Magia comuniunii saxofonului cu sunetul electronic: Altera Inde, la Festivalul Internaţional MERIDIAN – SONIMAGICON

În cadrul celei de-a XX-a ediţii a Festivalului Internaţional MERIDIAN – SONIMAGICON, un concert cu totul special va avea loc duminică 2 noiembrie 2025, ora 17:00, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti – Studioul de Operă şi Multimedia (Str. Ştirbei Vodă 33).

Duo-ul elveţian-spaniol de mare virtuozitate ALTERA INDE, compus din saxofoniştii Sara Zazo Romero şi Diego Carretero, oferă o experiență sonoră centrată pe simbioza sunetului atât de versatil al saxofonului cu sonorităţile electronice.

Proiectul Double Skin porneşte de la ideea de piele, care definește și delimitează entități singulare, dar care acționează simultan şi ca o interfață ce permite schimbul de energie dintre aceste entităţi individuale: cei doi muzicieni şi instrumentele lor, pe de o parte, şi sunetul electronic, pe de altă parte.

Această relație intimă dintre vocea muzicianului, sunetul instrumentului și magia electronicii este punctul de plecare pentru imaginarea unei dramaturgii concertistice care permite muzicii să se desfășoare ca o formă de ritual: procesul de transformare și hibridizare a sunetului instrumentului cu electronica este forța motrice care generează configurația unui nou program muzical pentru acest ansamblu unic.

Programul de la Bucureşti conţine două premiere absolute, create special pentru ALTERA INDE de către compozitorii elveţieni Ezko Kikoutchi & Daniel Weissberg şi de către Victor Alexandru Colţea (rezident în Elveţia); în completarea programului întâlnim doi maeştri ai muzicii româneşti, Anatol Vieru şi Doina Rotaru, precum şi pe compozitorul spaniol Gonzalo Navarro şi pe compozitoarea Giulia Lorusso, a cărei lucrare, DOUBLE SKIN, a dat titlul şi conceptul concertului.

Accesul la concert este gratuit.

A XX-a ediție aniversară a Festivalului Internațional MERIDIAN, unul din cele mai importante festivaluri de muzică contemporană din țară organizat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, se va desfăşura între 1 şi 9 noiembrie 2025, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi.

Tema festivalului, SONIMAGICON, explorează relaţia strânsă dintre MUZICĂ şi IMAGINE, în toate formele ei, printr-un festin eclectic: video-art (animații 3D, scurtmetraje, live video interactions) şi muzică nouă, dans şi performance contemporan, recital-expoziție de modă, percuție underground, show hibrid radio-tv, muzici electronice şi instalație sonor-performativă.

î

La mulţi ani, Ionel Tudor!

Profesorul, compozitorul, orchestratorul, dirijorul, pianistul Ionel Tudor îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. Creator al atâtor şlagăre, acesta este în prezent nu numai carismaticul dirijor al Big Band-ului Radio, ci un veritabil animator al acestei redutabile orchestre în care se regăsesc profesionişti din toate generaţiile. Mulţi ani, sănătate, inspiraţie, bucurii!

Expoziția omagială și retrospectivă „Marin Petre Constantin: Centenarul unei vocații artistice”, la Palatul Suțu

Muzeul Municipiului București are onoarea de a găzdui, în perioada 24 octombrie – 30 noiembrie 2025, expoziția omagială și retrospectivă dedicată pictorului Marin Petre Constantin, intitulată „Marin Petre Constantin: Centenarul unei vocații artistice”. Manifestarea marchează împlinirea a o sută de ani de la nașterea artistului și constituie un moment de reflecție asupra parcursului său creativ și a locului pe care acesta îl ocupă în arta românească postbelică.

Vernisajul expoziției va avea loc în ziua de vineri, 24 octombrie 2025, ora 17:00, la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2) – Muzeul Municipiului București.

Accesul la vernisaj este gratuit.

Expoziția propune o selecție de lucrări reprezentative pentru etapele de creație ale pictorului, punând în lumină diversitatea tematică și coerența stilistică a demersului său. De la peisajele de factură lirică, până la compozițiile figurative și naturile statice, opera lui Marin Petre Constantin se distinge prin rigoarea desenului, subtilitatea armoniilor cromatice și profunzimea expresivă.

Marin Petre Constantin (1925-2017) s-a format la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde i-a avut ca profesori pe Ion Marșic, George Matei Cantacuzino, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Dărăscu și Camil Ressu. Stabilit la Târgoviște din 1965, a transformat orașul și împrejurimile sale într-o temă recurentă a creației, surprinzând cu sensibilitate atmosfera locurilor și frumusețea peisajului urban și rural.

A fost profesor de pictură și desen la Școala Populară de Artă din Târgoviște (1971–1983), timp în care a format generații de tineri artiști.

