UNATC lansează la TIFF proiectul „Arhiva Activă”

Vineri, 7 august, de la ora 21.30, în Curtea Liceului Național „George Coșbuc” din Cluj, UNATC „Ion Luca Caragiale” din București prezintă în avanpremieră la TIFF proiectul „Arhiva Activă”, realizat cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la înființare. Proiectul își propune o cercetare aprofundată asupra traseului școlii de teatru și de film din București.

În următorii ani, „Arhiva Activă” va revizita și va demara un amplu proces de digitalizare și de restaurare a întregii arhive de filme studențești pe suport de 16 și 35mm, cuprinzând aproximativ 2000 de titluri. Proiectul își propune, de altfel, să identifice și să accesibilizeze mai multe tipuri de materiale de arhivă aflate în patrimoniul UNATC: fotografii, schițe de scenografie, lucrări de licență sau disertații, materiale care documentează spectacolele studențești realizate de-a lungul celor șapte decenii de existență, precum și documente administrative ce reflectă evoluția pedagogică în domeniile artelor spectacolului și ale cinematografiei etc.

În felul acesta, UNATC va participa la reconstrucția unui mod riguros și complex de a gândi istoria filmului și a teatrului din România, analizând temele, direcțiile și experimentele realizate de-a lungul timpului în cadrul școlii românești de specialitate.

Programul de film pe care UNATC îl prezintă la TIFF cuprinde nouă scurtmetraje din perioada 1966-1971, realizate de primele generații de studenți regizori și operatori după o pauză de un deceniu. Veți recunoaște actori deveniți faimoși (Mitică Popescu, Gelu Colceag, Margareta von Krauss, Cornel Coman, Ștefan Velniciuc, Mircea Diaconu, sau, într-o postură inedită, pe Romulus Vulpescu) și veți putea admira câteva dintre primele filme ale unor cineaști ce aveau să confirme ulterior (Radu Gabrea, Ada Pistiner, Felicia Cernăianu, Iosif Demian, Timotei Ursu, Vivi Drăgan Vasile).

Însă, pentru UNATC, cel mai incitant aspect al acestui prim program de filme, digitalizate și subtitrate în limba engleză special pentru proiecția de la TIFF, e diversitatea de formule și de tematici abordate de tinerii studenți de la acel moment și descoperirea unor talente imense care, din motive ce merită cercetate în viitor, s-au îndreptat ulterior spre alte direcții profesionale. De multe ori, văzând aceste filme fantastice, te întrebi cum ar fi arătat cinematografia din România dacă toți protagoniștii programului ar fi reușit să continue să profeseze, cu dezinvoltura exprimată în primele lor încercări.

Programul oferă surpriza unor abordări foarte proaspete, de multe ori de-a dreptul avangardiste, în acord cu stilistici și cu mișcări cinematografice internaționale la zi, de multe ori dificil de regăsit în producțiile de lungmetraj ale vremii. „Cântec”, în regia Feliciei Cernăianu, inspiră comparații nu doar cu filmele expresionismului german, ci și cu psiho-dramele americancei Maya Deren, „Patru întrebări”, în regia lui Șt. Traian Roman, este inspirat direct din celebrul experiment cinéma vérité, „Cronica unei veri”, de Jean Rouch și de Edgar Morin, iar „Ritmuri”, realizat de Andrei Vidrașcu, e un film abstract, amintind de cele ale mai faimoșilor Norman McLaren sau Oskar Fischinger.

Senzualitatea este un subiect important al filmelor tinerilor cineaști, atât „Vânătoarea” (regizat de Timotei Ursu), cât și „Negostina” (regizat de Nicolae Oprițescu) conținând scene de o senzualitate rarisimă pentru perioada despre care vorbim. Iar reflectarea directă a unor aspecte sociale și politice este, de asemenea, adesea regăsită în aceste filme: „Cadențe” (regizat de Radu Gabrea), „Piscicultura” (regizat de Tudor Eliad), „Febra” (regizat de Dorin Moldovan) și „Dictatorul și supusul său” (regizat de Ada Pistiner) fac trimiteri critice, uneori șocant de incisive, la adresa realităților contemporane.

