Festivalul Filmului Românesc din Seattle aduce cinemaul românesc pe coasta de vest a Statelor Unite pentru al 12-lea an la rând

9 lungmetraje românești vor fi proiectate la Seattle, SUA, în perioada 7 – 9 noiembrie 2025, în cadrul celei de-a 12-a ediții a Festivalului de Film Românesc din Seattle / Seattle Romanian Film Festival.

Asociația Culturală Control N continuă, pentru al doilea an consecutiv, colaborarea cu American Romanian Cultural Society (ARCS) în calitate de co-organizator al Festivalului de Film Românesc din Seattle / Seattle Romanian Film Festival, funcționând ca o punte de legătură între cineaștii români și publicul american.

Lansat în 2014 cu scopul de a promova filmul românesc în fața publicului american și a diasporei din statul Washington, festivalul s-a dezvoltat de-a lungul celor 11 ani de existență, devenind unul dintre cele mai importante evenimente de acest tip de pe coasta de vest a Statelor Unite, o platformă de promovare pentru cele mai recente filme românești premiate internațional și pentru realizatorii români, regizori, actori sau producători, prezenți la festival.  Printre titlurile prezentate în trecut publicului din Seattle se numără filmele de ficțiune Libertate (regia: Tudor Giurgiu, 2024), Săptămâna Mare (regia: Andrei Cohn, 2024),  Metronom (regia: Alexandru Belc, 2022), Întregalde (regia: Radu Muntean, 2021), Neidendificat (regia: Bogdan George Apetri, 2020), La Gomera (regia: Corneliu Porumboiu, 2019), Breaking News (regia: Iulia Rugină, 2017), Sieranevada (regia: Cristi Puiu, 2016), Aferim! (regia: Radu Jude, 2015), Closer to the Moon (regia: Nae Caranfil, 2014) și documentarele Nasty (regia: Tudor Giurgiu, 2024), Spioni de ocazie (regia: Oana Giurgiu, 2022), Colectiv (regia: Alexander Nanau, 2019), Crulic (regia: Anca Damian, 2011).

Publicul american a avut, de asemenea, ocazia să discute față în față cu cineaștii români invitați la Seattle: actorii Victoria Cociaș, Florin Piersic Jr., Horațiu Mălăele, Maia Morgenstern, Ioana Flora, Iulian Postelnicu, Dorian Boguță; regizorii Radu Gabrea, Oliver Tătaru, Ioana Uricariu, Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu, Paul Negoescu, Iulia Rugină, Mona Nicoară, Ruxandra Ghițescu; directoarea de imagine Ana Drăghici, scenaristul Florin Lăzărescu sau producătorul Sergiu Cumatrenco Jr.

Festivalul de Film Românesc din Seattle va avea loc în perioada 7-9 noiembrie 2025, la SIFF Cinema Uptown, un important spațiu cultural și promotor al filmului european, aflat în centrul orașului Seattle.

Lista completă a acestei ediții include nouă filme de lung metraj de ficțiune sau documentare, premiate în festivaluri sau apreciate de public, realizate de autori consacrați sau cineaști la debut. Cele nouă filme ce vor fi proiectate la Seattle sunt: Anul nou care n-a fost (regia Bogdan Mureșanu, ficțiune), TWST: Things We Said Today (regia Andrei Ujică, documentar), Morometii 3 (regia Stere Gulea, ficțiune), Comatogen (regia Igor Cobileanski, ficțiune), Pădurea de molizi (regiaTudor Giurgiu, documentar), Hotii de subiecte (regiaTudor Petremarin, ficțiune), Ink Wash (regia Sarra Tsorakidis, ficțiune), Visul (regia Catalin Saizescu, ficțiune), Povesti moldovenesti (Rep Moldova) (regia Vlad Bolgarin, Evgheni Dudceac, Natalia Shaufert, Adriana Vasilcov, Ioana Vatamanu-Margineanu, omnibus).

Expoziţie la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti – Brățara Principesei Maria de Edinburgh

Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea reginei Maria, exponatul lunii octombrie este dedicat acesteia și celui mai vechi obiect de patrimoniu din colecția muzeului, legat de copilaria sa.

Nepoată a reginei Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, Marie Alexandra Victoria s-a născut pe 29 octombrie 1875 la Eastwell House de pe domeniul Eastwell Park, în apropiere de Ashford, ținutul Kent. A fost numită de familie Missy sau Maddy, iar românii au numit-o Maria.

Căsătoria cu Ferdinand, principele moștenitor al României în 1893 i-a adus o nouă familie, dinastie și țară, Maria metamorfozând-se treptat într-o personalitate puternică, carismatică, aducătoare de bine pentru România.