Lucrările sale se află în colecții muzeale și particulare din România și din străinătate (Franța, Spania, Germania, Olanda, SUA, Estonia). A expus în numeroase expoziții personale și de grup, iar în 1992 a primit Premiul Uniunii Artiștilor Plastici la Bienala „Gheorghe Petrașcu”.

Prin această expoziție, Pinacoteca Muzeului Municipiului București aduce un omagiu unui destin artistic exemplar și invită publicul să redescopere o operă de mare sensibilitate și profunzime.

La finisajul expoziției va fi lansat cel de-al doilea volum al jurnalului său, „Jurnalul unui pictor (1977–2011)”, o lucrare cu valoare documentară și memorialistică, ce completează profilul creatorului prin reflecții asupra artei, societății și condiției umane

Expoziția În puterea nopții. Opere cu teme nocturne din colecția de gravură occidentală a Cabinetului de Desene și Gravuri (sec. XVI-XVIII)

Muzeul Național de Artă al României vă invită la vernisajul expoziției În puterea nopții. Opere cu teme nocturne din colecția de gravură occidentală a Cabinetului de Desene și Gravuri (sec. XVI-XVIII), care va avea loc joi, 23 octombrie 2025, de la ora 18:00, la sediul central din Calea Victoriei 49-53. Expoziția este un proiect al Secției de Arte Grafice, conceput de Patricia Bădulescu, muzeograf.

Este prezentată o selecție de lucrări de gravură occidentală din secolele XVI-XVIII din colecția Muzeului Național de Artă al României, care ilustrează scene nocturne în diferite tehnici. Tematica expoziției valorifică un subiect mai puțin cercetat în istoria artei, dar și în manifestările expoziționale și în publicațiile de specialitate.

Scenele nocturne, deși frecvent asociate cu pictura, au fost abordate și în gravură, un alt mediu bidimensional cu potențial expresiv şi funcții aparte. Cele mai răspândite tehnici ale stampei din modernitatea timpurie i-au constrâns pe artiștii gravori să se confrunte cu provocări specifice precum lipsa culorii și necesitatea de a sugera trecerile de la umbră la lumină doar prin linii, texturi și contraste alb-negru.

În acest context, sensibilitatea artistică și rafinamentul tehnic devin esențiale. Prin urmare, nu este întâmplător faptul că imaginarul nocturn ocupă un loc privilegiat în arta exponenților canonici ai istoriei gravurii, mai ales începând cu secolul al XVII-lea. Expoziția include opere de grafică ale unor artiști cu o apetență deosebită pentru experiment: Rembrandt Harmensz van Rijn şi emulii săi, Giovanni Battista Piranesi, Francisco de Goya.

Lucrările explorează atmosfera şi simbolistica nopţii din perspective variate, fiind grupate în funcţie de teme, autori şi contexte. Opere reprezentative ale maeștrilor amintiți mai sus sunt juxtapuse unor grupaje de lucrări de autori mai puţin cunoscuţi, dar la fel de remarcabili, precum Hendrick Goudt, Jan van de Velde II, Norblin de La Gourdaine.

Expoziția În puterea nopții. Opere cu teme nocturne din colecția de gravură occidentală a Cabinetului de Desene și Gravuri (sec. XVI-XVIII) rămâne deschisă în sala dedicată artelor grafice din Galeria de Artă Europeană în perioada 23 octombrie 2025 – 1 martie 2026 și va fi însoțită de o serie de evenimente conexe pentru toate categoriile de public.

Corul Madrigal concertează în Spania după 31 de ani. Turneu dedicat Zilei Naționale a României și relațiilor diplomatice româno-spaniole.

În perioada 24 – 30 noiembrie 2025, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, se întoarce în Spania după 31 de ani, cu o serie de producții la Mérida, Córdoba și Madrid, prin care celebrează Ziua Națională a României și evenimente marcante pentru Spania și România.

Corul Madrigal reîntâlnește publicul spaniol și comunitatea românească din Spania în cadrul a trei concerte extraordinare, ce au loc în unele dintre cele mai prestigioase spații culturale ale Europei: Moscheea-Catedrală din Córdoba (patrimoniu UNESCO), Catedrala Almudena și Círculo de Bellas Artes din Madrid. În cadrul turneului, Institutul Cultural Român de la Madrid vernisează expoziția omagială „Marin Constantin 100”, iar Corul Madrigal filmează un nou videoclip la Teatrul Roman din Mérida, amfiteatru antic cu o istorie de peste două milenii, parte a patrimoniului UNESCO.

Turneul Madrigal în Spania este organizat la invitația Institutului Cultural Român de la Madrid, alături de Ambasada României în Regatul Spaniei și Consulatul General al României la Sevilla. Evenimentele marchează Ziua Națională a României și inaugurează seria manifestărilor culturale care vor sărbători, în anul 2026, 145 de ani de relații diplomatice între România și Spania și 20 de ani de activitate neîntreruptă a ICR Madrid.