Festivalul Cinemascop se întoarce în perioada 1-5 august

A treia ediție a festivalului Cinemascop va avea loc între 1-5 august, când Grădina de vară din Eforie Sud își redeschide porțile pentru vizitatorii doritori să vadă filme în aer liber, pe litoral. După o perioadă incertă pentru organizatorii de evenimente culturale, Cinemascop continuă, acordând atenție sporită noilor reguli impuse de pandemie.

Cinemascop este deja cunoscut localnicilor și turiștilor fideli din Eforie Sud, care sunt nerăbdători să revină în Grădina de vară în care vor putea viziona filme europene, în fiecare seară de festival, de la ora 21:00.

Arta nu lipsește nici anul acesta de la Cinemascop. Împreună cu E T A J on wheels, Cinemascop va prezenta în fiecare zi de festival artiști români, ale căror lucrări vor fi expuse solo sau duo. O altă tradiție păstrată și anul acesta este expoziția de fotografie, care va ilustra evoluția proiectului de la început, până în prezent.

Deoarece nu trebuie să uităm că suntem în timpul unei pandemii, pentru desfășurarea evenimentului în siguranță, vizitatorii trebuie să respecte în continuare regulile impuse de autorități. Grădina va găzdui maximum 300 de spectatori, iar atelierele de creație pentru copii care au fost organizate în trecut, nu vor mai avea loc de data aceasta. Se impune respectarea distanțării sociale, purtarea măștii și dezinfectarea regulată a mâinilor. Cu toate acestea, atmosfera festivalului Cinemascop rămâne aceeași, iar intrarea este în continuare liberă.

Teatrul Nottara, la Curtea de Onoare a Muzeului Național de Artă al României

Teatrul Nottara își continuă stagiunea estivală cu spectacole programate la Curtea de Onoare a Muzeului Național de Artă al României, în cadrul programului Seri fantastice.

Praf de stele de Norm Foster, în regia lui Lucian Sabados, se va juca joi, 30 iulie. Spectacolul, programat de la ora 20.00, îi are în distribuție pe: Luminița Erga, Diana Roman, Ada Navrot, Alexandru Jitea.

Acţiunea se petrece pe balcoanele alăturate ale unui bloc dintr-un mare oraş. Protagonistul, John Cummings, discută cu trei femei: Fay, Angel şi Gwen, care îi devin, succesiv, vecine. John e ziarist şi încearcă să scrie un nou roman, dar îşi petrece timpul mai degrabă încercând să le cunoască pe cele trei. Fay este prostituată, Angel, o tânără care vrea să devină cântăreaţă, iar Gwen şi-a părăsit soţul şi vrea să înceapă o viaţă nouă. Cu fiecare nouă vecină, viaţa protagonistului devine tot mai amuzantă. Discută despre sex, dragoste, viaţă şi moarte, cu mult umor şi… câteva lacrimi.

„Ideea Serilor fantastice a venit în contextul în care ne-am dorit să sprijinim instituțiile organizatoare de spectacole, aflate în căutarea de spații pentru susținerea de reprezentații în aer liber în această perioadă. Cu Teatrul Nottara aveam deja o bună colaborare ca urmare a campaniei Actori de pus în ramă și ne bucurăm că putem duce lucrurile mai departe și să formăm și alte parteneriate, cum este cel cu Opereta din București, toate în beneficiul iubitorilor de artă”, a declarat Cristina Verona Tobi, manager interimar – Muzeul Național de Artă al României.

Spectatorii vor beneficia și de un bilet la Galeria Națională a MNAR, valabil de la data reprezentației, până la 30 august 2020 inclusiv, în timpul programului pentru public al muzeului: de miercuri până duminică, orele 11:00 – 17:00.

Se lansează DIPLOMA Viewing Rooms, o platformă online cu lucrări de artă și design

DIPLOMA, cel mai amplu eveniment dedicat absolvenților de facultăți creative, un proiect inițiat de The Institute și inspirat de UniCredit Bank, lansează platforma DIPLOMA Viewing Rooms (viewingrooms.diplomafestival.ro) – șapte expoziții cu proiecte imersive de artă, arhitectură și design.

