Premiera documentarului „Fluturi de noapte”: Marina Voica, între nostalgie și refuzul de a îmbătrâni

„Fluturi de noapte”, documentarul de debut al regizorului Andrei Ștefan Răuțu, va avea premiera pe 27 noiembrie la Muzeul Țăranului Român din București. Filmul o are în centru pe Marina Voica, una dintre cele mai cunoscute și iubite voci ale muzicii românești.

La 89 de ani, Marina Voica rămâne o prezență fascinantă și surprinzător de tânără în spirit. „Fluturi de noapte” este o incursiune intimă în viața și energia ei, dar și o reflecție despre felul în care ne raportăm la timp, memorie și la poveștile generațiilor care ne-au marcat cultura.

Pionieră a pop-ului românesc și voce unică a romanței moderne, Marina Voica devine, în fața camerei, mai mult decât o legendă muzicală: un personaj viu, ludic și plin de curiozitate, care continuă să inspire prin libertatea cu care trăiește. Imaginea ei, la finalul filmului, în Volkswagen-ul galben New Beetle, completează portretul ca un simbol al independenței și al feminității asumate.

Filmul a fost realizat pe parcursul a peste trei ani de filmări, cu o echipă extrem de restrânsă. Din dorința de a menține intimitatea și apropierea de personaj, Andrei Ștefan Răuțu a ales să filmeze el însuși, transformând documentarul într-un adevărat „home movie”.

„Am vrut să spun această poveste fără artificii, fără să ascund imperfecțiunile de filmare, pentru că tocmai ele dau autenticitate. În tot acest timp, între mine și Marina s-a creat o relație de încredere și prietenie. Am descoperit nu doar artista pe care o știam de pe scenă și de pe platoul de filmare, ci și omul care încă se joacă, râde, iubește și rămâne tânăr în spirit”, spune regizorul.

Definit printr-o estetică „camp”, cu o protagonistă al cărei stil este inimitabil, cu greșeli asumate și atmosferă intimă, „Fluturi de noapte” este un film realizat cu buget aproape de zero, dar care își trage forța din energia Marinei Voica și din relația apropiată dintre regizor și protagonistă.

Dincolo de portretul unei artiste, „Fluturi de noapte” deschide o conversație despre importanța de a aduce pe ecran personaje în vârstă – voci rareori vizibile în filmele contemporane, dar care au puterea de a emoționa și inspira. Această direcție nu e una întâmplătoare pentru că încă de la primele filme, Andrei Ștefan Răuțu a explorat memoria afectivă și fragilitatea vârstei.

„Bucureștiul văzut de sus” (2020), selecționat la TIFF, a avut-o deja în distribuție pe Marina Voica, alături de Ștefan Iancu și Elvira Deatcu, și a pornit din experiența personală a regizorului de a-și documenta bunica diagnosticată cu Alzheimer. În aceeași linie intimă, „Fluturi de noapte” continuă acest fir și explorează legătura dintre memorie, fragilitate și energia vitală a unui artist.

Premiera „Fluturi de noapte” are loc pe 27 noiembrie, ora 20:00, la Muzeul Țăranului Român, București. Ulterior, filmul va fi proiectat și în alte săli din București, Cluj, Sibiu și Timișoara.

„Acest film a fost posibil doar printr-un efort colectiv. Fără Ana Maria Gheorghe – coproducător Blitz film, ar fi fost imposibil de finalizat. Ioana Ciobanu a avut răbdare să stea cu mine peste 12 luni la montaj, să răscolim prin brut, să ne gândim, să ne răzgândim și tot așa. Fără Theo Nissim nu am fi putut include materialul de arhiva de la TVR, transmisia color de la festivalul Mamaia 1983, când Marina Voica a luat Marele Premiu. Petre Osman a făcut posibil ca filmul să sune cât se poate de bine în sala de cinema, iar Andrei Dinescu a făcut posibilă întâlnirea Marinei Voica cu trupa lui, PC Harem, și-au făcut un jam session de zile mari”, completează Andrei Răuțu.

Regizor, scenarist și producător român, născut pe 19 martie 1986 la București. Andrei Ștefan Răuțu a avut primul contact cu regia de film în timpul unui program de 8 săptămâni de „Filmmaking”, în cadrul New York Film Academy din Los Angeles (2011-2012). În 2013, a realizat primul scurtmetraj, “Ela, Panda și Madam”, care i-a oferit șansa de a participa în cadrul unor prestigioase festivaluri de film internaționale. În 2016 finalizează studiile de licență în Regie de film la UNATC, iar în 2024 obține diploma de master în scenaristică, la aceeași universitate, adăugând astfel două scenarii de lungmetraj în portofoliul său. Filmografia lui cuprinde 16 filme de scurtmetraj și documentar, proiecte ce au fost dezvoltate în România, Portugalia și China.