Madrigal în Spania – Program:

25 noiembrie – Mérida

Filmarea noului videoclip Madrigal, în premieră absolută, la Teatrul Roman din Mérida, un amfiteatru antic cu o istorie de peste două milenii, parte a patrimoniului UNESCO. Proiectul continuă seria multimedia a Corului Madrigal, „Muzică contemporană românească în spații antice universale”, care valorifică prin muzică spații istorice cu încărcătură simbolică, punând în dialog creația românească contemporană și patrimoniul mondial.

26 noiembrie – Córdoba

Concert extraordinar la Moscheea-Catedrală Mezquita, una dintre cele mai importante construcții sacre ale lumii. Evenimentul marchează 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea (325 d.Hr.), când a fost adoptat Crezul, text fundamental al creștinismului. Concertul, susținut în două părți, reunește creații sacre românești și internaționale.

27 noiembrie – Madrid

Vernisajul expoziției „Marin Constantin 100” dedicată Centenarului Marin Constantin, la sediul Institutului Cultural Român de la Madrid. Expoziția reunește picturi, sculpturi și costume de scenă din colecția Madrigal și rămâne deschisă până la 15 ianuarie 2026, fiind inclusă și în programul Zilei Culturii Naționale. O parte dintre exponate vor fi prezentate în cadrul recepției oficiale de 1 Decembrie, organizate de Ambasada României la Madrid.

28 noiembrie – Madrid

Concert de colinde și muzică sacră la Catedrala Almudena, sediul Arhidiecezei din Madrid. Desfășurat în cadrul Anului Jubiliar 2025, sărbătoare de importanță majoră a Bisericii Catolice, concertul reunește opusuri românești și internaționale dedicate Crăciunului, într-unul dintre cele mai importante spații spirituale ale Spaniei.

29 noiembrie – Madrid

„Madrigal for Babies”, la Círculo de Bellas Artes, un eveniment dedicat bebelușilor, viitoarelor mame și părinților, parte a programului de educație timpurie al Corului Madrigal. Repertoriul este conceput pentru a valorifica efectul terapeutic al muzicii asupra dezvoltării emoționale și cognitive timpurii.

De-a lungul istoriei sale, Corul Madrigal a susținut opt turnee în Spania, sub conducerea maestrului Marin Constantin, devenind un simbol al diplomației culturale româno-spaniole. Primul turneu, în 1968, la Festivalul Internațional de Muzică de la Barcelona, a fost considerat o adevărată revelație artistică, presa spaniolă scriind despre „perfecțiunea absolută” și „omogenitatea fără cusur” a Madrigalului. Au urmat turnee remarcabile în 1970 și la începutul anilor ’90, în numeroase orașe precum Santiago de Compostela, Bilbao, Granada, Madrid, Valencia sau Santander.

În 2025, Turneul Madrigal în Spania continuă tradiția de excelență internațională a Corului Madrigal, și aduce în fața publicului din Spania muzică sacră, colinde și muzică recomandată bebelușilor. De la amfiteatrele antice din capitala provinciei romane Lusitania, până la catedralele regale ale Spaniei, Madrigal poartă vocea României în spații grandioase, unde credința, istoria și arta se întâlnesc sub semnul unității și al spiritului.

Turneul Madrigal în Spania se înscrie în programul aniversar „Marin Constantin 100”, prin care Corul Madrigal sărbătorește 100 de ani de la nașterea fondatorului său, dirijorul și compozitorul Marin Constantin, printr-o serie amplă de proiecte și evenimente culturale, care se desfășoară pe tot parcursul anului 2025. Turneul este organizat de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Ministerul Culturii, cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Institutului Cultural Român de la Madrid, al Ambasadei României în Regatul Spaniei, al Consulatului General al României la Madrid și al Consulatului General al României la Sevilla.

Collage Festival 2025 – o călătorie multisenzorială între artă vizuală, muzică și performance

Anul acesta, Collage Festival ajunge la cea de-a treia ediție, continuând să dezvolte o comunitate vibrantă de artiști și spectatori interesați de experiment, dialog și explorare artistică. Între 24 și 26 octombrie, la Green Hours (Calea Victoriei nr. 120, București) festivalul propune o serie de evenimente inspirată de inovația și fragmentarea specifice colajului. Tema din 2025 este „The New 20’s” iar arta contemporană pășește în prim plan printr-un amestec de concerte, performance-uri, ateliere și discuții care invită publicul să descopere multiple forme de expresie artistică, într-un context interactiv și accesibil.

