Goralii din sudul Poloniei

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită miercuri, 12 noiembrie 2025, începând cu ora 14.00, la vernisajul expoziţiei de fotografii documentare „ Goralii din Sudul Poloniei” semnată de artiștii fotografi orădeni: Constantin Demeter (coordonator), Ovidiu Gabor şi Gheorghe Petrila.

Cei trei vor completa poveştile spuse prin imaginile prezentate cu propriile relatări despre locurile vizitate, oamenii întâlniţi şi tradiţiile acestora.

Fotografiile din această expoziție sunt rezultatul unei documentări pe care autorii au realizat-o în Sudul Poloniei, în vara acestui an. Vizitatorii vor putea admira peisaje, case tradiționale, biserici şi, prin intermediul imaginii, îi vor cunoște pe oamenii locului, păstrători ai tradiţiilor şi meşteşugurilor moştenite de la strămoşii lor.

Expoziţia va fi deschisă în Foaierul H.H. Stahl al Muzeului National al Satului “Dimitrie Gusti”  în perioada 12 noiembrie 2025 – 10 ianuarie 2026.

Documentary Mondays și Fiction Tuesdays revin la Centrul Ceh: realitate, memorie și fantezie, între 10-25 noiembrie

Centrul Ceh București redeschide sezonul de toamnă cu cele două programe consacrate: Documentary Mondays și Fiction Tuesdays. Între 10-25 noiembrie, în fiecare luni și marți, de la ora 19:30, publicul este invitat la șase proiecții de cinema european contemporan și clasic, cu intrare liberă. Documentary Mondays, cel mai longeviv program de film al Centrului Ceh, propune documentare care deschid reflecții asupra prezentului, memoriei, traumei și modurilor în care ne raportăm la lume. Fiction Tuesdays aduce în atenție trei filme emblematice ale regizorului Václav Vorlíček, o figură esențială a comediei fantastice cehoslovace – de la basm cult la satiră politică subversivă.

Selecția din această ediție de noiembrie leagă cele două programe prin felul în care filmul înregistrează, distorsionează, reconstruiește sau fabulează realitatea. Documentarele vorbesc despre sens, vulnerabilitate, pandemie, memorie și patrimoniu filmic; ficțiunile – prin magie, umor și spirit ludic – reamintesc libertatea cinemaului de a se juca cu imposibilul. Proiecția documentarului „The Great Nothing” va fi urmată de o sesiune Q&A cu co-regizoarea Marika Pecháčková, iar antologia „Umbrele istoriei” va fi urmată de o discuție cu curatoarea acesteia, Adina Brădeanu.

Documentary Mondays

10.11 – Wishing on a Star (Peter Kerekes, 2024, 99’)

Luciana este o astrologă italiană care crede că destinul se poate reseta printr-o călătorie făcută exact de ziua ta, în locul potrivit astrologic. Clienții ei ajung în Taipei, Beirut sau sate pierdute, cu un soi de credință intimă în posibilitatea unui nou început. Peter Kerekes urmărește aceste traiectorii afective cu umor, tandrețe și o curiozitate reală despre felul în care speranța funcționează ca motor al sensului vieții.

17.11 – The Great Nothing (Vít Klusák, Marika Pecháčková, 2023, 103’)

Anii pandemiei în Cehia sunt priviți din interiorul unei lumi care se stinge în slow motion: spitale, proteste, interioare domestice obosite, neputințe, așteptare. Filmul surprinde ritmul fracturat și absurd al existenței, dar și umorul amar care ne-a permis să rămânem lucizi. Frică, polarizare, rutină și reziliență se amestecă într-o cartografiere emoțională a unei „pauze istorice” pe care n-o vom uita.

→ Q&A cu co-regizoarea Marika Pecháčková

24.11 – Umbrele istoriei (Vladimir Kressl, Judit Elek, Krsto Papić, Slavomir Popovici, 1960′-70′, 69’)

Patru scurtmetraje ce reconstruiesc felul în care memoria colectivă se dilată, se pierde, se falsifică și se fragmentează: arhive naziste contrafăcute, castele socialiste, radiouri pirate rurale, un muzeu domestic risipit odată cu moartea custodelui său. Proiecția face parte din programul KineDok România, parte din platforma europeană care aduce documentarul aproape de public, în spații alternative de vizionare.