Brățara din aur cu miniaturi reprezintă un memento victorian tipic primit cadou de copiii de Edinburgh de la părinți, cu prilejul Crăciunului din 1878 petrecut la reședința de pe domeniul Eastwell Park.  Brățara are adornate pe bandă fixă cinci medalioane ale copiilor de Edinburgh, fiecare dintre acestea având aplicată inițiala primului prenume – A, M, V, A, B, cu fonturi victoriene – de la Alfred, Marie, Victoria, Alexandra și Beatrice; pe capacul interior sunt inscripționate datele de naștere, opus fiind portretele princiare miniaturale. În interiorul brățării, în spatele fiecărui medalion sunt inscripționate numele: Alfred of Edinburgh, Marie of Edinburgh, Victoria Melita of Edinburgh, Alexandra of Edinburgh, Beatrice of Edinburgh. Alături de nume apare comanditarul și data: From Alfred and Marie, Xmas, 1878. Piesa simbolizează un mic arbore genealogic al familiei de Edinburgh realizat prin intermediul bijuteriilor regale în plină epocă victoriană.

Vizitând expoziția tematică Brățara Principesei Maria de Edinburgh, veți avea ocazia de a admira bijuteria victoriană și de a descoperi detalii interesante despre aceasta, precum și despre locul nașterii reginei Maria.

Exponatul lunii este disponibil în perioada 8 octombrie – 9 noiembrie 2025, putând fi vizitat de miercuri până duminică.

Curatorul prezentării expoziționale este dr. Diana Mandache, istoric, Muzeul Național de Istorie a României.

Semnal editorial: Să furi noaptea de Romana Petri

Scriitor-aviator, visător cu sufletul în derivă, Antoine de Saint-Exupéry a trăit cu o intensitate care sfidează biografia și cere literatură. Să furi noaptea, roman finalist al prestigiosului Premiu Strega în 2023, recompune traseul zbuciumat al autorului Micului Prinț, de la primele zboruri deasupra Saharei până la dispariția sa misterioasă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Când avionul lui Antoine de Saint-Exupéry s-a prăbușit în deșert, în 1935, nu era pentru prima oară când moartea îl privea direct în ochi. Pierduți între nisip și halucinații, fără apă și fără speranță, Saint-Exupéry și copilotul André Prévot au fost salvați în ultima clipă. Episodul a devenit mit literar, care va inspira Pământ al oamenilor și, mai târziu, Micul Prinț. Romana Petri lasă în urmă legenda și reconstituie nu doar viața vizibilă a lui Exupéry, ci și fisurile invizibile din interior: fricile, insomniile, eșecurile sentimentale, eterna lui fugă – de război, de femei, de el însuși. În roman, Saint-Exupéry este un bărbat sfâșiat, care a trăit zburând, a iubit scriind și s-a stins visând.

Romana Petri, pseudonimul Romanei Pezzetta, scriitoare, traducătoare, critic literar și profesoară, s-a născut pe 10 septembrie 1965, la Roma. Fiică a bas-baritonului și actorului Mario Petri, a trăit mai mulți ani între Roma și Lisabona. Împreună cu soțul ei, Diogo Madre Deus, a fondat Editura Cavallo di Ferro, specializată în promovarea literaturii portugheze.

În cei peste treizeci și trei de ani de carieră literară, Romana Petri a publicat douăzeci și cinci de cărți, dintre care menționăm: Il gambero blu e altri racconti (1990), Alle Case Venie (1997), Ovunque io sia (2008), Ti spiego (2010), Figli dello stesso padre (2012), Le serenate del Ciclone (2015), Il mio cane del Klondike (2017), Pranzi di famiglia (2019), Figlio del lupo (2020), Cuore di furia (2020), La rappresentazione (2021), Mostruosa maternità (2022), Să furi noaptea (Rubare la notte; Humanitas Fiction, 2025), roman finalist la Premiul Strega în 2023.

A fost distinsă cu numeroase premii literare italiene, între care Mondello, Grinzane Cavour, Rapallo Carige, Palmi, Alghero, Fenice Europa, Bottari Lattes Grinzane, Basilicata, Giovanni Comisso. A scris audiodrame pentru Radioteleviziunea italiană RAI și a avut contribuții de critică literară în periodicele Leggere, Nuovi Argomenti, Unità, Il Mesaggero și La Stampa. De asemenea, este traducătoare din franceză, engleză, spaniolă și portugheză a unor autori ca Jean-Marie Gustave Le Clézio, Mark Twain, Alina Reyes, Adolfo Bioy Casares, Anne Wiazemsky, Ana Nobre de Gusmão, Helena Marques, Inês Pedrosa și João Ubaldo Ribeiro.