Printre operele cinematografice pe care le-a realizat se numără Ela, Panda și Madam (2013), Sare de mare, Hoinari ‘89, Înapoi la Rădăcini, A bientot, Bucureștiul văzut de sus (2020) și Hypatia. Inspirat adesea de experiențe personale, Răuțu explorează teme precum relațiile dintre generații, relațiile de cuplu, memoria, fragilitatea și raportarea la vârstă, într-un stil subtil, intim și autentic.

Cu Fluturi de noapte, semnează debutul său într-un lungmetraj documentar, explorând atât dinamica tinereții, a nostalgiei și a libertății prin prisma artistei Marina Voica, cât și posibilitatea de a reactiva și de a reinterpreta arhivele creațiilor artistice.

Expoziția „PINK. Femeile în designul grafic italian. De la origini până în prezent” la Bucharest Graphic Days

În cadrul celei de-a patra ediții a Bucharest Graphic Days, care se va desfășura în perioada 1-30 noiembrie 2025, IIC București prezintă, la Teatrul Național București (Sala Rotonda),  expoziția PINK. Femeile în designul grafic italian. De la origini până în prezent. Expoziția va fi inaugurată în data de 1 noiembrie, la ora 18.00.

Istoria artelor și profesiilor a fost scrisă predominant dintr-o perspectivă masculină. Proiectul PINK a reconstituit și prezintă personalitățile și contribuțiile designerilor grafici femei active în Italia din anii 1940 până în prezent. Această perioadă a fost marcată de schimbări majore pentru societatea italiană și nu numai: de la boom-ul economic, cu produse, obiceiuri și ritualuri noi, până la epoca tranziției, cu omniprezența tehnologiei digitale, criza valorilor și incertitudinile continue.

PINK. Femeile în designul grafic italian. De la origini până în prezent își propune să evidențieze contribuția feminină la evoluția și dezvoltarea profesiei și a culturii vizuale italiene; și, mai general, cât de puțină recunoaștere a fost acordată muncii lor în crearea de imagini iconice, care în unele cazuri au intrat în imaginația a milioane de oameni.

Artiste precum Anita Klinz (prima directoare artistică italiană), Jeanne Michot Grignani, Brunetta Mateldi Moretti, Lora Lamm, Claudia Morgagni, Simonetta Ferrante și Adelaide Acerbi au contribuit la boom-ul economic și la afirmarea conceptului „Made in Italy”. Anii 1970 și 1980 au fost caracterizați de angajament politic și grafică de utilitate publică, cu figuri precum Elisabetta Ognibene, Elena Green, Patrizia Pataccini și Michela Papadia. Anii 1990 și 2000, marcați de revoluția digitală și de noile frontiere ale comunicării, au avut ca protagoniste personalități precum Ginette Caron, Cristina Chiappini, Claude Marzotto și Silvana Amato, prima femeie italiană care s-a alăturat AGI (Alliance Graphique Internationale, organizația internațională care reunește cei mai influenți designeri grafici din lume), și Laura Viale, cu coperțile sale Millelire pentru Stampa Alternativa.

PINK prezintă peste patruzeci de designeri grafici femei care au lucrat și continuă să lucreze în Italia, printre care unele dintre câștigătoarele și artistele selectate în cele cinci ediții ale AWDA, AIAP Women in Design Award, premiul internațional promovat de AIAP (Asociația Italiană de Design pentru Comunicare Vizuală) din 2012.

Materialele expuse și reproduse în cadrul expoziție PINK provin din colecțiile deținute la AIAP CDPG, Centrul de Documentare AIAP pentru Design Grafic, sau puse la dispoziție de către designeri. AIAP CDPG este, de fapt, singurul centru din Italia dedicat în mod special colectării, conservării, studiului și promovării materialelor de design grafic.

Prin observarea posterelor, cărților, schițelor, desenelor și fotografiilor, se pot observa nu doar artefacte grafice – adesea extraordinare – ci și viețile unor femei independente, curajoase și talentate care au împăcat și continuă să împace viața profesională cu cea privată, definind modele care până acum au fost puțin explorate sau discutate.

La mulţi ani, Elena Merişoreanu!