→ discuție cu curatoarea Adina Brădeanu

Fiction Tuesdays – Focus Václav Vorlíček

11.11 – The Girl on the Broomstick (1972, 80’)

Saxana evadează din școala de magie și descoperă adolescenți normali, prima iubire și micile brutalități ale lumii reale. Dar această realitate este ea însăși o zonă magică: unde hazardul, umorul și fragilitatea adolescenței se ciocnesc cu farmecul fantastic. Film iconic al culturii pop cehoslovace, o doză de libertate și inocență care funcționează impecabil și în zilele noastre.

18.11 – How to Drown Dr. Mráček, the Lawyer (1975, 96’)

Spirite ale apelor, birocrație, afaceri imobiliare și un avocat complet nepregătit care intră fără să știe într-un teritoriu paralel, ascuns chiar în ordinea lumii obișnuite. O satiră inteligentă a sistemului socialist, care rămâne surprinzător de actuală, cu aceeași ironie fină și aceeași plăcere a detaliului absurd. Magia și dragostea se infiltrează printre paragrafe legislative, iar tot ceea ce părea imposibil devine perfect credibil pe ecran.

25.11 – Three Wishes for Cinderella (1973, 83’)

O Cenușăreasă curajoasă, care nu așteaptă să fie salvată, ci își asumă libertatea cu propriile forțe, traversând o lume înzăpezită plină de obstacole și posibilități. Trei nuci magice devin trei deschideri către alegeri și identitate. Un film de referință al cinematografiei cehoslovace, realizat cu un lirism vizual memorabil, care a devenit simbol al Crăciunului cehesc și continuă să fie transmis din generație în generație.

Ambele programe sunt organizate de Centrul Ceh București, cu sprijinul Ambasadei Republicii Cehe și al Budweiser Budvar. Documentary Mondays este organizat, sezonul acesta, în colaborare cu KineDok România.

Proiecțiile au loc la Centrul Ceh (Strada Ion Ghica, nr. 11, sector 3, București) și încep la ora 19:30. Intrarea este liberă, iar accesul se face în ordinea sosirii, în limita locurilor disponibile. Filmele sunt subtitrate în engleză, iar programul „Umbrele istoriei” va avea subtitrări în limba română.

David Grimal prezintă Simfonia nr. 38 „Praga” de Mozart, la Sala Radio

Miercuri, 12 noiembrie 2025, de la 19:00, la Sala Radio puteți asculta live unul dintre cei mai mari violoniști francezi ai momentului, David Grimal, într-un concert al Orchestrei de Cameră Radio.

David Grimal interpretează pe un instrument de colecție: o vioară Stradivarius din 1710. A absolvit Conservatorul din Paris și cariera sa a însemnat în ultimii 20 de ani concerte susținute ca solist în cele mai importante săli din întreaga lume. Începând din toamna anului 2024, acesta a răspuns invitației adresate de Radio România de a deveni artist în rezidență al Orchestrei de Cameră Radio, fiind primul muzician internațional căruia Radio România îi adresează această propunere de colaborare.

David Grimal propune un program atractiv: Mozart: Simfonia nr. 38 – Praga și doi compozitori de sec. XX: Leo Weiner – Serenada pentru orchestră mică și Karl Amadeus Hartmann – Concerto funèbre pentru vioară şi orchestră de coarde. Muzicianul francez va asigura conducerea artistică a evenimentului și, în paralel, îl veți aplauda în ipostază solistică.

Simfonia nr. 38 a fost compusă de Mozart în 1786 și a fost interpretată pentru prima dată la Praga, în 1787. Vizita lui Mozart în capitala cehă a constituit un eveniment monden celebru al timpului. Opera sa Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) se bucurase de un succes imens și compozitorul devenise o celebritate adulată. Cu această ocazie, el a pregătit noua sa simfonie, pe care a dedicat-o acestei vizite speciale, despre care un cronicar al vremii nota: „De fapt, nu știam ce să admirăm mai mult, compozițiile extraordinare sau interpretarea sa extraordinară; împreună, ne-au impresionat atât de puternic încât ne-am simțit vrăjiți”.