Fiecare capsulă va cuprinde lucrări de artă, design și arhitectură selectate din edițiile 2017, 2018 și 2019 ale festivalului DIPLOMA și integrate, cu ajutorul unor specialiști din diverse zone ale industriilor creative, într-un context nou și coerent. Curatorii digitali, membri ai boardului creativ DIPLOMA 2020, vor contura fiecare expoziție în jurul unor teme curente printr-un mix de lucrări original și inovator.

Cele șapte capsule ilustrează modul în care arta, designul și arhitectura pot răspunde acelorași preocupări prin perspective diferite, ajutând la o mai bună înțelegere a dimensiunilor care alcătuiesc aceste industrii și rolul lor în societate.

Cei 7 curatori care semnează capsulele sunt Alexandru Gâlmeanu (fotograf cu 22 de ani de experiență în proiecte editoriale, experimentale și publicitare), Andrei Breahnă (manager cultural, galerist, colecționar, fondator al galeriei de artă contemporană Gaep), Andrei Iovu (fashion director, redactor șef la Harper’s Bazaar și ESQUIRE Magazine, consultant creativ), Diana Marincu (curator și critic de artă, membru al Centrului Internațional pentru Artă Contemporană și al Asociației Internaționale de Curatori de Artă Contemporană, Director Artistic al Fundației ArtEncounters din Timișoara), Eliza Yokina (senior partner Cumulus Architecture Office, membru fondator al Asociaţiei de-a arhitectura), Raymond Bobar (designer tipografic cu experiență în proiecte pentru galerii și muzee de artă, director artistic, fondator al redacției DoR: Decât o Revistă) și Roman Tolici (pictor și ilustrator).

DIPLOMA Viewing Rooms reprezintă un discurs complex și multidisciplinar, o extensie a festivalului DIPLOMA adaptată contextului actual, prin care acesta își continuă rolul de susținător al creativilor români la început de drum, oferindu-le vizibilitate și deschidere atât în fața specialiștilor din industrie, cât și în fața pasionaților de artă. Demersul își propune de asemenea redirecționarea publicului spre resursele digitale și reconsolidarea unor obiceiuri de consum cultural.

Primele capsule prezentate pe platforma digitală viewingrooms.diplomafestival.ro sunt cele curatoriate de Diana Marincu și Andrei Breahnă. Persoanele interesate se pot abona pentru a primi notificări despre lansarea fiecărui nou viewing room. Lansările vor avea loc săptămânal.

Încă de la prima ediție, DIPLOMA a reprezentat puntea de legătură a fiecărei noi generații de artiști cu publicul larg, atât prin expoziția centrală, cât și prin evenimente conexe. Festivalul DIPLOMA va prezenta și anul acesta cele mai bune lucrări de diplomă ale viitoarei generații de artiști și creativi, absolvenți ai tuturor facultăților vocațional-creative din România (arte vizuale, arte decorative, arhitectură și design), cu obiectivul de a identifica și promova potențialul artistic de care acestea dau dovadă. Festivalul va avea loc în perioada 02 – 11 octombrie 2020, în București.

La mulţi ani, Anca Sigartău!

Fiecare apariţie a Ancăi Sigartău se confundă cu o explozie de culoare, ritm şi bucurie. Actriţa în care Liviu Ciulei a văzut poate cel mai impresionant Puck din teatrul românesc are şi o voce minunată, spectaculoasă. Vorbim prin urmare, de un talent remarcabil, complex, un artist care ştie cum să facă show şi cum să ajungă la inimile noastre. Azi, la aniversare, îi dorim ani mulţi, senini şi rodnici!

Cine-concert Faust cu Jean-François Zygel. Sâmbătă 1 august, 21.30, Castelul Banffy din Bonțida.

Primul invitat francez în România de la începutul pandemiei, pianistul Jean-François Zygel, maestru incontestabil al improvizației, va acompania filmul mut Faust de FW Murnau (1926)  în cadrul unei proiecții speciale în aer liber la Castelul Banffy din Bonțida, prezentat de Institutul Francez din România și de Centrul Cultural German în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania.

Un nume singular în universul muzical, Zygel este pianist şi compozitor, a iniţiat în 2002 cursurile de improvizaţie la pian la Conservatorul din Paris şi, cu mult umor şi pasiune, a popularizat muzica simfonică în emisiuni radio şi TV de succes din Franţa. Zygel a colaborat cu nume precum Michel Portal, Ibrahim Maalouf, Bobby McFerrin, Antoine Herve, Sly Johnson. Cel mai recent album al său, L’Alchimiste, a fost lansat de Sony.