Îndrăgita interpretă de muzică populară, Elena Merişoreanu, s-a născut în satul Paroşeni, oraşul Vulcan, judeţul Hunedoara. Îi asculta pe Ion Luican, Maria Tănase, Lucreţia Ciobanu şi se întreba la 4 anişori, cum se trezesc artiştii atât de devreme să cânte la radio. Mai apoi, odată cu venirea Ansamblului ”Ciocârlia” în turneu, s-a dus la spectacol să ia autografe. Acolo, cineva din ansamblu a întrebat-o dacă ştie să cânte. Deşi, nu mai cântase înainte, Elena Merişoreanu a spus un „da” răspicat.

Avea doar 16 ani şi n-a putut fi admisă ca membru în ansamblu, fiindcă nu avea vârsta necesară şi nici locuri libere nu mai erau, dar ambiţia si perseverenţa au ajutat-o pe Elena Merişoreanu să-şi înceapă cariera peste 2 ani, la Ansamblul “Rapsodia română”, unde a cântat timp de 35 de ani, alături de artişti precum: Petre Geambaşu sau Dida Drăgan.

În această calitate de membră a Ansamblului ,,Rapsodia Româna” participă la culegerea de folclor din satele din sudul Ardealului, alături de echipe conduse de compozitorul Florin Comişel şi dirijorul Iacob Ciortea. Primul cântec cu care a debutat la radio în 1967, se numeşte: ,,Bade-al meu e poenar”, l-a cântat acompaniată de Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijată de George Vancu. Pe măsură ce s-a dezvoltat profesional, cântăreaţa a preluat piese vechi, instrumentale, la care a adăugat textele şi a realizat astfel un repertoriu bogat cu piese de înstrăinare, de familie şi de dragoste, cu care a reuşit să încânte publicul.

În 1970, la vârsta de 22 de ani, în urma selecţiei din cadrul Festivalului concurs de la Agrigento, Italia, i se decernează titlul de Miss Primavera – Europa pentru frumuseţe, costum naţional şi calităţi artistice. Cântecele sale sunt cuprinse în albumele: ” Ne-ai crescut măicuţa mea (1973)”, ”De la Vata către Brad” (1977), ”La coliba dorului ”(2000), ”Ăsta-i jocului junilor ”(2000), ”Jocul mi-o plăcut odată (2013)”.

Expoziția „Palatul din inima Iașului. Reperele unui secol”

Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași anunță deschiderea expoziției „Palatul din inima Iașului. Reperele unui secol”, un proiect cultural dedicat împlinirii a 100 de ani de la inaugurarea Palatului Culturii, simbolul identitar al orașului Iași și reper arhitectural al României moderne.

Acest demers expozițional este rezultatul unei colaborări de amploare între toate secțiile Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, alături de parteneri prestigioși: Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Iași, Biblioteca Academiei Române – Filiala Iași, Institutul de Arheologie Iași din cadrul Academiei Române – Filiala Iași și Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău, Republica Moldova.

Prin intermediul documentelor, imaginilor de arhivă, obiectelor de patrimoniu și mărturiilor istorice, expoziția oferă o perspectivă cronologică și tematică asupra istoriei Palatului Culturii, de la proiectarea sa ca Palat de Justiție și Administrație pe locul fostei Curți Domnești, până la transformarea într-un templu al culturii ieșene.

De la inaugurarea sa în 1925 și până în momentul în care avea să devină Palat al Culturii, în 1954, clădirea impunătoare a Palatului de Justiție și Administrație a găzduit numeroase instituții ale statului: Tribunalul cu toate secțiile sale, Curtea de Apel, Curtea cu Juri, Parchetul general cu secțiile sale, Corpul portăreilor, Notariatul și Baroul avocaților. De-a lungul timpului, au mai funcționat în clădire și Administrația Financiară, Serviciul de Inspecție al Finanțelor, Serviciul Agricol, Inspectoratul Școlar și Serviciul de Învățământ local.

Începând cu anul 1955, în acest edificiu din inima Iașului și-au găsit locul treptat redacțiile unor reviste culturale (Flacăra Iașului, Iașul Literar, Cronica). Tot aici și-au avut sediul Filialele ieșene ale Uniunilor de creație, Radioteleviziunea, dar și alte instituții de cultură: Biblioteca regională (din 1983, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași), patru mari muzee (Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Politehnic (azi, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”), Muzeul de Istorie a Moldovei, și Laboratorul Zonal de Restaurare a Patrimoniului Cultural (azi, Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural).

De-a lungul unui secol, Palatul a fost martor al transformărilor politice, sociale și culturale ale Iașului, păstrându-și însă mereu vocația de a adăposti VALORI – odinioară valorile Dreptății, astăzi valorile Culturii.

„Prin acest eveniment expozițional, invităm vizitatorii să redescopere povestea acestui monument-simbol care, de la inaugurarea sa din 1925 și până în prezent, continuă să inspire, să emoționeze și să definească identitatea orașului Iași”, subliniază Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova”.