Festivalul oferă o selecție muzicală diversă, ce combină muzica experimentală, electronică, jazz și ritmuri de world music. Trio-ul Iordache – Sorin Romanescu – Tavi Scurtu explorează improvizația și fuziunea între jazz și muzica electronică, în timp ce proiectul Truthday x Cristiana Dicianu oferă o călătorie sonoră cu influențe pop, UK Garage și Drum & Bass. ACUM propune o fuziune între muzică electronică și spiritualitate, Balașa Percussion & Maxim Belciug combină percuția și chitara într-un concert eclectico-experimental, Cătălin Lungu, muzician independent și autodidact din București, explorează sonorități experimentale printr-o improvizație live la chitară, trompetă și loop-uri electronice, într-un performance fluid și intuitiv, iar Barbarossa Samba Group aduc, ca de obicei, energie contagioasă.

Collage Festival 2025 pune în prim-plan teatrul experimental și spectacolele performative interactive. Unity, un performance de Oana Iordăchescu, aduce fragmente ale sinelui în dialog cu publicul, iar Tura de noapte, de Vlad Benescu și Alexandra Mihaela Dancs, un spectacol de teatru-dans despre o aventură de-o noapte suspendată între vis și realitate, viață și moarte. Spectacolul de teatru-labirint invită spectatorii într-o experiență introspectivă prin expoziții, iar spectacolul MOLOY explorează vulnerabilitatea și căutarea identității. Performance-urile realizate de Ortaku (live art cu mix de colaj și mural) și Bucharest Collage Collective (colaj), alături de muzicianul Marin Grigore, creează o experiență vizuală și sonoră în timp real, în care publicul devine martorul procesului creativ.

În cadrul festivalului au loc sesiuni de discuții care aprofundează practica artistică și contextul contemporan al colajului. Dan Popescu analizează parcursul și impactul lui Ion Bârlădeanu, evidențiind procesul său creativ și relevanța în arta românească iar Magda Dragu discută despre tehnicile și semnificația colajului în arta contemporană, oferind o perspectivă asupra abordărilor profesionale și populare ale acestei practici.

Atelierele promovează experimentul și interacțiunea practică. Atelierul de scanografie coordonat de Maximilian Ștefănescu permite participanților să experimenteze colajul prin combinarea artei vizuale și a tehnologiei. Atelierul pentru copii, susținut de artistele din colectivul Săfițicuminți Andreea Oprișan, Ingrid Odette Maschek și Andreea‑Alina Dima, stimulează creativitatea și expresia artistică prin colaj, desen și pictură, oferind o experiență ludică și educativă.

DJ-ii invitați închid fiecare seară cu seturi ce completează atmosfera experimentală și multisenzorială a festivalului. Seb oferă ritmuri profunde și texturi emoționale, iar WUDOO explorează sunete organice și electronice, încheind festivalul într-o notă energică și surprinzătoare.

Evenimentul central al Collage Festival 2025 este expoziția multimedia de colaj contemporan, unde expun peste 80 de artiști străini dar și artiști români, atât invitați, cât și selectați în urma apelului deschis: Alex Baciu, Alexandra Grigore, Alina Codin, Ana-Cristina Irian, Ana-Maria Panaitescu, Andra Victoria Popescu, Andreea Busuioc, Andreea-Eliza Petrov, BenTereZ, Carla Francesca Schoppel, Cătălin Gabriel Angelescu, Cosmin Alin Vâlceanu, Costea Vlad-Laurean, Cristian Eduard Drăgan, Cristian Fierbințeanu, Cristina Maria Geană, Deidre Matthee, Diana Simion, Elena Donea, Elena Marinescu, Emma Brahas, Eugen Demeterca, Fieraru Anne-Marie, Geo Doba, Giles Eldridge, Guadagnin Erika, Ienci Maria Magdalena, Ioana Badea, Ioana Cristodorescu, Iulius Costache & Teodora Grindei, Iulia Vucmanovici, Laura Sima, Louis Kareem Jamal, Magda Fulger, Marian Văsii, Melania Țucureanu, Maximilian Ștefănescu, Nastase Mihaela, Rareș Mocanu, Robert Vereș, Sas Marian, Sorina Diaconu, Ștefan Doru Moscu.

Nu în ultimul rând, expoziția Expoziția „Sun(t) bine, mersi!” a grupului #RaColaj, primul colectiv de colajiști din România, aduce la Collage Festival o experiență hibridă și multisenzorială, unde colajul analog devine muzică și dans. Membrii RaColaj – Aura Badiu (△UR△), Aron Baltesiu, Catrinel Dragomir, Cătălina Caian, Claudia Ramba, Cristina Geană, Dan Albu, Florentin Logigan (FLo.), Gabriela Enache, Iulia Ursa, Magda Ienci (Măgdutzi), Maximilian Ștefănescu, Silvia Paizan și Ștefan Sava interpretează în mișcare compozițiile sonore generate de amprenta electromagnetică a colajelor. Proiectul explorează fuziunea dintre vizual, sunet și mișcare, transformând vibrația culorilor și tensiunea contururilor în experiență corporală, extinzând granițele percepției estetice și libertatea expresiei artistice.