“La TIFF, voi acompania pentru a 12-a oară incredibilul film realizat de genialul Murnau. Umbre şi lumini, lacrimi şi străfulgerări, o terifiantă luptă între bine şi rău, haos şi revelaţii, inocenţă şi pierzanie. Forţa de expresie şi intensitatea imaginilor vă vor cuceri, sunt convins, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată când am acompaniat acest film”, transmite Zygel.

Prima dată exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii” revine între 2 şi 19 august la Sinaia

După 20 de ediţii în care nu a ratat ocazia să aibă cel puţin un concert în aer liber în Foişorul din Parcul din Sinaia, Festivalul Internațional “Enescu și muzica lumii”, revine în 2020 cu ediția a XXI-a, exclusiv în aer liber, între 2 şi 19 august, la Sinaia, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Muzeul Sinaia, Casinoul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai.

Acest proiect creat de violoncelistul și profesorul Marin Cazacu va avea anul acesta concertul de închidere exact în ziua care aniversează naşterea lui Enescu, 19 august. Festivalul a pornit ca o continuare a ideii de generozitate care a caracterizat spiritul lui George Enescu și este acum una dintre cele mai importante scene de manifestare a tinerelor talente muzicale din România.

Din anul 1999 și până în prezent, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune celor aflați la Sinaia în vacanța de vară un program atractiv, ediția din acest an fiind una cu totul originală, în primul rând pentru că, din motive obiective, se desfăşoară exclusiv în aer liber.

Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența celor patru orchestre naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal, cu un concert pe 5 – solist Ştefan Cazacu – şi 11 august, de la ora 19, în aer liber la Casino Sinaia), Orchestra Națională Simfonică a României, cu concert pe 11 august, de la ora 19, Orchestra Junior, dirijor Andrei Stănculescu, pe 16 august, ora 19 şi Romanian Sinfonietta Orchestra dirijor şi solist Alexander Sitkovetsky, cu un concert programat pe 19 august, de la ora 19, tot la Casino Sinaia.

Ediţia a XXI-a a festivalului, are în program nu mai puțin de 14 de concerte și recitaluri.

În organizarea Primăriei orașului Sinaia și Centrului Național de Artă „Tinerimea Română” – beneficiind şi anul acesta de contribuţia UCIMR (Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România), Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni.

Cele patru orchestre românești care vor concerta în această ediție – Orchestra Română de Tineret, Orchestra Națională Simfonică a României, Orchestra Junior şi Romanian Sinfonietta fac parte din proiectul Orchestrele Naționale de Tineret ale României, având în componență excepționali muzicieni din patru categorii de vârstă și vor concerta în seri diferite, după încheierea stagiilor de pregătire aferente fiecărui concert, trei dintre orchestre susţinând concertele din program atât la Sinaia, cât şi la Bucureşti, în cadrul Festivalului internaţional „Vara Magică”, în Curtea Ateneului Român, pe 6, 12 şi 20 august.

Orchestra Română de Tineret va fi dirijată de Cristian Mandeal, iar la concertul din 5 august îl va avea ca solist pe Ştefan Cazacu – violoncel şi va prezenta un program exclusiv Haydn, pe când la concertul din 11 august Orchestra Națională Simfonică a României dirijată de Cristian Mandeal va susţine un program exclusiv simfonic, Mozart, Britten, Ceaikovski. Orchestra Junior, dirijată de Andrei Stănculescu, va susține un concert cu lucrări clasice si muzică de film pe 16 august, iar Romanian Sinfonietta Orchestra,  dirijor şi solist violonistul Alexander Sitkovetsky va prezenta pe 19 august un program cu lucrări de Mendelssohn, Beethoven, Vivaldi şi Enescu.

Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” are în program, ca de obicei, numeroase recitaluri camerale, susţinute de interpreţi dintre cei mai diferiţi, precum Cvartetul Arcadia (2 august, în concertul de deschidere) Ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu (15 august), continuând cu alţi tineri intepreţi reuniți în diverse formule.