Expoziția va fi deschisă la Muzeul de Istorie a Moldovei – Sala „Orest Tafrali”, în perioada 30 octombrie 2025 – 1 martie 2026.

Ierbar, o experienţă teatrală multisenzorială în regia lui Radu Afrim, la Sala Mare a Naţionalului din Târgu-Mureş

O meditaţie poetică asupra vieţii, având ca sursă de inspiraţie poezia însăşi, dar şi natura, spectacolul Ierbar prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului într-un cadru în care coexistă cupluri tinere, cupluri de vârstă medie, dar şi cupluri în vârstă. Acestea se află în faze existenţiale diferite, dar fragilitatea, dorinţa de iubire şi de comuniune, precum şi conştiinţa că totul e efemer le impregnează fiecare gest şi acţiune. În freamătul nesfârşit al naturii putem distinge, la scară micro, caracterul infinit al universului macro care ne întâmpină cu răsărituri, apusuri şi stele, un univers deopotrivă familiar şi misterios-fascinant, de care suntem, în esenţă, inseparabili.

Ierbar e o experienţă teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoţeşte concretul aşa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri şuvoaiale de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Piesa a fost scrisă de Radu Afrim şi este inspirată de volumul de poezie „Cartea plantelor şi animalelor“ de Simona Popescu.

Producţia a fost distinsă în 2023 cu Premiul UNITER la categoria Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută.

Din distribuţie fac parte actorii Nicu Mihoc – Viorel (Stalker), Berekméri Katalin – Róza, Elena Purea – Ea, Theo Marton – El, Alex Stoicescu – Darius, Larisa Dobrin / Laura Mihalache – Staminia, Cristina Holtzli – Rebeca, Luchian Pantea – Piticu,  Ale Țifrea – Dia, Dana Pancu – Sora 2, Loredana Dascălu – Sora 1, Mela Mihai – Profa şi Radu Anastas – Cameraman.

Regia artistică, filmările şi universul sonor îi aparţin lui Radu Afrim, scenografia a fost concepută de Irina Moscu, dramaturgia de scenă a fost realizată de Andreea Radu, Lighting design-ul a fost conceput de Cristian Niculescu, Video Design-ul îi aparţine lui Trucza Samu, asistent de regie a fost Dragoş Stoenescu, asistentă de scenografie a fost Sikó Dorottya, iar regia tehnică este asigurată de Teodora Crăciun.

În cadrul proiecţiilor video se regăseşte o lucrare semnată de artista vizuală Helen Flockhart.

Reprezentația va avea loc sâmbătă, 8 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala Mare.

Spectacolul are o durată de 2 ore şi 10 minute şi este recomandat persoanelor cu vârsta peste 14 ani.

Comedia ține la TINEri: Dă-i bice! – o nouă premieră a stagiunii

Teatrul de Comedie anunță o nouă premieră a stagiunii 2025/2026, spectacolul Dă-i bice! de David Mamet, în regia lui Răzvan Enciu, scenografia: Ioana Butnariu, proiect câștigător al programului Comedia ține la TINEri. Evenimentul va avea loc pe 6 și 7 noiembrie, la Sala Nouă, de la ora 19:00.

Textul scris de David Mamet pornește de la industria cinematografică a Hollywoodului și explorează dinamica relațiilor de putere de pe scara ierarhică, dar și dintre prieteni.

Deși nu neapărat tipică, Dă-i bice! este mai degrabă o comedie neagră în care spectatorii pot fi martori la orgolii, manipulări și izbucniri presărate de instincte animalice și atavice prin care, poate, se vor și recunoaște.

„Pentru mine, piesa asta n-a fost nicio clipă despre Hollywood; nici măcar despre industria filmului în general. La fel ca atâtea contexte specifice din atâtea opere, și aici găsim un pretext pentru a vorbi despre idei care nu țin de granițe sau de perioade. În cazul de față, vorbim și ne jucăm despre putere, un joc copilăros care degenerează mult prea ușor în cruzime și într-o seducătoare mlaștină morală”, spune regizorul Răzvan Enciu.

Din distribuția spectacolului fac parte Alex Conovaru, Bogdan Farcaș și Ioana Nichita.

A 5-a ediție a festivalului NOVA

Ajuns la a 5-a ediție, festivalul NOVA, organizat de Asociația Prezent Continuu în colaborare cu numeroși parteneri naționali și internaționali, propune un program generos de experiențe imersive, activități educaționale și de mediere culturală unite de tema „Blooming is an invisible always”.