David Grimal a fost invitat să concerteze în importante săli din întreaga lume, precum Suntory Hall – Tokyo, Philharmonie de Paris, Musikverein – Viena, Concertgebouw – Amsterdam, Berlin Konzerthaus, Wigmore Hall – Londra, Lincoln Center – New York, Conservatorul Ceaikovski – Moscova, Théâtre des Champs Élysées – Paris etc.

Mulți compozitori contemporani i-au dedicat creațiile lor. Unul dintre proiectele de suflet ale lui David Grimal l-a constituit ansamblul Les Dissonances – al cărui fondator și director artistic a fost timp de peste 20 de ani. Les Dissonances a fost considerată singura orchestră simfonică din lume care interpreta repertoriul standard fără dirijor.

Ca o prelungire firească a acestei dorințe de a împărtăși cu ceilalți, violonistul francez a creat „L’Autre Saison”, o stagiune de concerte pentru persoanele fără adăpost din Paris. David Grimal a fost numit Chevalier dans l’Ordre des Arts et Lettres de către Ministerul francez al Culturii (în 2008).

David Grimal a înregistrat pentru casele de discuri EMI, Harmonia Mundi, Aeon, Naïve, Transart și Dissonances Records. Înregistrările sale au fost aclamate de presă, cu premii precum BBC Music Magazine Choice, Choc de l’Année în Classica, Arte Sélection în Télérama.

David Grimal este și un apreciat pedagog – predă la Hochschule für Musik – Saarbrücken (Germania) – și este invitat frecvent să facă parte din jurii de concursuri internaționale.

La mulţi ani, Mariana Mihuţ!

O personalitate artistică excepţională, Mariana Mihuţ a ştiut să facă din fiecare rol interpretat de-a lungul unei cariere prodigioase, nu numai un moment memorabil, ci şi un miraculos prilej de a transmite emoţie, culoare, coerenţă şi creativitate. Umorul şi lacrima au fost ingredientele nelipsite dintr-o reţetă brevetată şi răsplătită de fiecare dată cu aplauze şi admiraţie. Sănătate, tihnă pentru cele bune, dragi şi cu folos şi numai bucurii!

La mulţi ani, Dorina Lazăr!

Fidelă scenei Teatrului Giuleşti – ulterior Odeon – pe care a slujit-o cu aceeaşi tenacitate şi ca actriţă şi – până de curând – în calitate de manager, Dorina Lazăr este una dintre cele mai iubite artiste de la noi. Ştiind întotdeauna ce resorturi să activeze pentru a exprima firescul şi adevărul fiecărui personaj interpretat în teatru sau pe marele ecran, şi-a construit cu răbdare şi disrcreţie o carieră remarcabilă bazată pe respectul pentru public şi pentru profesie. Un om remarcabil, căruia azi, la aniversare, îi dorim sănătate, bucurii şi zile senine!

Violoncellissimo, în al 7-lea turneu naţional, a cucerit publicul din întreaga țară. Turneul Național Clasic la puterea a treia se încheie la Iași, pe 8 noiembrie, la Palatul Culturii

Turneul Național Violoncellissimo – Clasic la puterea a treia, susținut de ansamblul Violoncellissimo, sub conducerea violoncelistului Marin Cazacu, a adus muzica clasică mai aproape de publicul din întreaga țară, printr-o serie de concerte care au avut loc, în luna octombrie, la Brăila (avanpremieră), Pitești, Deva, Reghin, Bistrița, Brașov și București.

Ediția 2025 a turneului se încheie la Iași, cu aceeași bucurie de a împărtăși forța și frumusețea violoncelului românesc, cu un concert care va avea loc la sâmbătă, 8 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Voievozilor de la Palatul Culturii.