FILIT 2025

Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași este un proiect aflat la a XIII-a ediție ce va reuni la Iași, în perioada 22-26 octombrie 2025, profesioniști din domeniul cărții, atât din ţară, cât şi din străinătate. Scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali – cu toţii vor fi în centrul unor evenimente destinate, pe de o parte, publicului larg, dar şi specialiştilor din domeniu, pe de alta.

După ediția din 2013, cotidianul spaniol El Pais a declarat că FILIT “este deja, la prima sa ediție, cel mai important festival literar din Europa de Est“, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung a apreciat că “un eveniment de asemenea anvergură și de o asemenea croială europeană n-a mai existat vreodată în România“.

FILIT este unul dintre cele mai mari festivaluri literare din Europa. Aspectele remarcate sunt prezența numeroasă a publicului, interesul manifestat de acesta, implicarea comunității prin numeroși voluntari și evenimente conexe, precum și numărul ridicat de evenimente și distribuția geografică a acestora – activitățile culturale se desfășoară în tot orașul, dar și alte localități din județul Iași. Cea de-a XIII-a ediție a FILIT se va desfășura în perioada 22-26 octombrie 2025.

Publicul va putea interacționa cu invitați celebri, figuri importante ale scenei culturale contemporane, atât din România, cât și din străinătate. Printre aceștia se numără și Junot Díaz (laureat al Premiului Pulitzer și câștigător a numeroase premii prestigioase), Tracy Chevalier (autoarea fenomenului editorial internațional „Fata cu cercel de perlă”, cu romane traduse în peste 45 de limbi), Michel Bussi (unul dintre cei mai citiţi autori francezi contemporani, cu zeci de milioane de volume vândute și tradus în peste 35 de limbi), Cristian Mungiu (unul dintre cei mai apreciați regizori, scenariști de film români contemporani). Într-un eveniment dedicat unui volum special, ce va apărea la Editura Muzeelor Literare, se vor reuni 3 scriitori ucraineni consacrați, implicați direct în războiul din Ucraina: Olena Herasymiuk (poetă, participantă la acțiuni de luptă, paramedic, activistă civică), Pavlo Matiușa (poet, prozator, traducător, căpitan în Forțele Armate ale Ucrainei), Serhii Demciuk (scriitor, jurnalist, soldat în cea de-a Doua Legiune Internațională pentru Apărarea Ucrainei).

La FILIT 2025 vor participa și alți scriitori internaționali de renume, traduși în mai multe limbi și laureați ai unor premii și distincții prestigioase, precum: Nick Bradley, Nikola Scott (Regatul Unit), Eugène (Elveția), Dorota Masłowska (Polonia), Alma Mathijsen (Țările de Jos), Judith Poznan (Germania), Leo Vardiashvili (Georgia, Regatul Unit), Carlo Vecce (Italia), Isidoros Zourgos (Grecia). Lor li se vor alătura invitați români, apreciați pentru contribuțiile literare: Shauki Al-Gareeb, Cezarina Anghilac, Lorina Bălteanu, Ioana Bâldea Constantinescu, Florin Bican, Corin Braga, Mimi Brănescu, Ruxandra Cesereanu, Marian Coman, Bogdan Crețu, Silvia Dumitru, Cristian Fulaș, Tudor Ganea, Andrei Gorzo, Ciprian Mitoceanu, Veronica D. Niculescu, Daniela Rațiu, Andreea Răsuceanu, Ligia Ruscu, Radu Vancu, Alina Voinea.

La evenimentul din perioada 22-26 octombrie 2025 vor lua parte și poeții Marius Aldea, Radu Andriescu, Șerban Axinte, Cristina Drăghici, Victor Fală, Dóra Mărcuțiu-Rácz, Oana Paler, Bogdan-Alexandru Petcu, George State, Aleksandar Stoicovici, János Szántai, Ioana Vintilă.

Prezenți la FILIT 2025 vor fi și traducătorii străini, cu o contribuție esențială în promovarea literaturii române și în traducerea și publicarea autorilor români pe plan internațional: Sindre Andersen (Norvegia), Anita Bernacchia (Italia), Monica Cure (România/SUA), Peter Groth (Germania), Laure Hinckel (Franța), Radosława Janowska-Lascar (Polonia), Đura Miočinović (Serbia), Corina Oproae (Spania), Szonda Szabolcs (România – limba maghiară), Jiřina Vyorálková (Cehia).