Expoziția de anul acesta de la Rezidența9 oferă participanților un astfel de parcurs deosebit. Cele 5 instalații artistice selectate, semnate de nume importante de pe scena internațională contemporană ca Ryu Furusawa, Karina Smigla-Bobinski (DE) sau Sasha Stiles, sunt înglobate în medii imersive exprimate prin lumină, mișcare și poezie, urmărind conceptul de „atmosfere” – entități afective care umplu spațiile și modelează experiența. Simplu spus, un fel de arhitectură făcută din emoții, care leagă coerent traseul vizitatorilor și „răspund” cognitiv lucrărilor expuse. Expoziţia se poate vizita în perioada 6 – 13 noiembrie.

Karina Smigla-Bobinski  (DE) este o artistă de tip Open-Media care lucrează cu medii analogice și digitale în domeniul artei proprioceptive. Temele sale se mișcă între știință, intuiție, expresie și cogniție. Ea creează și colaborează la proiecte care variază de la pictură, sculpturi cinetice, instalații interactive, intervenții artistice, obiecte de realitate mixtă, spectacole de teatru fizic multimedia și proiecte online. Lucrările ei conțin metoda propriei lor realizări – sunt o artă directă, care pune în prim-plan materialul, mișcarea prin timp și impactul asupra rezultatului.

Cercetarea ei artistică include și colaborări cu domeniul științei, precum și lucrări teoretice despre interacțiunea dintre societate, tehnologie și tehnicile culturale rezultate – de exemplu, la Muzeul Național de Știință și Tehnologie Leonardo da Vinci în anii 2023/2024.

Ca Visiting Research Fellow și Artist in Residence la ZiF – Centrul pentru Cercetare Interdisciplinară al Universității Bielefeld (Institute for Advanced Study), a lucrat cu două grupuri de cercetători – oameni de știință, filosofi, istorici de artă și juriști – pe teme precum Etica copierii și Cauzele genetice și sociale ale șanselor de viață.

„steaua. young and innocent days” – arta ca memorie și libertate.

Expoziție între 6 noiembrie și 14 decembrie, la Galeria Ivan și evenimente conexe la Teatrul de Comedie din București

În decembrie 1968, un grup de tineri studenți la Arte confecționează o stea și pornesc prin București să-și colinde profesorii. Un gest firesc, ludic, încărcat de spiritul colectiv al tinereții se transformă însă într-un moment de tensiune: la ieșirea din scara blocului, sunt opriți de agenți ai Securității, iar Adina Nanu, profesoara care îi însoțea, este dusă la interogatoriu. După 56 de ani, proiectul „steaua. young and innocent days” readuce la lumină acea seară, transformând-o într-un pretext pentru dialog și reflecție, dar și într-o narațiune despre o generație care a trăit într-o perioadă paradigmatică a istoriei. Printr-o serie de expoziții și evenimente conexe, proiectul recuperează memoria acelui gest simbolic și o așează în oglindă cu prezentul ca o legătură între generații.

Expoziția de la Galeria Ivan

Între 6 noiembrie și 14 decembrie 2025, Galeria Ivan găzduiește prima parte a proiectului – „steaua. young and innocent days | Part I”, o expoziție curatoriată de Alexandra Croitoru, ce reunește lucrări semnate de artiști din generații diferite: Horia Bernea, Doru Covrig, Giulia Crețulescu, Iulian Mereuță, Ioana Mincu, Mono Mihai și Paul Neagu.

Expoziția are ca punct de plecare acțiunea Steaua din 1968, inițiată de grupul de studenți de la Arte, clasa de scenografie, din care făceau parte Miruna și Radu Boruzescu, un cuplu de scenografi care, ulterior, avea să își continue cariera în Franța, lăsând o amprentă remarcabilă asupra teatrului contemporan. În jurul acestei istorii, curatoarea construiește o narațiune vizuală în care se întâlnesc materiale de arhivă, contribuții ale unor artiști formați în anii ‘60 și lucrări noi, comisionate unor tineri artiști.

Prin lucrările artiștilor contemporani Giulia Crețulescu, Ioana Mincu și Mono Mihai, expoziția reinterpretează momentul 1968, transformându-l într-un prilej de reflecție asupra contextului actual. Giulia Crețulescu propune un manifest al „hipermanualității”, în care gestul artistic devine o posibilă formă de terapie. Ioana Mincu reimaginează dimensiunea performativă a Stelei, transformând-o într-un ritual al comunității, o contrapondere la consumerismul prezentului. Mono Mihai explorează latura politică a gestului, punând în paralel acțiunea tinerilor din 1968 cu dramele contemporane ale refugiaților și ale celor dezrădăcinați de conflicte.