„Ovații și ropote de aplauze! Un concert de excepție, un repertoriu și o atmosferă deosebite. Mulțumim, Violoncellissimo!”, „A fost de vis! Mulțumim!” Acestea sunt doar câteva dintre reacțiile celor care au umplut până la refuz sala Ateneului Român de la București să îi asculte și să îi vadă pe cei care alcătuiesc ansamblul Violoncellissimo, cel mai vestit ansamblu de violonceliști din România, condus de Marin Cazacu.

„Seara de la Ateneu a fost o bucurie imensă pentru noi toți. Să simți energia publicului, să vezi sala plină și să auzi aplauzele venind din inimă, asta ne confirmă că muzica ajunge acolo unde trebuie: în sufletul oamenilor” a declarat Marin Cazacu.

Ansamblul a oferit publicului un spectacol de forță, dar și emoție, aducând pe scenă energia și sensibilitatea care au făcut din Violoncellissimo una dintre cele mai apreciate formații camerale din România.

„Acest turneu a fost o adevărată călătorie prin România și prin emoțiile pe care le poate aduce muzica. Am întâlnit un public extraordinar, deschis și cald, iar pentru noi, artiștii, asta este cea mai mare răsplată. Violoncellissimo continuă să ducă muzica mai departe, cu aceeași pasiune și aceeași credință în puterea ei de a uni oamenii”, a mai spus violoncelistul Marin Cazacu, directorul Filarmonicii George Enescu.

După deschiderea de la Pitești, violoncelistul Marin Cazacu și ansamblul Violoncellissimo au susținut concerte Deva (12 octombrie), Reghin (18 octombrie), Bistrița (19 octombrie), urmând cele de la Brasov (25 octombrie), București (26 octombrie), cu finalul la Iași (8 noiembrie).

Programul propus este conceput ca o călătorie sonoră „de la baroc la rock”, îmbinând lucrări reprezentative din repertoriul clasic cu transcripții și adaptări contemporane. Publicul va asculta piese semnate de Tomaso Albinoni, Edvard Grieg, Constantin Dimitrescu, David Popper sau Astor Piazzolla, alături de reinterpretări ale unor teme celebre precum Bohemian Rhapsody (Queen) sau Viva la Vida (Coldplay).

Se remarcă și prezența unor aranjamente realizate special pentru această formație de violoncele, ce pun în valoare diversitatea timbrală a instrumentului și spiritul de ansamblu al tinerilor muzicieni.

Prin alternarea între registre lirice, ritmuri de dans și teme moderne, programul oferă o perspectivă amplă asupra versatilității violoncelului și asupra modului în care muzica clasică poate fi adusă în contemporaneitate fără a-și pierde profunzimea.

Valentina Nafornița, una dintre cele mai apreciate soprane ale lumii, pe scena Ateneului Român

Pe 22 noiembrie 2025, Valentina Nafornița, soprana care a cucerit publicul de pe marile scene ale lumii, va fi prezentă pe scena Ateneul Român. Alături de ea se va afla Orchestra New Hope, sub bagheta dirijorului Cristian Spătaru, precum și invitați speciali: Octavian Lup (violoncel), Pavel Efremov (acordeon) și Corul de copii „Maestra”.

După ce a cucerit scenele din Viena, Salzburg, Paris, Berlin, Milano, Barcelona și Florența, Valentina Nafornița revine pentru un concert cu totul special la Ateneul Român, în orașul în care s-a format ca artistă, la Universitatea Națională de Muzică București. Valentina a devenit, în 2012 câștigătoarea prestigiosului premiu BBC Singer of the World, fiind recunoscută drept una dintre cele mai valoroase voci lirice ale generației sale. Din acel moment, soprana și-a construit o carieră impresionantă, colaborând cu dirijori de renume mondial și cucerind publicul prin naturalețea și profunzimea interpretării sale.