Arta colajului reflectă perfect peisajul cultural fragmentat în care trăim, un melanj de stiluri, medii, tehnologii și opinii, într-un flux continuu al inspirației și reinterpretării. Bucharest Collage Collective și Celula de Artă au recunoscut această relevanță contemporană și propun o ediție complexă, care prezintă colajul nu doar ca formă vizuală, ci și ca fenomen sonor, digital și performativ. Festivalul devine astfel un caleidoscop de perspective și experiențe multisenzoriale, o sărbătoare a suprapunerilor și intersecțiilor care interoghează realitatea contemporană și pune întrebări despre ce păstrăm, ce lăsăm în urmă și ce limbaje mai sunt posibile.

Muzeul Astra, laureat al European Heritage Awards / Europa Nostra 2025

Muzeul Astra din Sibiu a câștigat luni, 13 octombrie 2025, la Bruxelles, distincția European Heritage Awards / Europa Nostra 2025, la categoria Educație, formare și abilități. Premiul, considerat de specialiști drept un veritabil „Oscar european al muzeelor”, recunoaște excelența și inovația în protejarea și valorificarea patrimoniului cultural.

Distincția a fost acordată instituției în cadrul ceremoniei Premiilor Patrimoniului European 2025, desfășurată la Bruxelles, Belgia.

Proiectul premiat al Centrului Astra a revitalizat o casă medievală a breslelor, transformând-o într-un centru dinamic de formare, certificare și cultură. Prin parteneriate inovatoare, Muzeul Astra a creat un precedent național în recunoașterea meșteșugurilor tradiționale, profesionalizarea meșterilor și conectarea patrimoniului cu educația și reziliența comunității.

A 5-a ediție a festivalului NOVA aduce la București artiști și cercetători cu viziuni inovatoare din 9 țări

Evenimentul se va desfășura în perioada 6 – 13 noiembrie la Rezidența9 și CINETic UNATC

Ajuns la a 5-a ediție, festivalul NOVA, organizat de Asociația Prezent Continuu în colaborare cu numeroși parteneri naționali și internaționali, propune un program generos de experiențe imersive, activități educaționale și de mediere culturală unite de tema “Blooming is an invisible always”.

„Această ediție vine cu un sentiment de așezare. După începuturile entuziaste din 2018, când eram dornici să ‘evoluăm’ cu toate noile tehnologii creative apărute, prin colaborările din ultimii ani cu inovatori din neuroștiință și psihologie acum știm că tot felul de flori înfloresc constant pentru noi. Este însă nevoie să ne extindem percepția și cunoașterea pentru a face vizibilă această înflorire infinită și a ne bucura de ce deschide.

Pentru mine, adevărata nouă tehnologie creativă este mintea. Am construit în NOVA o bulă de refugiu în lumea asta îngrijorătoare, unde să exersăm, prin joacă și creativitate, să folosim această tehnologie fascinantă și adesea înfricoșătoare în avantajul nostru”, a spus Emilia Păunescu, fondatoare și director artistic al NOVA.

Expoziția de anul acesta de la Rezidența9 oferă participanților un astfel de parcurs deosebit. Cele 5 instalații artistice selectate, semnate de nume importante de pe scena internațională contemporană ca Ryu Furusawa, Karina Smigla-Bobinski sau Sasha Stiles, sunt înglobate în medii imersive exprimate prin lumină, mișcare și poezie, urmărind conceptul de “atmosfere” – entități afective care umplu spațiile și modelează experiența. Simplu spus, un fel de arhitectură făcută din emoții, care leagă coerent traseul vizitatorilor și “răspund” cognitiv lucrărilor expuse. Mediile imersive sunt co-create de Emilia Păunescu și Alexandru Claudiu Maxim cu ghidarea profesorului de estetică și cercetătorului de la Universitatea din Roma, Tonino Griffero.

Programul expozițional este completat de activități educaționale și de mediere culturală în colaborare cu Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative – CINETic sau parte din programul Rezidența9 „Care-i faza cu arta contemporană?” Printre highlight-urile din program sunt workshopul lui Tomás Andrade, Senior Data Scientist la Barcelona Supercomputing Center, despre proiectul “Expanded Voices”, atelierul pentru adulți și copii al artistei și cercetătoarei Sanja Sikoparija despre construcția de sculpturi digitale din răspunsul cognitiv al oamenilor la diferite tipuri de alimente și atelierele susținute de artiștii români Ciprian Ciuclea și Sabina Suru care vor invita publicul să descopere felul lor aparte de a lucra cu tehnologia.