FILIT va găzdui o etapă din turneul festivalurilor partenere în CELA – Connecting Emerging Literary Artists, un proiect co-finanțat de Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, care sprijină scriitori și traducători în limbi cu vizibilitate editorială redusă. Scriitoarele Ajda Bračič (Slovenia) și Corinne Heyrman (Țările de Jos/Belgia) vor dialoga pe scenă cu traducătorii lor, Sergiu Lozinschi (slovenă), Mădălina Balea și Andreea Bălteanu (neerlandeză). Vor fi prezenți la festival și traducătorii din echipa românească: Jessica Bilcec (ucraineană), Ilinca Gângă (spaniolă), George Doru Ivan (italiană), Maria Lupescu (bulgară), Aleksandra Petrov (sârbă), Andrei Săndulescu (cehă), Oana-Andreea Stoe (polonă).

Coregrafa Simona Deaconescu, turneu nord-american cu BLOT – Body Line Of Thought

În toamna acestui an, coregrafa Simona Deaconescu, alături de performerele Simona Dabija și Maria Luiza Dimulescu vor pleca într-un turneu în Statele Unite ale Americii și Canada pentru a prezenta publicului spectacolul BLOT – Body Line Of Thought. Creat de Simona Deaconescu împreună cu artista canadiană Vanessa Goodman, BLOT explorează mișcarea din perspectiva relației pe care o avem cu bacteriile din corpul nostru. Spectacolul privește corpul uman ca un sistem interconectat, puternic și fragil în același timp. Turneul va avea opriri în cinci orașe nord-americane în perioada octombrie – noiembrie 2025, printre care Seattle și Vancouver.

Cu o carieră internațională impresionantă, Simona Deaconescu lucrează în diverse genuri și formate. Munca sa explorează scenarii viitoare ale corpului, creând spații în care natura, istoria și tehnologia se întâlnesc, iar noțiunea de coregrafie se extinde dincolo de corpul uman. Creațiile sale includ spectacole, instalații, filme și lucrări de artă video. Acestea au fost prezentate pe scene convenționale, în galerii, muzee și spații alternative, ajungând la publicul din Europa, Canada, Africa și SUA. Cel mai recent spectacol al său – The Choreography of Water – a avut premiera la începutul lunii octombrie la București.

Conceput ca un proiect coregrafic în continuă transformare și reactiv la transformările din prezent, BLOT analizează felul în care existența umană este definită de limbaj, prin procese de dependență și control. Spectacolul folosește idei preluate din anatomie, transportând corpul în stări de repetiție, fluiditate, compasiune și reacții empatice. În BLOT mișcarea este o prezență tranzitorie și o experiență intersubiectivă. Prin această metodă, artistele testează diferite moduri de a trăi în relație cu natura, de a afecta și de a fi afectate.

Turneul BLOT se va opri în următoarele orașe: Seattle, WA (Out There Festival, prezentat de Velocity Dance Center, 9 – 11 octombrie), Vancouver, BC (The Morrow, prezentat de The Dance Centre CAD, 23 – 24 octombrie), Calgary AB (DJD Dance Centre prezentat de Fluid Fest, 1- 2 noiembrie), Edmonton, AB, (The Roxy Theatre, prezentat de Brian Webb Dance Company, 13-14  noiembrie), și Regina, SK (University Theatre, prezentat de New Dance Horizons, 18–19 noiembrie).

Fiecare oprire din turneu va include ateliere, cursuri, conversații și activități interactive, menite să aprofundeze implicarea comunității în jurul spectacolului.

În perioada petrecută în America de Nord, Simona Deaconescu va începe lucrul la al doilea proiect alături de Vanessa Goodman, Future Alternates. Între 14 și 22 noiembrie, coregrafele vor lucra la Centrul Dansului din Vancouver cu cele două artiste din România – Simona Dabija și Maria Luiza Dimulescu, cărora li se vor alătura artistele canadiene Shion Skye Carter și Allison Lang. Recent, Future Alternates a fost premiat cu Chrystal Dance Prize și este programat să aibă premiera în primăvara anului 2027.

Turneul „BLOT – Body Line of Thought” și rezidența „Future Alternate” sunt produse de Asociația Tangaj Collective, co-produse de Action at a Distance și co-finanțate de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național, ca parte din programul multianual Body Narratives. Collective Actions (2025-2026). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Turneul “BLOT – Body Line of Thought” este susținut de Canada Council for the Arts Touring Grant și ICR New York.

Concert și atelier de muzică armenească tradițională

Asociația Institutul Gurdjieff din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, organizează evenimentul „Peste mări și peste țări” în zilele de 24 și 25 octombrie 2025. Ecouri din trecut se împletesc cu sensibilitatea prezentului într-o ocazie rară de a descoperi, chiar în centrul Bucureștiului, tradiții muzicale armenești într-o formă autentică.

Interpretează Ansamblul Kerovpyan: Virginia Kerovpyan, voce, Aram Kerovpyan, kanun și voce, Shushan Kerovpyan, voce, Vahan Kerovpyan, percuție și voce.