Dincolo de strălucirea scenei, Valentina este un artist generos, care a ales să transforme succesul său internațional în sprijin real pentru copiii vulnerabili. Din 2014 a devenit Ambasadoare de Onoare a Asociației CCF Moldova (Copil, Comunitate, Familie), organizație care de peste 20 de ani luptă pentru ca niciun copil să nu crească singur. Împreună au dat viață Galei Generozității, un eveniment caritabil devenit tradiție la Chișinău, care de peste un deceniu adună oameni, emoții și resurse pentru a schimba destinele copiilor și tinerilor rămași fără sprijin.

La 11 ani de la crearea acestei conexiuni profunde cu misiunea CCF Moldova, Valentina Nafornița construiește o punte simbolică între țara sa de origine – Republica Moldova – și țara în care s-a desăvârșit ca muzician – România, aducând în premieră Gala Generozității 2025 la Ateneul Român. Programul va cuprinde pagini muzicale spectaculoase semnate de compozitori ca Piotr Ilici Ceaikovski, Francis Poulenc, Nino Rota sau Eugen Doga.

Prin vocea sa, Valentina Nafornița duce mai departe mesajul CCF: „nici un copil nu ar trebui să crească singur”.  Gala Generozității 2025 este o invitație la solidaritate și la descoperirea frumuseții care se naște atunci când arta întâlnește compasiunea.

Tradiții, între vechi și nou – Expoziție de pictură semnată de artista Alina Manu

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă miercuri, 12 noiembrie 2025, de la ora 18:00, la vernisajul expoziției de pictură, intitulată Tradiții, între vechi și nou, semnată de Alina Manu, artist autodidact pasionat de culoare, forme și de frumusețea tradițiilor românești.

Expoziția reunește lucrări din colecția „Tradițional”, o serie de picturi realizate în tehnică mixtă inedită, concepută chiar de artistă. Prin această metodă unică, Alina Manu reușește să transpună motivele tradiționale din costumele populare și țesăturile românești în forme moderne de expresie plastică, oferind publicului o perspectivă contemporană asupra patrimoniului cultural autohton. Colecția „Tradițional” este rezultatul a zeci de ore de cercetare, proiectare și creație pentru fiecare lucrare, fiecare tablou purtând amprenta unei munci meticuloase și a unei profunde conexiuni emoționale cu trecutul. Expoziția devine astfel o punte între generații, evocând amintirea bunicilor care coseau sau țeseau la lumina blândă a lumânărilor.

Seara vernisajului va fi deschisă de un moment muzical excepțional, susținut de Alexandra Violin, fostă membră a trupei Amadeus, artistă care și-a început cariera solo în 2014 și care fascinează publicul prin eleganță și virtuozitate.

De asemenea, evenimentul va fi onorat de prezența maestrului Valentin Tănase, personalitate marcantă a culturii române, grafician, pictor, ilustrator, sculptor și critic de artă, care va susține o cronică dedicată expoziției, oferind publicului o perspectivă critică și sensibilă asupra lucrărilor expuse.

Evenimentul are parte de implicarea activă a Andreei Tamaș, fondator Căsuța Armonia și Asociația Ajut, deci exist, prin intermediul cărora ajută pe cei aflați în suferințe greu de îndurat fără atingeri de aripi de înger, cum oferă ea.

Seara se va încheia într-o atmosferă caldă și rafinată, cu degustări oferite de sponsori și cu dialoguri culturale între artiști, invitați și iubitori de frumos.

Expoziția Tradiții, între vechi și nou poate fi vizitată la Sala Acvariu, în perioada 12–28 noiembrie 2025, de marți până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Săptămâna Filmului Maghiar la București, ediția a 19-a (9 noiembrie – 16 noiembrie)

Săptămâna Filmului Maghiar din București întâmpină pentru a 19-a oară iubitorii de film, prezentând publicului român cele mai recente producții cinematografice maghiare. Evenimentul tradițional organizat de Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar din București oferă și în acest an experiențe speciale, reflectând diversitatea și dinamismul cinematografiei maghiare. Nu ratați această ocazie specială de a vedea în premieră cele mai recente filme maghiare – opere captivante, provocatoare și distractive, care au câștigat premii la festivaluri internaționale de film.