Publicul este invitat la tururi ghidate realizate de Bogdan Bălan, în fiecare sâmbătă între 8 noiembrie și 12 decembrie, atât la Galeria Ivan, cât și la Muzeul Național al Țăranului Român, unde Steaua originală va fi expusă, restaurată, ca martor tăcut al acelei nopți din 1968. Rezervările pentru tururile ghidate se fac în formularul de aici.

În completarea expoziției, Sala Nouă a Teatrului de Comedie devine spațiu de întâlnire între generații, printr-o serie de trei evenimente publice care explorează dimensiunile culturale, sociale și muzicale ale anului 1968.

5 noiembrie 2025 – „You Really Got Me. Generația ’60 și revoluția muzicală în România”

Moderată de Paul Breazu, discuția este dedicată influenței pe care muzica anilor ’60 a avut-o asupra peisajului cultural local. Mircea Florian și Claudiu Oancea discută despre cum sunetul epocii a reușit să topească barierele ideologice. Un concert Sașa-Liviu Stoianovici va avea loc după discuție.

12 noiembrie 2025 – „Rit, joacă și spectacol. Cu Steaua și alte roluri”

Moderată de Laura Jiga Iliescu, discuția propune o explorare a tradiției Stelei ca fenomen cultural și performativ – de la ritualul satului la reinterpretările urbane. Participă Hanno Höfer și Paul Drogeanu, iar momentul muzical este susținut de Vlad Alexandrescu.

Toate evenimentele încep la ora 18:30, la Teatrul de Comedie, Sala Nouă (Strada Sfânta Vineri nr. 11, sector 3, București), cu acces liber pentru public.

A doua parte a expoziției – la Muzeul Național al Țăranului Român

Începând cu 27 noiembrie 2025, Steaua și povestea ei vor fi prezentate într-o expoziție la Muzeul Național al Țăranului Român, deschisă până pe 11 ianuarie 2026. Aici, obiectul istoric va fi expus în centrul unui traseu narativ care leagă arta, istoria și memoria colectivă, oferind vizitatorilor o experiență imersivă în atmosfera anilor ’60. Prin obiecte, fotografii și interviuri, expoziția transformă Steaua într-un obiect al memoriei vii – un simbol al rezistenței prin artă și solidaritate.

Un proiect despre curaj, memorie și libertate

„steaua. young and innocent days” este mai mult decât o expoziție – este o intersecție între artă, istorie și conștiință civică, un mod de a retrăi, prin privirea de azi, un gest mic care a spus mult. Este un proiect despre libertatea de a crea, de a te aduna, de a spera.

Într-o lume care se confruntă din nou cu polarizare, control și anxietăți colective, Steaua devine un simbol al continuității și al curajului de a rămâne uman, o reamintire că drepturile și libertățile se câștigă greu și se pierd ușor, dar și că arta rămâne cel mai puternic limbaj al rezistenței.

steaua. young and innocent days este un proiect conceput de Miruna M. Boruzescu și dezvoltat în colaborare cu Maria Mora, Paula Dunker și Paul Breazu.

Muzeul Național Cotroceni anunță un nou format de vizitare pentru zilele de sâmbătă și duminică, valabil începând cu data de 1 noiembrie 2025

În perioada sezonului rece, accesul în spațiile exterioare din cadrul Complexului „Palat Cotroceni” va fi suspendat.Spațiile interioare, respectiv o parte a sălilor de protocol ale Administrației Prezidențiale, Muzeul Național Cotroceni (MNC) și Biserica rămân în continuare deschise vizitatorilor.

Astfel, la fiecare sfârșit de săptămână, în zilele de sâmbătă și duminică, în intervalul orar 9.00-17.00 (ora 16.00 – ultima intrare), publicul va putea vizita etajele I și II ale muzeului (saloanele oficiale și apartamentele familiilor regale), precum și următoarele spații ale Administrației Prezidențiale: Sala Unirii, Galeria Basarabilor și Sala de Spectacole.

Accesul se va face, la fel ca în celelalte zile ale săptămânii, pe la poarta Muzeului din Șoseaua Cotroceni, de unde se vor putea cumpăra biletele de acces.

Teatrul Stela Popescu din București, cu …Escu de Tudor Mușatescu pe scena Festivalului Toma Caragiu din Ploiești

Teatrul Stela Popescu din București participă la cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Toma Caragiu din Ploiești cu spectacolul …Escu de Tudor Mușatescu, în regia lui Alexandru Grecu și Cristian Șofron, avându-l în rolul principal pe Pavel Bartoș. Reprezentația va avea loc miercuri, 5 noiembrie, de la ora 18:30, la sala mare a Teatrului Toma Caragiu.