Evenimentul este compus din două momente distincte:

Vineri, 24 octombrie, de la ora 18.30: Concert – Ansamblul Kerovpyan va susține, într-o manieră unică, dezvoltată în decursul a 40 de ani de practică muzicală, un concert de muzică armenească tradițională, în care vor fi celebrate cântecele lui Sayat Nova, trubadurul armean al secolului al XVIII-lea, alături de cântece de nuntă din tradiția populară a diferitelor regiuni ale Asiei Mici.

Sâmbătă, 25 octombrie, (ora va fi comunicată celor interesați): Atelier de muzică armenească tradițională, care invită publicul la participare activă, fără a fi necesare cunoștințe muzicale prealabile. Virginia si Aram Kerovpyan propun o experiență unică, de interacțiune cu o lume a sunetelor tradiționale bazată pe rapoartele naturale dintre acestea. În timpul atelierului vor fi învățate unul sau două cântece tradiționale, cu scopul familiarizării participanților cu acest mediu sonor și al resimțirii profunde a beneficiilor pe care acesta le poate avea.

La ambele părți ale evenimentului, participarea se face numai pe bază de invitație. Mai multe detalii, la adresa de e-mail: institutul_gurdjieff@yahoo.com

Aram Kerovpyan s-a născut la Istanbul, Turcia. A învățat să cânte la kanoun și a studiat sistemul muzical din Orientul Apropiat cu maestrul Saadeddin Öktenay. Mutându-se la Paris, s-a alăturat ansamblului Kotchnak. A studiat cântul liturgic armean cu maestrul de strană al catedralei armene din Paris, Aramaneag Arabian, căruia i-a succedat în 1990 (până în 2019). În 1985, a înființat corala Akn. Este activ în lumea teatrului ca muzician, profesor și compozitor. Deține un doctorat în muzicologie și publică lucrări despre teoria modală și istoria muzicii liturgice armene.

Virginia Pattie Kerovpyan s-a născut la Washington, D.C. și s-a mutat la Paris în anii 1970. A cântat și a înregistrat cu diverse ansambluri de muzică veche și contemporană, activând și în teatru. Solistă a ansamblurilor Kotchnak și Akn, s-a specializat în cântec armean, din 1980. Predă canto în diverse genuri muzicale, inclusiv cântec modal armean.

Născută la Paris, Shushan Kerovpyan a fost cufundată de la o vârstă fragedă în muzica tradițională armeană și din Orientul Mijlociu și a învățat cântecul modal armean prin transmitere orală. Fiind parțial americană, a fost puternic influențată și de muzica folk și soul. Cântă și interpretează în Collectif Medz Bazar (formație franco-armeană-turcă), The Circle Orchestra (muzică greacă), Akn Ensemble (cor liturgic armean), ansamblul Kerovpyan (muzică tradițională armeană și trubadurică) și participă ocazional la diverse alte proiecte.

Vahan Kerovpyan s-a născut la Paris, în prezent locuiește la Porto. Este muzician, instrumentist și compozitor. Conduce ateliere de tobe și percuție, activități pe care le desfășoară încă din copilărie. A urmat cursuri de dohol cu Edmond Zartarian, precum și zarb și dap cu Madjid Khaladj. Cântă la pian și face parte din corul armean Akn. Este membru al ansamblului Kotchnak din 2003 și muzician al colectivului Medz Bazar, format la Paris în 2012. A absolvit studiile armene la Institutul Național Francez de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO), studiind și istorie la Universitatea Sorbona (IV).

Bucharest Photo Fest 2025, sâmbătă 18 octombrie, la Muzeul Național al Țăranului Român (Sala Presă)

După Budapesta, expoziția care își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra prezentului în Europa Centrală, în zona dintre Dunărea Mijlocie și Munții Carpați, prin intermediul fotografiei de stradă, ajunge în capitala României. „Parallel Hungary” oferă o perspectivă unică asupra ultimelor tendințe în fotografia de stradă contemporană maghiară și va fi prezentată de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București, în parteneriat cu Festivalul de Fotografie din Budapesta, la ediția a 10-a a Bucharest Photo Fest.

Mucsy Szilvia, curatoarea Festivalului de Fotografie din Budapesta, a creat o expoziție care dezvăluie viața urbană maghiară prin jocul de lumini, umbre și reflexii. „Fotografia de stradă este unul dintre cele mai spectaculoase și inspiratoare stiluri din fotografie. Datorită popularității și dezvoltării sale dinamice, a devenit un curent dominant care nu doar documentează realitatea, ci creează atmosferă din lumină, forme, umbre și reflexii. Aparatul foto doar înregistrează, realitatea poate fi modelată și aici rezidă puterea comunicării”, spune curatoarea.