Marin Cazacu, directorul Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română” declara înainte de acest eveniment: „Este o provocare să organizăm un festival cu 14 concerte exclusiv în aer liber, dar prospeţimea şi entuziasmul membrilor orchestrelor române de tineret este întotdeauna un impuls extraordinar. Dorinţa lor de a cânta din nou împreună – chiar dacă sunt mai puţini şi concertele ca şi repetiţiile vor avea loc în condiţii speciale – este cea care m-a determinat să fac tot posibilul ca această ediţie a XXI-a să se desfăşoare ca şi până acum, chiar dacă în condiţii diferite. Un alt motiv esenţial a fost dragostea pentru publicul din Sinaia, care este alături de noi din 1999 şi care aşteaptă acest festival în fiecare an cu aviditate. Publicul va avea anul acesta şi perspectiva exterioară a aceloraşi locuri emblematice pentru cultura orașului Sinaia, însoţită de sonorităţile muzicii clasice. Primăria din Sinaia este alături de noi, ca de obicei. Sperăm din tot sufletul ca şi vremea să ţină cu muzicienii şi ploaia să ne ocolească”.

Organizatori : Primăria Sinaia, Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”.

Proiect cofinanțat de: UCIMR

Parteneri: Fundația Prietenii muzicii Serafim Antropov, Filarmonica George Enescu, UNMB, Lanto Communication, Casino Sinaia, Centrul Cultural “Carmen Sylva”, Muzeul Naţional “George Enescu”

„Visage(s) d’Europe“. Felicia Simion reinterpretează arhaicul în fotografii expuse în inima Parisului

Patru fotografii din colecția „Etnografii“ a artistei Felicia Simion vor fi expuse, la propunerea Institutului Cultural Român de la Paris, în cadrul expoziției „Visage(s) d’Europe“, un proiect al EUNIC ce reunește anul acesta 13 fotografi din 13 țări. Lucrările de dimensiuni mari (185cm x 125cm), care propun o privire asupra Europei, vor putea fi văzute în Place du Châtelet, lângă Turnul Saint-Jacques, în inima Parisului, în perioada 25 iulie – 6 septembrie 2020.

Proiectul „Etnografii“ al Feliciei Simion este o arhivă vizuală a obiceiurilor și manifestărilor folclorice ale României rurale contemporane, într-un context de depopulare și de migrație. Artista s-a preocupat mai ales de modalitatea în care prezentul este apt să recontextualizeze și să reinterpreteze arhaicul.

Evenimentul este susținut de Primăria Parisului și are loc în cadrul manifestării culturale de amploare „Un été particulier“, în parteneriat cu Fetart, asociația care organizează anual festivalul fotografiei europene. Ajunsă la cea de-a doua ediție, expoziția „Visage(s) d’Europe“ ar fi trebuit să aibă loc de Ziua Europei, la 9 mai, însă condițiile de siguranță impuse de Statul Francez din cauza pandemiei de coronavirus au amânat organizarea acesteia.

Felicia Simion (n. 1994) locuiește la București. În anul 2016 a absolvit Universitatea Națională de Arte (secția Foto-Video), iar în 2018 a obținut un master în etnologie și antropologie culturală la Universitatea din București. Lucrările sale au fost incluse în expoziții colective și individuale, în Europa și în Statele Unite. Felicia Simion se descrie ca fiind un fotograf freelance interesat de antropologie vizuală și povestire. https://feliciasimionphotography.com/wp/

România se află printre țările participante la acest proiect al EUNIC Paris, alături de Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Polonia, Spania, Estonia, Lituania, Portugalia, Suedia, Bulgaria, dar și Turcia. În cadrul expoziției „Visage(s) d’Europe“ vor fi expuse lucrări semnate de: Chiara Cordeschi (Italia), Lara Gasparotto (Belgia), Anna Krieps (Luxemburg), Magda Kuca (Polonia), Ruben Martin De Lucas (Spania), Visvaldas Morkevicius (Lituania), Tito Mouraz (Portugalia), Erik Östensso

Într-o lume prea agitată, artiștii aduc echilibrul

Pentru ca spectatorii să nu simtă atât de mult distanța impusă de împrejurări, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” din București lansează în această lună o nouă provocare: TNB-TV! Aceasta este, din luna iulie, noua denumire a canalului de youtube al teatrului.