„Care-i faza cu arta contemporană?” este un proiect multianual de mediere culturală bazat pe conținutul expozițiilor sau al proiectelor de la Rezidența9,  un centru de cultură contemporană din București, care aduce împreună creatori, gânditori, oameni de știință și comunități într-un dialog deschis cu publicul.

Conferința „Efigiile regelui – portretistica regelui Ferdinand al României”

Muzeul Național de Artă al României vă invită la conferința „Efigiile regelui – portretistica regelui Ferdinand al României”, desfășurată miercuri, 22 octombrie 2025, de la ora 16.30, în Sala cu Oglinzi (Calea Victoriei 49-53). Evenimentul este prezentat de dr. Carmen Tănăsoiu, specialist în cadrul Secției de Artă Veche Românească.

Conferința „Efigiile regelui – portretistica regelui Ferdinand al României” reprezintă al treilea eveniment din proiectul intitulat „Efigii regale”, prin care Muzeul Național de Artă al României dorește să marcheze împlinirea a 160 de ani de la nașterea regelui Ferdinand și a 150 de ani de la nașterea reginei Maria.

Desemnat moștenitor al Coroanei țării în 1881, cu ocazia proclamării Regatului, tânărul principe Ferdinand a petrecut 15 ani în România, în umbra regelui Carol I, înainte de a deveni el însuși rege, în 1914. Contemporanii l-au descris ca pe un om bun și nobil, dedicat până la sacrificiu datoriei sale, având o personalitate timidă și modestă. Mai puțin protocolar și mai apropiat de colaboratorii săi, democrat, jovial și având un delicat simț al umorului, regele Ferdinand era lipsit de etichetă, ,,nu avea gust pentru exercițiul puterii” și nu a fost neapărat interesat de imaginea sa și de impactul acesteia.

Portretistica regelui Ferdinand – de la cea filatelică și medalistică, până la cea plastică și statuară – a fost modelată de faptele domniei sale și de eroica lui loialitate pentru întregirea țării. Deși mai puțin bogată în reprezentări decât a soției sale, regina Maria, iconografia regelui Ferdinand urmează principalele evenimente din viața și domnia sa – sosirea în România, căsătoria, calitatea de rege, războiul, Încoronarea, profesiunea militară, mecenatul asupra unor instituții naționale.

Debutul domniei regelui Ferdinand în octombrie 1914 a însemnat o perioadă istorică dificilă care a reflectat atât gravitatea şi prioritatea multor altor probleme ale țării, cât și, într-un sens mai general, căutarea propriei imagini a noului rege. În fond, Primul Război Mondial a pus și problema viabilității monarhiilor constituționale; faptul că România rămăsese regat s-a datorat, în egală măsură, opțiunii oamenilor politici români și regelui Ferdinand însuși.

Ulterior, mai ales portretistica oficială a regelui (timbre, medalii) a exprimat încercarea de a reda țării și provinciilor de curând unite ideea de stabilitate, autoritate și coerența unui program politic.

Colecționar de timbre și implicat activ în designul unora dintre cele mai înalte ordine și medalii românești, totuși, regele Ferdinand nu s-a preocupat de reprezentativitatea imaginii sale și, cu atât mai puțin, s-a implicat în construirea unei propagande.

„Dinți de lapte” este singurul film românesc de ficțiune selectat pentru nominalizările la European Film Awards

„Dinți de lapte”, regizat de Mihai Mincan, a fost propus pe lista filmelor ce vor fi luate în considerare pentru nominalizare la premiile Academiei Europene de Film (European Film Awards), ediția 38, eveniment anual care celebrează cele mai importante realizări ale cinematografiei europene. Toate filmele selectate (67, dintre care 44 lungmetraje de ficțiune, 15 lungmetraje documentare și 8 lungmetraje de animație) vor fi vizionate și votate de cei 5400 de membri ai Academiei Europene de Film în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie. O parte dintre nominalizări vor fi anunțate pe 18 noiembrie 2025. Ceremonia de gală European Film Awards va avea loc pe 17 ianuarie 2026 la Berlin.

Compania deFilm, care a produs „Dinți de lapte”, a fost implicată și în coproducția filmului portughez „O riso a faca”/ „I Only Rest In The Storm” (r. Pedro Pinho).

Filmul „Dinți de lapte”, care a reprezentat România la festivalurile internaționale de la Veneția și Toronto, a avut premiera de gală la Cinema City AFI Cotroceni, pe 13 octombrie, fiind aplaudat de sute de invitați din industria cinematografică, personalități publice, vedete, influenceri și public interesat să cunoască întreaga echipă.

„Dinți de lapte” face parte din selecția Feature Narrative Competition a Festivalului Internațional de Film El Gouna (Egipt, 16 – 24 octombrie) alături de titluri importante, precum și din selecția Festivalului Internațional CinEast din Luxemburg (unde va fi proiectat pe 19 și 22 octombrie).