Artiștii expozanți sunt: Bozó Paul, Csomor Adam, Csontos Matthew, Csöre András, Dragon Tamás, Fekete Veronika, Fonó Robert, Gámán Zsuzsa, Halász Gabor, Illyés Bence, Jánosi Irén, Kerekes Martin, Kocsány Ákos, Kocsány Kornél, Kósa Krisztián, Méhes Károly, Mészáros Gábor, Mucsy Szilvia, Oláh Gergely Máté, Pesti Anna ,Portörő Kátya, Povázsai László, Rátz Ákos, Rigó Diana, Sióréti Gábor, Sipos Dominik, Szami, Szondy Dalma, Tóta Krisztián, Tóth Balázs, Tóth Mihály, Töltésy David, Törő Balázs, Uzseka Gábor, Varga Balázs, Varga Peter, Varga-Tófalvi Fruzsina, Vasvári Tamás, Vígh Levente și Zádor Nina.

Budapest Photo Festival își propune să prezinte bogata tradiție a fotografiei maghiare și, în același timp, să deschidă noi perspective pentru tendințele emergente. Expoziția Parallel Hungary oferă o viziune diversă și profundă asupra vieții contemporane din Europa Centrală, de la Dunărea Mijlocie la Carpați.

Expoziția face parte din programul internațional al celei de-a 10-a ediții a Festivalului de Fotografie din București, care va avea loc în perioada 10-19 octombrie 2025. Tema centrală a festivalului este LEGACY, vizitatorii fiind așteptați la multe alte evenimente interesante din festival, în diferite locații din capitala României. Scopul festivalului de fotografie este de a face fotografia – parte importantă a culturii vizuale – accesibilă unui public și mai larg.

La mulţi ani, Viorica Flintaşu!

Viorica Flintaşu a debutat în faţa publicului, la 16 ani, pe scena Casei de Cultură din Stei judeţul Bihor, acompaniată de o vioară cu goarnă si o dobă, instrumente consacrate în această regiune. După terminarea şcolii, a lucrat ca bibliotecară, perioadă in care a colaborat cu formaţii artistice de amatori.

În 1964, realizează primele înregistrări în studiourile Radiodifuziunii Române cu dirijorul George Vancu, tot atunci, a fost promovată de TVR şi Casa de discuri Electrecord care i-a editat primul album.

Astăzi, Viorica Flintaşu se bucură nu numai de o carieră venerabilă şi veritabilă, ci şi de dragostea şi admiraţia  publicului iubitor de folclor din toate colţurile ţării.

Ne alăturăm tuturor celor care azi îi urează ani mulţi, sănătoşi şi norocoşi, alături de toţi cei dragi!

Cineaști renumiți, prezentați la ediția a XI-a 2025 a Zilele Filmului Românesc de la Chișinău

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în calitate de partener tradițional al Zilelor Filmului Românesc la Chișinău, organizează cea de-a XI-a ediție a evenimentului, în perioada 16 –19 octombrie 2025, la Cineplex Patria „Loteanu”.

În acest an, secțiunea FOCUS a Zilelor Filmului Românesc va fi dedicată apreciatului regizor român Radu Jude, ale cǎrui filme, „Kontinental 25”, premiat cu Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu la ediția din acest an a prestigiului Festival de la Berlin, „Dracula” şi „Film pentru prieteni” vor fi difuzate pentru publicul interesat de eveniment.

Omagierea marelui cineast român Alexandru Tatos va face parte și ea din Zilele Filmului Românesc printr-o retrospectivă de trei filme ale acestuia, „Mere roșii”, „Casa dintre câmpuri” și „Secvențe”.

Zilele Filmului Românesc vor prezenta spectatorilor și cinci dintre cele mai importante filme ale anului, semnate de regizori cunoscuți, precum Tudor Giurgiu, Igor Cobileanski, dar și Teodora Ana Mihai, a cărei peliculă „Jaful secolului“ va reprezenta România la competiția pentru Premiile Oscar din acest an.

Zilele Filmului Românesc este unul din evenimentele-cheie dedicate cinematografiei românești în Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Asociația Cineaștilor Independenți din Republica Moldova ALTERNATIVE CINEMA şi Casa de producție ROVA FILM din România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ la Chișinău, Ministerul Culturii din Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din România, Uniunea Cineaştilor din România și Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Intrarea pentru public este liberă, prin rezervarea prealabilă a biletelor cu valoare zero de la casieria cinematografului, în zilele de dinaintea proiecțiilor.

„Nora“ de Sivan Ben Yishai, în regia lui Bobi Pricop, dinamitează canonul la Târgu-Mureş

Având ca punct de plecare „Nora sau Casa de păpuşi“ de Henrik Ibsen, Sivan Ben Yishai propune o reinterpretare îndrăzneaţă a principalelor teme ale clasicei piese într-o manieră experimentală, în care fragmentele compun povestea ca un puzzle polifonic, iar structura aminteşte deseori de un poem postmodern de inspiraţie filosofică.