Pe parcursul săptămânii, vor fi proiectate filme care au fost lansate în ultimul an, care au fost premiate la festivaluri internaționale de film și care nu au fost încă prezentate la București. În același timp, este importantă și proiecția în capitala României a filmelor maghiare care au fost recent restaurate în cadrul programului de digitalizare al Arhivei Maghiare de Film, precum și de prezentarea cinematografiei maghiare din Transilvania, și nu în ultimul rând aducerea în prim/plan a coproducțiilor Ungaria-România.

Săptămâna Filmului Maghiar la București demarează cu proiecția în premieră pentru România a celei mai mari producții cinematografice din ultimii ani din Ungaria, serialul Hunyadi, care este cea mai ambițioasă coproducție europeană din toate timpurile, din cele coordonate de Ungaria. Se va proiecta ultimul episod din această serie epică, care dezvăluie viața lui Hunyadi János (cunoscut în manialele de istorie din România ca Iancu de Hunedoara), cel care în 1456 a obținut o victorie decisivă asupra turcilor în bătălia de la Belgrad dusă împotriva unei armate impresionante. Protagonistul serialului este actorul Kádár L. Gellért, născut la Zăbala, în județul Covasna și care a fost actor la Compania „Tompa Miklós” al Teatrului Național Maghiar din Târgu Mureș.

În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar (SFM) va avea loc premiera în România a celui mai nou film al regizorului Pálfi György Găina, a cărui premieră internațională a fost în septembrie 2025 la Festivalul Internațional Toronto, unde a și câștigat Premiul special al juriului.

Tot în cadrul SFM va fi avanpremiera națională a celui mai nou film al regizorului Deák Kristóf, câștigător al Premiului Oscar (2017: Sing), drama psihologică intitulată Tot un drac.

Publicul bucureștean a putut urmări mai multe filme al regizorului Fazakas Péter, care de data aceasta ne aduce o reinterpretare al unei opere clasice, filmul intitulat Unchiul Vania – Valsul bulelor, care în 2025 a câștigat Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional Cinema Father din Bangalore, India.

Se va proiecta în premieră în România cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Till Attila, Dar cu Tomi ce e?, o poveste emoționantă și captivantă, care explorează teme precum prietenia, perseverența și puterea vindecătoare a comunității. Pentru rolul său din acest film, actorul Thuróczy Szabolcs a câștigat în 2025 Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Film Golden Linden de la Stara Zagora din Bulgaria.

Programul SFM va fi completat cu premiera în București a filmului lui Schwechtje Mihály intitulat Vânătoarea de arici, care abordează problematica suprasolicitării și a presiunii născute din dorința de a corespunde. Filmul a fost distins în 2025 cu premiul Cel mai bun film narativ la Festivalul de Film Toronto Arthouse din Canada.

Oferta de documentare din anul acesta la Săptămâna Filmului Maghiar este extrem de variată tratând teme de impact: documentarul muzical Țara festivalurilor prezintă cele mai populare și cunoscute festivaluri de vară din Ungaria (SZIGET și altele) în timp ce ne lasă să aruncăm câte o privire în culisele creative, pragmatice și deloc ușoare ale acestor festivaluri.

Documentarul lui Szendőfi Balázs, Muzica Apusenilor, prezintă Munții Apuseni, atât din punct de vedere științific, cât și în conștiința publică. În film, peisajul prinde glas, iar muzica filmului nu este doar o coloană sonoră, ea are un rol esențial, poate egal cu cel al naratorului, în transmiterea mesajului.

Documentarul intitulat Libertate pe munte, realizat de Csibi László, prezintă obiceiurile de „vizionare a meciurilor pe munte” apărute în România anilor 80, când oamenii se urcau pe dealurile și munții de lângă localitățile lor, unde, cu ajutorul unor antene improvizate capabile să prindă posturile de televiziune din țările vecine (Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria), puteau urmări competițiile sportive importante.