Pe TNB-TV veți putea vedea primele transmisii live on-line din inima Teatrului Național București, materiale video realizate de echipa de comunicare a TNB, cu ajutorul echipei Studioului Media al TNB – care va asigura filmarea și transmisia live a unor materiale video realizate special pentru publicul pasionat de teatru.

TNB-TV vă va prilejui întâlniri speciale, interviuri cu actori, regizori, scenografi, tehnicieni de spectacol, pe scurt oameni de teatru, în special din echipa Teatrului Național, dar și cu cei care ni se vor alătura pe parcursul proiectelor derulate aici.

TNB-TV on-line este un prim pas către o televiziune on-line dedicată adevăratelor vedete, cum ne place să spunem, în contextul în care termenul ”vedetă” este folosit, parcă, în ultima vreme, prea des și prea fără atenție.

Canalul Youtube TNB – interfața video on-line a Teatrului Național ”I.L.Caragiale” din București – a găzduit, în perioada martie-iunie 2020, transmisii în sistem de streaming live ale Conferințelor TNB (materiale preînregistrate de-a lungul anilor) și ale câtorva dintre spectacolele fixate pe suport video și păstrate în arhiva teatrului. Spectatorii fideli, mai vechi sau nou abonați ai Youtube Channel TNB (astăzi, în număr de 9150 și nu numai din România) au putut urmări câteva titluri din repertoriul curent: ”Furtuna”, ”Allegro, ma non troppo”, ”Două loturi”, ”Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”,”Luminița, de la capătul tunelului”. Au fost difuzate, însă, și spectacole mai vechi care nu mai pot fi văzute pe scenă, precum ”Năpasta”, ”Ultima oră”, ”Take, Ianke şi Cadîr”, ”Visul unei nopți de vară”.

TNB-TV a apărut la inițiativa compartimentului de comunicare-promovare al TNB, în urma succesului pe care l-au avut, în rândul spectatorilor, aceste transmisii în regim streaming din perioada martie-iunie 2020.

Propunerea a fost făcută în scopul creării unei alternative de program on-line pentru spectatorii interesați de teatru, de scenă, de viața artiștilor și de activitățile artistice care se desfășoară în jurul spectacolelor de teatru. Iniţiatorii doresc ca, acest canal de comunicare să rămână dedicat doar vieții teatrale, evitând orice interferențe cu subiectele de altă natură ce populează canalele media. Astefel viitorilor spectatori, li se propune ca în timpul acestor reprize de streaming-live să respectăm cu toții regula jocului, aceea de a evita orice deviere de la această direcție strict culturală.

TNB-TV își dorește să fie o oază de informație curată, în care să putem comunica cu artiștii, pe subiecte strict legate de activitatea lor artistică, de proiectele, visurile și dorințele lor profesionale.

De aceea, sloganul sub care TNB-TV își va desfășura activitatea este: ”Într-o lume prea agitată, artiștii aduc echilibrul”.

A apărut un nou număr al revistei “Close up”

A apărut un număr nou al revistei academice“Close up”(nr 1/2020) editată de UNATC cu sprijinul Uniunii Cineaştilor din România.

Conţinutul său este caracterizat astfel de Dana Duma, editorul (alături de Anca Ioniţă) ediţiei: ”Noua noastră ediţie a revistei ‘Close up’, scrisă şi publicată în vremuri de pandemie, este în principal dedicată diversităţii în cinema. În primul rând celebrăm animaţia, acel “alt cinema”, atât de superficial cunoscut, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la lansarea primului film românesc de animaţie, Păcală în lună (1920), scurtmetrajul semnat de Aurel Petrescu. Două articole ale ediţiei sunt dedicate animaţiei, “Tropul mâinii animatorului în animaţia românească” de Valeriu Căliman, dedicat în principal lui  Ion Popescu Gopo, primul cineast roman care a câştigat un Premiu Palme d`Or la Cannes, şi textul Dorinei Pricop “Fair Use şi basmele lui Disney”, care analizează conceptul  fair use, mai exact felul în care parodiile şi pastişele sunt autorizate să folosească părţi din opere binecunoscute fără acordul deţinătorilor de drepturi, pentru a critica clişeele.