Personajele principale ale „Norei“ de faţă sunt personajele periferice ale piesei originale, care contribuiseră în mod substanţial la acţiune, dar au fost marginalizate datorită condiţiei lor sociale de rang inferior.

Nu lipsesc şarjele acide la adresa structurilor de putere ale societăţii tradiţionale, resorturile feminismului şi ciocnirile acestuia cu patriarhatul, dar şi decăderea şi regenerarea unor realităţi sau sisteme de gândire care păreau eterne şi indestructibile.

„Nora“ de Sivan Ben Yishai nu îşi va menaja publicul, dar îl va recompensa pe măsura curajului şi a răbdării sale.

„Încă din primele pagini ale textului lui Sivan Ben Yishai am înțeles că nu e vorba de o simplă rescriere a lui Ibsen, ci de un act de justiție dramaturgică. Sivan face ceva radical: refuză să mai privească spre centrul scenei. Privește în culise, în bucătărie, în camerele de servitori, acolo unde se află cei care au susținut mereu narațiunea principală fără să aibă dreptul la propria lor poveste. Dramaturgia ei este ieșită din comun nu pentru că dezminte canonul, ci pentru că îl dinamitează din temelii. (…)

Nu este o piesă ușoară. Nu oferă confort nici spectatorului, nici actorului, nici regizorului. Nu e niciodată confortabil să înțelegi că emanciparea reală înseamnă să facem loc tuturor, nu doar celor care au învățat deja cum să vorbească limbajul puterii. Și nu pentru că așa e corect politic. Nu pentru că așa e trendul. Ci pentru că așa e uman. Pentru că fiecare om din sală, dacă e sincer cu sine, știe ce înseamnă să fii personaj secundar în povestea altcuiva. Și poate că e deja momentul să înțelegem că din „marile povești ale umanității“ au fost excluse voci care sunt tot povești de viață. Nu pentru că nu aveau valoare, ci pentru că nu aveau putere”, declară regizorul Bobi Pricop.

În distribuţie: Elena Purea, Dan Rădulescu, Mihai Crăciun, Steliana Bălăcianu, Alexandru-Andrei Chiran, Loredana Dascălu, Larisa Dobrin, Alex Stoicescu, Ramona Gherasim. Regia artistică: Bobi Pricop. Scenografia: Raul Cioabă. Muzica: Eduard Gabia. Coregrafia şi mişcarea scenică: Filip Stoica. Traducerea: Ciprian Marinescu. Asistent regie: Kacsó Judit-Andrea. Sufleur: Iolanda Belbe. Regia tehnică: Stelian Chiţacu. Traducerea a fost realizată cu sprijinul Goethe-Institut.

Spectacolul e recomandat persoanelor cu vârsta peste 14 ani.

Următoarea reprezentație va avea loc joi, 16 octombrie, de la ora 19.00, la Sala Mare (în regim Studio)..

Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara, între 16 şi 18 octombrie

„La limita ficţiunii # realitatea” este tema celei de a XIV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), care se desfăşoară între 16-18 octombrie. Timp de trei zile, cele 12 evenimente la care participă 23 de invitaţi din ţară şi din străinătate se vor desfăşura la Muzeul de Naţional de Artă Timişoara, Iulius Mall, Muzeul Apei, Colegiul Naţional Bănăţean, Şcoala generală „Rudolf Walter”, Colegiul Naţional „Carmen Sylva”, Colegiul Naţional „Constantin Diaconovici Loga” şi Liceul Teoretic „Grigore Moisil”.

Şi în acest an, organizatorii au inclus în program trei dezbateri pe teme socio-politice, la care vor participa nume cunoscute ale vieţii culturale şi literare. Toate trei vor avea loc la Muzeul de Naţional de Artă Timişoara.

În 16 octombrie, de la ora 16.00, prof. univ. Mihnea Măruţă şi specialista în comunicare Oana Marinescu vor discuta pe tema „Viitorul care sperie şi trecutul care seduce”.

În data de 17 octombrie, ora 16.00, „Europa. Ce ne aşteaptă? Frontierele solidarităţii” este titlul întânirii între doi reputaţi comentatori politici, istoricul şi profesorul Armand Goşu şi diplomatul Bogumil Luft (Polonia). Discuţia va fi moderată de jurnalistul Matei Martin.

În 18 octombrie, ora 18.00, la Muzeul de Naţional de Artă Timişoara, Robert Şerban, în calitate de moderator, propune o a treia dezbatere, de astă dată între scriitori: „De unde sare scânteia. Conflicte literare şi reale”, o temă actuală, despre care vor dialoga poeta ucraineană Iya Kiva, prozatorul timişorean Cosmin Leucuţa şi jurnalista culturală din Republica Moldova, Victoria Cuşnir.

