Festivalul se defineşte prin provocare şi calitate şi adună la un loc cele mai bune spectacole independente din stagiunea curentă. Iniţiat de Chris Simion – Mercurian, promotoare din 1999 a mişcării de teatru independent din România, curatoriat de profesionişti din domeniul artelor spectacolului, festivalul se descrie ca fiind viu, curajos, curios, un festival care te scoate din zona de confort, care te surprinde, care nu se repetă. Scopul principal al festivalului este de a promova teatrul independent, de a susţine artiştii emergenţi şi consacraţi care ies din confort şi propun experienţe culturale şi de a oferi publicului acces la producţii inovatoare şi provocatoare.

Premieră națională la Bucharest International Film Festival 2025, scurtmetrajul „Paleontology Lesson”, în prezența regizorului Sergei Loznitsa

Ediția cu numărul XXI a Bucharest International Film Festival aduce în România, pentru prima dată, o proiecție-eveniment a filmului „Paleontology Lesson”, cel mai recent scurtmetraj semnat de celebrul cineast Sergei Loznitsa. Premiera națională va avea loc în prezența regizorului, urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul, un moment de referință pentru cinefili, critici și profesioniști din industria cinematografică.

Dincolo de această lansare a scurtmetrajului „Paleontology Lesson”, prezența regizorului în România, este celebrată în cadrul festivalului prin organizarea unei retrospective dedicate documentarelor sale.

Festivalul găzduiește o serie de proiecții care reunesc câteva dintre cele mai reprezentative titluri ale regizorului: „State Funeral”(2019), „Babi Yar. Context”(2021), „The Natural History of Destruction”(2022).

„State Funeral”, un documentar compus din imagini de arhivă rare și tulburătoare care surprind funeraliile lui Stalin în martie 1953. Mai mult decât o cronică a înmormântării unui tiran, filmul este o incursiune cutremurătoare în apogeul cultului personalității și al propagandei sovietice. Prin imagini de arhivă inedite, Loznitsa descrie o epocă dominată de teroare, manipulare și supunere absolută, cu vicepremierul Beria, artizan al represiunii, în prim-plan. „State Funeral” devine astfel o meditație lucidă asupra naturii totalitarismului și a moștenirii sale toxice.

„Babi Yar. Context”, o cronică devastatoare a masacrului de la Babi Yar, unde peste 33.000 de evrei au fost uciși în doar două zile, în 1941, la marginea Kievului. Loznitsa, care a copilărit în apropierea locului, explorează nu doar atrocitatea în sine, ci și tăcerea oficială care a urmat, într-un context sovietic ce a suprimat memoria colectivă. Prin imagini de arhivă rare, filmul restituie o istorie, aducând în prim-plan responsabilitatea și uitarea din spatele genocidului.

„The Natural History of Destruction”, bazat pe arhive din Al Doilea Război Mondial, explorează efectele devastatoare ale bombardamentelor aeriene asupra populației civile. Loznitsa pune o întrebare incomodă, dar esențială și anume: poate fi justificată distrugerea în masă în numele unui ideal moral? O reflecție actuală despre violență, memorie și responsabilitate istorică.

Filmele lui Loznitsa explorează cu rigoare artistică teme precum istoria traumatică, mecanismele propagandei și condiția umană în fața autorității. Prin stilul său inconfundabil, regizorul reușește să transforme documentarul într-un instrument de reflecție profundă și critică socială.

Pe 23 septembrie, la ora 17:00, sala Media a Muzeului Țăranului Român va găzdui un eveniment de excepție, masa rotundă cu regizorul Sergei Loznitsa și invitați de marcă din domeniul filmului, istoriei și industriei culturale. Discuțiile vor aborda teme de maximă actualitate precum provocările realizării de film în vremuri de criză, adaptarea creației artistice la realitățile geopolitice, rolul cineastului în documentarea și interpretarea istoriei contemporane. Intrare este gratuită, în limita locurilor disponibile, doar în baza confirmării intenției de a participa la eveniment la adresa de e-mail contact@biff.com.ro

Sergei Loznitsa, recunoscut pentru pozițiile sale ferme și lucide cu privire la războiul din Ucraina și pentru aportul său valoros la cinematografia mondială, este unul dintre cei mai apreciați autori europeni ai prezentului. Loznitsa are o carieră impresionantă ce cuprinde 22 de documentare și 4 filme de ficțiune, selectate și premiate la festivaluri de prestigiu precum Cannes, Veneția și Berlin. Filmele sale „Maidan”, „Donbass”, „A Gentle Creature” sunt cronici cinematografice ale societății post-sovietice și mărturii cinematografice de o profunzime rar întâlnită.

Bucharest International Film Festival 2025 devine, prin această ediție, o platformă esențială pentru reflecția artistică și dialogul cultural în Europa de Est. Proiecțiile, întâlnirile cu publicul și dezbaterile din cadrul festivalului vor transforma Bucureștiul într-un veritabil pol al cinematografiei internaționale.