Această ediţie duce mai departe eforturile echipei redacţionale de a analiza tendinţele majore cinematograful românesc. Articolele deidicate acestei preocupări constante a contributorilor sunt ilustrate de textele “Atmosfera epocii interbelice a satului românesc în filmele Moromeţii şi Moromeţii 2 de Stere Gulea” semnat de Smaranda Cristina Sterian. Profilul cinematografului românesc este completat de recenziile unor noi cărţi publicate în ultimul an despre diferite aspect ale cinema-ului naţional, precum “Filmul tranziţiei: Contribuţii la critica cinemaului românesc a anilor 1990” de Andrei Gorzo şi Gabriela Filippi, “Romanian Cinema Inside Out: Insights on Film Culture and Politics” de Irina Trocan, sau „Balkan Cinema and the Great Wars: Our Story” (editori Adrian Silvan Ionescu, Marian Ţuţui şi Savaş Arsalan)”.

Diversitatea în cinema este abordată şi de lucrarea lui Siniša Dragin consacrată influenţei reciproce dintre documentar şi ficţiune, sau “cinemaului minoritar” investigat de Liri Chapelan, sau în textul Flaviei Dima despre home movies, incluse frecvent în alte forme de cinema. Noi tendinţe în cinema (definite mai bine ca “spreadable content”) cu o influenţă socială uriaşă, sunt analizate de Irina Trocan în textul “Analog, digital, computaţional. Reîncarnarea unor imagini politizate.”

Un sumar atractiv al acestei reviste academice dedicate în principal noilor tendinţe în cinema şi media.

Teatrul „Stela Popescu” prezintă „Femeia, eterna poveste” la Teatrul de vară Herăstrău

Spectacolul „Femeia, eterna poveste” produs de Primăria Municipiului Bucureşti prin Teatrul „Stela Popescu” va fi prezentat pentru prima oară în aer liber în seara de 30 iulie, la Teatrul de Vară Herăstrău de la ora 20.

Femeia, eterna poveste este un spectacol în regia lui Attila Vizauer, o poveste interbelică după un scenariu de Ema Stere. Scenografia îi aparţine Ancăi Albani, iar coregrafia Ioanei Macarie. În distribuţie vă veţi întâlni cu actorii Ana Maria Ivan, Cristi Neacşu, Aurel Sorin Sandu, Viorel Păunescu, soliști vocali Irina Cărămizaru şi Daniel Filipescu, instrumentişti Gabriel Stănescu – vioară, Ionuț Preda – acordeon, Raul Kusak – pian și aranjament muzical. Dansează Silvia Mauriţiu, Cristina Marin Neagu, Ioana Petric, Alexandra Dogaru, Andrei Dogaru, Cosmin Vasile.

Acţiunea se petrece pe terasa localului bucureștean „Leul și cârnatul”, într-o seară de vară, prin 1937 sau 1938. Protagoniștii sunt Maria, proaspăt angajată la bucătărie și chelnerul Pavel. Povestea evoluează în jurul celor care se află în local, printre care Maria recunoaște un bărbat de la o masă, cel care urma să se căsătorească cu stăpâna ei, Tita Cristescu, ucisă în ziua de Crăciun a anului 1935. Bărbatul este acum însoţit de o tânără şi, pentru ea, plăteşte o dedicaţie care deschide programul muzical al serii. Povestea alternează cu momente muzicale celebre ale vremii, pe care le veţi recunoaşte cu siguranţă, precum Iubesc femeia (Cristian Vasile), Femeia, eterna poveste (Titi Botez), Ce faci astă seară tu (Dorel Livianu) şi nu numai. La acea vreme, moartea Titei Cristescu fusese un scandal imens în presă, cu atât mai mult cu cât personajele implicate erau oameni importanți. Tita Cristescu era fiica lui Gheorghe Cristescu, zis „Plăpumarul”, unul dintre fondatorii și primul secretar al Partidului Comunist Român, iar cel despre care se credea că a omorât-o era celebrul inginer Liviu Ciulei.

Mai multe veţi descoperi singuri în spectacolul Femeia, eterna poveste, o poveste despre Bucureştiul intebelic, cu muzica lui, cu rafinamentul şi misterele sale.