Serile de literatură reunesc 15 scriitori, invitaţi la două seri de proză şi una de poezie.

În 16 octombrie, la ora 18.00, la Muzeul de Naţional de Artă Timişoara, publicul se va putea bucura de o întâlnire care se anunţă spectaculoasă: între Sjón, cunoscutul autor islandez (tradus la noi cu succes de Editura Polirom), şi Mircea Cărtărescu, cel mai cunoscut autor român în plan internaţional. Moderatoare: jurnalista Victoria Cuşnir (jurnalistă, Radio Chişinau).

În 17 octombrie, ora 18.00, la Muzeul de Naţional de Artă Timişoara, prozatorii Ioana Nicolaie, Vlad Zografi şi Iulia Gherasim, recent premiată pentru volumul său de debut, vor fi invitaţii scriitorului şi jurnalistului Marius Chivu.

În 17 octombrie, la ora 20.00, tradiţionala seară de poezie va avea loc, în premieră, la Czeck In-Iulius Mall Timişoara. „Ficţiunea care dă valoare realităţii (sau invers?)” cu Mircea Cărtărescu şi poeţii invitaţi FILTM25 este titlul incitant propus de amfitrionul serii, poetul Răzvan Ţupa. Vor urca pe scenă poeţii: Mircea Cărtărescu, Gojko Bozovici (Serbia), Iya Kiva (Ucraina), Ioana Nicolaie, Bogdan O. Popescu, Matyus Melinda, Oana Cătălina Ninu, Gabriela Feceoru, Traian Pop Traian, Dinu Flămând.

„De ce „La limita ficţiunii – realitatea? Fiindcă pare ireal că în secolul XXI, în Europa, Rusia a invadat Ucraina şi omoară civili nevinovaţi, loveşte blocuri de locuinţe şi clădiri istorice. Fiindcă e de domeniul fantasticului că ucrainenii nu se dau bătuţi, fiind un model de curaj pentru restul lumii, lupta lor fiind, în fond, una atât de veche, cea dintre uman şi barbar. Fiindcă apără cultura împotriva bombelor şi a neantului. Literatura este şi despre asta, iar la FILTM realitatea de lângă noi a fost întotdeauna în discuţie”, spune Robert Şerban, preşedinte FILTM.

Amifran #33 – adolescenții pe scenă

Este singurul festival dedicat artelor spectacolului francofon pentru elevi din România. Organizat la Arad de asociația cu același nume, Festivalul Internațional de Teatru Francofon pentru Tineret Amifran a ajuns, în 2025, la cea de-a 33-a ediție și reunește, timp de șase zile, peste 300 de elevi din România și din străinătate în jurul temei teatrului și limbii franceze. Unul dintre obiectivele principale este de a promova predarea/învățarea limbii franceze și abilitățile de comunicare ale elevilor prin alte mijloace decât cele practicate în sala de clasă.

Anul acesta, între 19 și 23 octombrie, festivalul aduce împreună adolescenți și profesori din Austria, Bulgaria, Italia, Polonia, Republica Cehă, România și Spania. Din Austria, vor fi prezenți la Arad Julien Colombet, actor și profesor la Liceul francez din Viena, și trupa „L’Atelier de mardi” a acestei instituții. Prezența lui Julien Colombet este facilitată de Forumul Cultural Austriac.

Festivalul Amifran oferă tinerilor o gamă largă de activități educaționale: exprimare orală și scrisă, sensibilizare/formare în domeniul artelor spectacolului, educarea publicului, educarea/sensibilizarea față de valorile europene, o platformă de comunicare și schimb între tinerii români și tinerii din străinătate pe tema limbii franceze și a teatrului. În România, festivalul Amifran rămâne singura și cea mai performantă platformă de promovare a limbii și culturii francofone, adresată tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani din România.

Trupa „L’Atelier de mardi” al Liceului francez din Viena va prezenta o adaptare a textului „Andromaque peut-être” de Nicoleta Cîmpian. Pe de alta parte, actorul francez Julien Colombet, stabilit și care locuiește la Viena, susține o serie de ateliere de teatru, mișcare corporală și expresie scenică pentru elevii participanți la Amifran.

Julien Colombet este stabilit de mulți ani la Viena și este nu numai actor bilingv (franceză-germană), ci și pedagog de teatru, colaborând cu mai multe instituții francofone din capitala austriacă (Institut français, Lycée français), precum și cu instituții de învățământ germanofone. El este invitat în mod regulat de Max-Reinhardt-Seminar să țină prelegeri despre arta actorului multilingv.