„Adevărata forță a filmului Dinți de lapte constă în interpretările sincere și în tandrețea regizorală, împreună cu relevanța sa istorică, toate împletite cu o poveste personală emoționantă”, notează Cineuropa.

Marina Palii și Igor Babiac, actori români din Republica Moldova – în rolurile părinților care își caută disperați fiica cea mare în filmul  „Dinți de lapte”, regizat de Mihai Mincan

Marina Palii și Igor Babiac joacă rolurile principale în filmul  „Dinți de lapte”, regizat de Mihai Mincan, care intră în cinematografe din 14 octombrie. Pentru cei doi actori români din Republica Moldova, este prima coproducție internațională în care au lucrat zi de zi alături de un copil, tânăra actriță aflată la debut: Emma Ioana Mogoș.

Cezaria și Petre Lucaciu, personajele interpretate de Marina Palii și Igor Babiac au două fiice: Alina și Maria. Când Alina (Lara Comănescu) dispare din fața blocului, o caută cu disperare, împreună cu fetița lor cea mică, Maria (Emma Ioana Mogoș).

Filmul urmează perspectiva Mariei, forțată de lumea din jur să lupte singură cu urmările terifiante ale unei tragedii. Realitatea, în care este confuză, ignorată și lăsată singură, și spațiul viselor, în care viziunile întunecate încep să preia controlul asupra vieții ei. Maria este singura care, până la sfârșitul călătoriei sale, descoperă un fel de izbăvire și de înțelegere a lumii.  Alături îi sunt prietenii de la joacă (Victor-Ioan Rogobete, Albert Ciută, Maia-Victoria Boboc) și indiferent de modul în care se desfășoară ancheta inspectorului de miliție Valentin Prisecaru (István Téglás), nu renunță să spere și să se gândească la sora ei.

Mințită și ridiculizată, Cezaria își păstrează capul sus până la sfârșit, luptându-se cu toată lumea până la ultima picătură de energie. Petre, tatăl distant, care muncește din greu pentru a construi „noua țară”, conducând un camion pentru un șantier, se afundă încet în tristețe, pierzându-și speranța și izolându-se de familia sa.

Ca tată, anchetatorul Valentin înțelege și este afectat de drama unei familii lovite de tragedie, dar nu reușește niciodată să depășească limitele impuse de regimul pe care îl servește.

Marina Palii, absolventă UNATC „I. L. Caragiale” din București, a debutat cu rolul Olga din filmul „Malmkrog” în regia lui Cristi Puiu. A colaborat apoi cu regizori precum Emmanuel Bourdieu, Cecilia Ștefănescu, Ana Felicia Scutelnicu, Andrei Epure, Tudor Giurgiu, Daniel Sandu, Carina Dașoveanu, Mihai Mincan.

Igor Babiac, actor al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, a debutat în lungmetrajul românesc „La limita de jos a cerului” (2013, regizat de Igor Cobileanski). Cea mai recentă apariție a sa într-un film românesc a fost în „Warboy” (2023, regia Marian Crișan).

Din distribuția filmului mai fac parte: Ada Lupu, Mihaela Rădescu, Karina-Ziana Gherasim, Tudor Morar și alții.

„Prin refuzul de a descrie direct revoluția din 1989, filmul își evidențiază cel mai clar punctul de vedere. Istoria nu este evenimentul grandios, televizat, ci distrugerile personale lăsate în urma sa. Adevărata prăbușire a avut loc cu mult înainte de căderea dictatorului, în decăderea liniștită a familiilor și comunităților. Filmul sugerează că maturizarea dureroasă a Mariei este paralelă cu trecerea violentă și nesigură a României de la un fel de întuneric la altul.” notează Gazzetely.

Lungmetrajul produs de compania românească deFilm în coproducție cu: Remora Films (Franța), Ström Pictures (Danemarca), StudioBauhaus (Grecia), Screening Emotions (Bulgaria) a avut premiera mondială în cadrul secțiunii competitive Orizzonti la Festivalul Internațional de Film de la Veneția (ediția 82), apoi a fost proiectat la Festivalul Internațional de Film de la Toronto în secțiunea Centrepiece.

Imaginea filmului „Dinți de lapte” este semnată de George Chiper-Lillemark, iar montajul a fost realizat de Dragoș Apetri. Muzica a fost compusă de Marius Leftărache și Nicolas Becker (compozitor premiat cu Oscar pentru „Sound of Metal”), iar Cyril Holtz a realizat mixajul de sunet. Scenografia este semnată de Anamaria Țecu, realizarea costumelor a fost coordonată de Dana Păpăruz, iar de machiaj și coafură s-au ocupat Dimitra Fafaliou și Sotiris Paterakis.