Spectacolul aduce în actualitate o comedie clasică despre alegerile de ieri și de azi, cu o ironie subtilă asupra mecanismelor politice care traversează epocile. Scris în 1933, textul lui Mușatescu, continuare a celebrei comedii Titanic Vals, rămâne o satiră savuroasă asupra oportunismului, șantajului și farsei electorale, toate condimentate cu umor și un spirit românesc inconfundabil.

„Politica e ca moda! Evoluează, se schimbă, se preface. Și, după cum modei îi ești fidel schimbând-o, tot așa fidelitatea în politică nu e decât o nesfârșită serie de adultere!”, spune personajul principal, Decebal Necșulescu.

Din distribuție fac parte Pavel Bartoș, Viorel Păunescu, Cristi Neacșu, Sorin Aurel Sandu, Alexandru Floroiu, Cătălin Frăsinescu, Irina Cărămizaru, Manuela Hărăbor, Crina Matei, Daniel Filipescu, Dorin Enache, Petru Șutu, Ana-Maria Ivan, Florentin Munteanu, Anca Pascu.

Echipa artistică îi reunește pe Delia – Diana Ghizdăveț, Ecaterina Salimova (asistenți scenografie), Geanina Punkoști (costume), Dumitru Tanmoșan, Ioana Macarie (coregrafie).

…Escu de Tudor Muşatescu este un text atemporal, o satiră care a lăsat o amprentă semnificativă în istoria teatrului românesc şi cunoaște o reinterpretare memorabilă prin această versiune de excepție.

„Ecouri”: concert de jazz dedicat compozitorului și pianistului Romeo Cozma

După primele două concerte din această stagiune, dedicate celor doi muzicieni legendari ai jazz-ului american Wayne Shorter și Miles Davis, Big Band-ul Radio România dirijat de Simona Strungaru vă invită la un eveniment aniversar conceput în jurul unui artist român care sărbătorește frumoasa vârstă de 70 de ani.

Joi, 6 noiembrie 2025 (de la 19.00), Sala Radio va găzdui concertul sugestiv intitulat „Ecouri”, dedicat compozitorului, pianistului și profesorului Romeo Cozma, una dintre cele mai importante personalități ale jazzului românesc.

Titlul concertului – „Ecouri” – simbolizează atât rezonanța pe care creația lui Romeo Cozma a avut-o de-a lungul timpului, cât și un element sonor inedit prezent în aranjamentele semnate de fiul său, Robert Cozma. De asemenea invitat special la acest eveniment, Robert urmează calea muzicală a tatălui său, fiind compozitor de jazz, aranjor, trombonist și pianist. Publicul va redescoperi teme reprezentative din creația lui Romeo Cozma, reinterpretate într-o manieră orchestrală modernă, în care tradiția se împletește armonios cu spiritul jazzului actual.

Născut la data de 13 noiembrie 1955, la București, Romeo Cozma a făcut primii săi pași spre o carieră în muzică studiind pianul la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași. A urmat apoi cursurile Facultății de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie din cadrul Universității de Arte „George Enescu”, Iași, specializându-se în pedagogie muzicală și compoziție.

Iubirea sa pentru muzica de jazz datează încă din timpul anilor de liceu, când a început să dezvolte o deosebită admirație pentru Chick Corea și Herbie Hancock. A continuat apoi să se dedice jazz-ului, deși compozițiile sale încorporează diferite genuri și stiluri, de la vocal-simfonic și muzică de cameră la muzică electronică, jazz și ușoară.

De-a lungul anilor, Romeo Cozma a dovedit un talent deosebit atât ca pianist, cât și ca lider de formație. Prezența sa pe diferite scene în România și peste hotare (Republica Moldova, Germania, Franța, S.U.A., Austria, Italia, Belgia, Suedia etc.) a avut un impact deosebit, surprinzând publicul printr-o diversitate de formule, de la pian solo la combo și big band (începând cu grupul său propriu, „Studio”), dar și ca pianist solist alături de orchestre simfonice.

În 2004, în urma susținerii tezei de doctorat cu titlul „Ipostaze ale muzicii de jazz” la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, Romeo Cozma primește titlul de Doctor în Muzică, devenind astfel primul muzician român cu această distincție în domeniul jazz-ului. Pe langă deosebitele calități componistice și interpretative, Romeo Cozma s-a remarcat și prin talentul organizatoric și cel pedagogic. În acest sens, a inițiat și coordonat secția de jazz și muzică usoară din cadrul Universității de Arte „George Enescu” – Iași. De asemenea, este fondatorul și coordonatorul Clubului de Muzică „Richard Oschanitzky” din Iași. Muzician desăvârșit, Romeo Cozma este în prezent profesor de jazz la Universitatea de Arte din Iași, prin talentul și creativitatea sa devenind o figură reprezentativă în lumea muzicii ieșene.