Regizorul Moharos Attila, distins cu prestigiosul Premiu Balázs Béla a urmărit timp de 25 de ani doi frați și a realizat mai multe documentare despre ei. În cadrul SFM se va proiecta ultimul dedicat acestor doi frați, care au crescut ca copii-slugă, intitulat Slugi din naștere, iar filmul relatează cu concizia baladelor cei 25 de ani plini de lupte și vise prin prisma sorții celor doi frați. Documentarul a fost distins în 2025 cu marele premiu Premiul Îngerul Albastru la Art Film Festival din Cașovia, Slovacia.

Borsody István, un alt documentarist bine-cunoscut în programul SFM, a realizat un documentar dedicat motocicletei Pannonia, intitulat Negru cu dungi roșii. Istoria motocicletelor Pannonia reprezintă o parte importantă a industriei auto maghiare, iar deoarece marca, marcată cu dungi negre și roșii, nu mai este produsă de aproape cincizeci de ani, modelele conservate sau recondiționate devin din ce în ce mai valoroase.

Vom încheia Săptămâna Filmului Maghiar cu o avanpremieră: documentarul biografic despre legendarul fotbalist și antrenor Bölöni László intitulat Bölöni – legenda care ne leagă. Bölöni László a fost o personalitate a fotbalului care nu cunoștea limite și imposibilități, un exemplu nu numai ca sportiv, ci și ca personalitate, devenind unul dintre cei mai mari fotbaliști ai României, păstrându-și în același timp identitatea maghiară.

O secțiune importantă a Săptămânii Filmului Maghiar este în fiecare an cea dedicată producțiilor cinematografice transilvănene, astfel anul acesta vor fi patru documentare cu tematică din Transilvania: filmul despre natură Muzica Apusenilor, filmul nostalgic Libertate pe munte, drama Slugi din naștere și documentarul biografic Bölöni – legenda care ne leagă. Tot în secțiunea dedicată cinematografiei transilvane intră coproducția Ungaria-România, filmată în Transilvania în urmă cu 30 de ani, în regia lui Gothár Péter, Secția, ocazie cu care această operă este readusă în atenția cinefililor.

Pentru micii noștrii spectatori, pe lângă filmul selectat din clasicii din Arhiva Maghiară de Filme, se va prezenta cel mai popular film pentru copii al anului trecut: Am scris întâmplător o carte, în regia lui Lakos Nóra. Filmul a câștigat până acum peste douăzeci de premii internaționale, printre care ultimele trei le-a obținut în octombrie 2025 la festivalul de film Schlingel din Chemnitz, Germania (Cel mai bun film pentru tineri acordat de juriul Club of Festival, Premiul de distribuție al canalului de televiziune MDR, Cel mai bun film acordat de juriul de copii).

Săptămâna Filmului Maghiar la București se desfășoară și anul acesta la Cinema Muzeul Țăranului (str. Monetăriei nr. 3), respectiv la Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București (str. Gina Patrichi nr. 8). Filmele sunt subtitrate în limba română.

La mulţi ani, Olga Delia Mateescu!

Azi aniversăm nu numai o actriţă specială, cu o voce inconfundabilă şi o eleganţă copleşitoare, ci şi o foarte talentată scriitoare. Unul dintre visele de o viaţă ale Olgăi Delia Mateescu s-a împlinit relativ de curând: înfiinţarea unui teatru al dramaturgilor români. Alături de tradiţionalul La mulţi ani, îi dorim sănătate, inspiraţie şi cât mai multe izbânzi artistice!

Târgul Arhanghelilor Mihail şi Gavriil

Sâmbătă, înainte de Hranghel, se fac moși. De Hranghel fiecare om trebuie să aprindă o lumânare care îi va fi „lumina de veci“ în lumea de dincolo. Finii merg cu colăcei la nași. Se amestecă berbecii cu oile. În acest scop se face turta araților (berbecilor) care se aruncă între oi. Dacă ea cade cu fața în sus, oilor le va merge bine. Se serbează „cu desăvârșit nelucru“. Irina Nicolau

Muzeul Național al Țăranului Român marchează sfârșitul toamnei și ultimele zile de dulce dinaintea Postului Crăciunului printr-un eveniment de tradiție îndrăgit: Târgul Arhanghelilor Mihail și Gavriil. Timp de trei zile, de vineri, 7 până duminică, 9 noiembrie 2025, între orele 10:00 și 18:00, curtea muzeului va deveni un loc al întâlnirii dintre tradiție, meșteșug și patrimoniu viu.