Radu Stancu și Ioana Lascăr (România) sunt producătorii filmului din partea deFilm. Coproducători: Cyriac Auriol, Monica Hellström, Konstantinos Vassilaros, Poli Angelova, Nikolay Todorov. Producători asociați: Carmen Rizac, Vlad Rădulescu, Orfeas Peretzis, Remi Burah, Olivier Pere, Mikulas Novotny.

Mihai Mincan, co-autorul documentarelor  „Omul care a vrut să fie liber” și „Emigrant Blues” (2019) a debutat în lungmetraj de ficțiune cu „Spre Nord” (2022), prezentat în competiția Orizzonti de la Veneția, selectat la peste 25 de festivaluri internaționale și disponibil în 15 teritorii. „Spre Nord” a câștigat trei trofee Gopo 2024 (Cel mai bun debut și Cea mai bună imagine, precum și Premiul Tânără Speranță pentru Niko Becker); a primit cinci premii ale Uniunii Cineaștilor în 2024, incluzând Marele Premiu și Trofeul Uniunii Cineaștilor pentru cel mai bun film. „Spre Nord”este disponibil pe HBO Max și Antena Play.

Timpul dramaturgiei e acum: 12 autori care scriu teatrul prezentului

Fundația Culturală „Camil Petrescu” anunță 12 dramaturgi selectați în cadrul proiectului Dramaturgia la timpul prezent, un program care își propune să aducă în prim-plan noile voci ale scenei românești. Conceput ca o platformă de descoperire, dialog și vizibilitate pentru dramaturgia contemporană, proiectul cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) construiește un spațiu necesar pentru tinerii autori care scriu despre lumea de azi, cu limbajul de azi.

Selecția a fost realizată de un juriu format din Mihaela Michailov (dramaturgă), Oana Răsuceanu (scenaristă) și Daria Ancuța (teatrolog și dramaturgă). Cele trei au ales, din cele peste 70 de texte înscrise – nepublicate anterior, nici în format tipărit, nici online – 12 voci distincte, fiecare reprezentativă pentru direcțiile și sensibilitățile teatrului contemporan. Deși inițial, juriul și-a propus selecția a 10 autori și autoare dramatice, calitatea și diversitatea temelor abordate au determinat extinderea listei finale – un semn că dramaturgia românească tânără e mai vie ca oricând.

Cei doisprezece dramaturgi aleși și piesele lor sunt: Teodora Savu (I will set this plane on fire, Umami), Anamaria Feraru (Warszawa, corpurile noastre nu ne mint niciodată), Iulia Mirică (Minunatele călătorii ale lui Anghel și Zuzi prin lumea adicției, Izvorul), Ionuț Vișan (Sub Apă, Albastru), Cristina Bordeanu (Ursoaica roz, American Dream), Anca Munteanu (Când eram mică voiam să fiu sfântă, Nuntă în Oaș sau ceva ce nu s-a mai văzut), Petronela Ionescu (Orașul Comoară, Căpșuni de zăpadă), Réka Kovács (Család, Brücke), Ioana Toloargă (Blossom, Plânsul lui Sharon), Cosmin Stănilă (Noroc să ai, Cum s-a îndrăgostit domnul Gherase de Clara Smith), Alexandru Ivănoiu (pe spatele fotografiei colț stânga jos stă scris tot ce nu pot uita despre mama, tehnici de a sugruma un câine maidanez), Alexandru Gorghe (Ofofof, Cartea de povești care era în timpul liber și astronaut).

Dramaturgia la timpul prezent pornește de la o întrebare esențială: cum scriem despre realitate în timp ce ea ni se întâmplă? Proiectul aduce împreună tineri autori care explorează teme personale și colective, de la crizele intimității până la tensiunile sociale și identitare ale generației lor. Într-un peisaj teatral în care dramaturgia originală are nevoie de spațiu și continuitate, programul își propune să transforme aceste texte în punți către public, traducând prezentul în limbaj scenic.

În lunile următoare, fragmente din piesele selectate vor fi publicate pe noua platformă DRAMATURG.ro, traduse în engleză, franceză și spaniolă, și însoțite de interviuri video cu autorii. Pe 25 și 26 noiembrie 2025, Centrul de Teatru Educațional Replika va găzdui două lecturi performative în format combates, în care fiecare dramaturg își va citi propriul text în fața publicului. Textul ales de spectatori va deveni baza unui spectacol lectură ce va fi difuzat la Radio Guerrilla la începutul lunii decembrie.

Prin acest proiect, Fundația Culturală „Camil Petrescu” continuă tradiția de a susține și documenta evoluția dramaturgiei românești contemporane. Într-o epocă în care teatrul are nevoie de voci noi, neînfricate și lucide, Dramaturgia la timpul prezent marchează începutul unei generații care își scrie propria istorie și transformă realitatea în material de lucru, emoție și conștiință artistică.