Corneliu Baba – Chipul feminin. O privire în detaliu (15 noiembrie 2025- 15 martie 2026)

Vernisaj: vineri 14 noiembrie, ora 18.00, Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111

Însoțit de lansarea volumului bilingv: C. Baba. Repertoriul colecției

Expoziția prezintă o selecție din opera lui Corneliu Baba (1906-1997) construită în jurul uneia dintre temele majore ale artei universale și, în același timp, o constantă a căutărilor plastice ale artistului: portretul feminin. Expoziția este curatoriată de Liliana Chiriac și Maria Muscalu Albani.

În Jurnalele și Caietele de atelier ale artistului apar mărturii ale unor frământări în procesul de creație – identificarea unui chip feminin exemplar, în care particularitatea trăsăturilor chipului să poată exprima gânduri și sentimente și, alături de gestica mâinilor, să sugereze o formă nonverbală de comunicare. Aceste confesiuni dezvăluie preocuparea artistului pentru genul portretului și explorarea în această direcție a unor fizionomii reale sau fictive, dovedind fantezie și virtuozitate picturală. Nu există nicio perioadă în cronologia operei artistului, în care tema omului să nu fi fost abordată, Baba fiind considerat de criticii de artă un „pictor al omuluiˮ.

Portretele realizate după modele reale sau imaginare se regăsesc în toate perioadele sale de creație și ridică probleme picturale specifice, formând anumite conexiuni între privitor și creator, după cum însuși artistul dezvăluie: „Portretul trebuie să șocheze nu prin asemănare, ci prin prezență, o prezență realizată pictural și încărcată de această forță dramatică”.

Între portretele feminine, pot fi identificate următoarele tipologii: portretul de familie, portretele de copii, portretul anonim, portretul cu identitate și portretul tematic sau portretul imaginar – inspirat de marii maeștri. Unele portrete aparțin temelor de suflet, începând de la portretele de țărani până la compoziții precum Scena de gen, Pieta, Spaima (teme cu un profund caracter filosofic).

Parcursul expozițional cuprinde mai mult de optzeci de lucrări de pictură și grafică, dar și obiecte personale sau documente ale artistului: caiete cu schițe, oglinzi, fotografii de familie, albume de artă etc., aranjate cronologic și tematic, însoțite de texte selectate din Jurnalele artistului și cu informații despre personajele reprezentate, completate de curatori.

Lucrările de artă și obiectele prezentate fac parte din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României și al Muzeului Colecțiilor de Artă (colecțiile C. Baba și I. Pas), precum și din alte trei muzee din Capitală (Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Municipiului București, Cabinetul de stampe – Biblioteca Academiei Române), dar și din țară: Muzeul de Artă Craiova, Muzeul „Vasile Pârvanˮ din Bârlad, Muzeul Județean Gorj – „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Judeţean de Artă Prahova – „Ion Ionescu-Quintus”, Muzeul Național de Artă Timișoara, alături de lucrări ce provin din colecția artistului și din colecții particulare.

Cea de a doua componentă a evenimentului este lansarea volumului bilingv C. Baba. Repertoriul colecției. Volumul este dedicat vestitului „pictor al omului“, Corneliu Baba, la care s-a lucrat timp de doi ani, având ca scop punerea în lumină a unor informații inedite, a unor date clare despre opera artistului, necesare identificării tematice și încadrării istorice a creațiilor sale, precum și ilustrații ale lucrărilor/pieselor din colecția artistului de la MCA, dar și din patrimoniul Secției Artă Românească Modernă.

Autor catalog: Liliana Chiriac. Conservator expoziţie: Ilinca Damian.

„Corneliu Baba. Chipul feminin – O privire în detaliu” cuprinde și un program educațional pentru copii și adolescenți, intitulat „Cine este ea?”, în colaborare cu Asociația ArtelierD, sub forma unor ateliere de weekend (15 și 29 noiembrie 2025), și a unor ateliere pentru școli și licee. Detalii aici.

Expoziția va fi prezentată la parterul corpului C al Muzeului Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111. Program: luni, marți, vineri, orele 10.00-18.00, sâmbătă – duminică 11.00-19.00, miercuri și joi închis. Acces: 32 lei. Prima zi de marți din lună intrarea gratuită.