Peste 50 de meșteri populari, anticari și artiști din toate zonele țării vor aduce spre vânzare obiecte din ceramică, țesături, icoane, podoabe și lucruri din lemn – mărturii ale priceperii și ale sensibilității țăranului român. De-ale gurii nu vor lipsi: mierea, prăjiturile de casă, turta dulce, plantele de leac, țuica de prune, sucurile naturale, fructele și legumele de sezon.

Târgul Arhanghelilor este mai mult decât o expoziție cu vânzare – este o întâlnire cu rost, o ocazie de a redescoperi frumusețea gesturilor mărunte care dau viață meșteșugurilor și de a onora comunitățile de țărani, artizani și artiști care păstrează memoria satului și a oamenilor săi.

Intrarea este liberă.

Milo Rau, invitat special la ediția de toamnă a Stagiunii Internaționale de Teatru – ARCUB, cu spectacolul „The Interrogation”

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București revine cu ediția de toamnă a Stagiunii Internaționale de Teatru ARCUB, un proiect dedicat dialogului dintre scena locală și cea globală.

Evenimentul central al ediției îl are ca invitat pe Milo Rau, regizor elvețian recunoscut drept una dintre cele mai influente voci ale teatrului politic european.

În 13 și 14 noiembrie, de la ora 19:00, publicul bucureștean va putea urmări „The Interrogation”, un spectacol creat de Milo Rau și Édouard Louis, în interpretarea actorului Arne de Tremerie, producție a NTGent (Belgia). Considerat unul dintre cele mai așteptate titluri ale sezonului teatral, spectacolul explorează teme precum fragilitatea, îndoiala și nevoia de sens, printr-un limbaj scenic intim și puternic emoțional.

„The Interrogation” se află la granița dintre ficțiune și confesiune și propune o reflecție despre relația dintre artă și viață: poate arta să fie o formă de eliberare sau rămâne doar o mărturie a imposibilității de a evada din propria biografie? Cu o estetică minimalistă și o tensiune emoțională aparte, spectacolul semnat de Milo Rau oferă o experiență teatrală de o intensitate rară.

Comisionat inițial pentru Kunstenfestivaldesarts Bruxelles, spectacolul este produs de International Institute of Political Murder (IIPM), în coproducție cu NTGent și International Theater Amsterdam (ITA), Théâtre Vidy Lausanne, Piccolo Teatro di Milano – Teatro d’Europa.

Milo Rau (n. 1977, Berna) este unul dintre cei mai importanți regizori, dramaturgi și teoreticieni europeni ai momentului, recunoscut pentru teatrul său

Adăugare articole

politic și documentar, situat la granița dintre artă și realitate.

În 2007, a fondat International Institute of Political Murder (IIPM), o companie dedicată proiectelor care investighează conflicte sociale, traume colective și evenimente istorice controversate printr-o combinație de teatru, film și documentar. Din 2018 până în 2023, Milo Rau a fost director artistic al NTGent (Belgia), unde a lansat un manifest despre rolul politic și etic al teatrului contemporan. Din 2023, conduce prestigiosul festival Wiener Festwochen de la Viena, una dintre cele mai importante platforme europene de artă performativă.

Lucrările sale, prezentate pe scene și la festivaluri din întreaga lume, se disting prin amestecul de documentar și ficțiune, dar și prin curajul cu care abordează teme precum puterea, responsabilitatea, violența și drepturile omului. De-a lungul carierei, Milo Rau a semnat peste cincizeci de texte, filme și eseuri și a primit numeroase premii internaționale. Prin demersul său artistic, el a devenit una dintre cele mai influente voci ale teatrului european contemporan, folosind scena ca spațiu de dialog, reflecție și transformare socială.