Expoziție tematică: Muzeul Simu și Pinacoteca București

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați la Palatul Suțu, începând cu data de 29 iulie 2020, expoziția tematică „Muzeul Simu și Pinacoteca București”.

Deschisă la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), această expoziție prezintă un muzeu dispărut, duce mai departe povestea familiei Simu și oferă o imagine asupra colecționismului la începutul secolului XX.

Muzeul Municipiului București păstrează atât obiecte de patrimoniu, cât și o valoroasă arhivă de la Muzeul Simu. Multe dintre operele de artă și documentele prezentate se află în patrimoniul Pinacotecii București (Secția Artă). Restul pieselor provin de la: Secția Antropologie Urbană, Secția Istorie, Biroul Patrimoniu și Evidență Centralizată și Serviciul Documentare, Bibliotecă, Arhivă.

Începută la 21 mai 1907, clădirea Muzeului Simu avea formă de templu, iar deviza „Nu numai pentru noi, dar și pentru alții”, care i-a ghidat pe Anastase și Elena Simu, a fost inscripționată în prima sală. Arhitectura clasicizantă s-a împletit cu dorința colecționarilor de a avea reprezentată în muzeu sculptura antică și renascentistă, astfel că au fost comandate replici după capodopere. Călătoriile lui Anastase și ale Elenei Simu în străinătate au reprezentat ocazii pentru achiziționarea unor opere din expoziții, ateliere, galerii, colecția îmbogățindu-se treptat. Muzeul Simu a deținut lucrări de pictură, sculptură, grafică și arte decorative, prezentate în cinci secțiuni.

Muzeul din Str. Mercur a fost inaugurat la 21 mai 1910, când patrimoniul era alcătuit din 624 lucrări menționate în primul catalog întocmit de Theodor Cornel. Muzeul Simu a asigurat o conexiune a mediului artistic românesc cu lumea occidentală. În plus, cei doi colecționari au sprijinit creația contemporană prin oferirea unor premii anuale tinerilor artiști, începând din 1924.

Muzeul Simu a fost considerat cel mai valoros muzeu de artă din România acelor vremuri. A funcționat ca organizație privată până în 1927, când a fost donat statului împreună cu 1.182 opere. După moartea lui Anastase Simu (1935) s-au adăugat, conform testamentului, și lucrările aflate în locuința familiei, precum și alte donații trecute în catalogul realizat în 1937 de Marius Bunescu (director al muzeului), astfel că patrimoniul s-a ridicat la 1.839 obiecte. La 21 mai 1937 a fost inaugurată o nouă secție în fosta locuință, Casa-Simu-Muzeu. În plus, Fundația Anastase Simu a fost înființată pentru a întreține muzeul și a îmbogăți colecția. S-au adăugat piese repartizate de către Ministerul Artelor, astfel că muzeul deținea, în 1948, 2.112 lucrări.

Pinacoteca Bucureștiului și Muzeul Simu au avut un destin comun, care a început în 1949, când Pinacoteca s-a mutat din Casa Amiral Vasile Urseanu în Casa-Simu-Muzeu. Mai târziu, prin Decizia nr. 392 din 19 iunie 1969, Consiliul Popular al Municipiului București a schimbat denumirile de „Muzeul Anastase Simu” și „București în arta plastică” în Muzeul de Artă al Municipiului București Anastase Simu. Între timp, Muzeul Simu a fost demolat din vecinătatea blocului Eva, iar o parte a operelor a fost  transferată către alte instituții. În urma seismului din 1977 majoritatea lucrărilor care au rămas din fondul Simu au fost atribuite Muzeului Colecțiilor de Artă, inaugurat în 1978.

Se continuă astfel demersurile de recuperare a unui muzeu dispărut: în 2019 s-a derulat proiectul finanţat din Timbrul Arhitecturii, intitulat „Recrearea în realitate virtuală a Muzeului Simu și rememorarea altor victime ale demolărilor realizate în București în perioada comunistă” (Filiala Ordinului Arhitecților București și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Centrul Expozițional Documentar – Muzeul Municipiului București fiind partener alături de Muzeul Național de Artă al României și Arhivele Naționale), care a avut drept rezultat reconstituirea virtuală a primei săli din Muzeul Simu.

Expoziția de la Palatul Suțu va putea fi vizitată până pe data de 27 septembrie 2020.