Baletul „Cenușăreasa” de Prokofiev în versiunea companiei de balet a Operei din Ruse, la Bucharest Opera Festival, pe 19 iunie

Baletul „Cenușăreasa” de Prokofiev este titlu cu care vine la Bucharest Opera Festival vineri, 19 iunie, ora 19:00, Opera de Stat din Ruse, Bulgaria prezentă pentru a doua dată consecutiv în festival și pe scena Operei Naționale București.

Coregrafia și regia artistică poartă semnătura Nataliei Osipova, scenografia și designul video au fost realizate de către Petko Tanchev, costumele de către Yana Dvoretska, light designul de către Boyan Georgiev, iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Dimitar Kosev.

Cele mai potrivite subiecte pentru balet sunt basmele. O poveste de dragoste precum „Cenușăreasa” lui Charles Perrault este o adevărată comoară, bogată în transformări magice, un bal fastuos la palat și o fată modestă care, asemenea „rățuștei celei urâte”, se transformă într-o „lebădă frumoasă” și o prințesă veritabilă. Subiectul și muzica inspiră, deopotrivă, creația teatrului coregrafic.

În interpretarea captivantă a coregrafei franceze Natalia Osipova, producția Operei din Ruse spune povestea unei iubiri frumoase și tăinuite. Este dragostea dintre o fată modestă pe nume Cenușăreasa și un tânăr cizmar timid, care repară încălțămintea familiei sale burgheze. Visarea și setea pentru această iubire se transformă într-un vis fantastic, în care tânărul cizmar devine un prinț grațios, iar fata modestă o prințesă splendidă, transformată prin magia Zânei Ursitoare.

Prin prisma puterii dragostei, baletul redă, totodată, eterna poveste a victoriei binelui asupra răului prin muzică și dans, printr-o serie neîntreruptă de duete romantice, o abundență de variațiuni, divertismente și apoteoze clădite pe ritm de vals. Spectacolul este completat de momente descriptive pline de culoare, de dansurile magice ale zânelor și de momente coregrafice grotești ce conturează chipurile mamei vitrege și ale surorilor vitrege. „Cenușăreasa” de Prokofiev rămâne unul dintre cele mai populare și îndrăgite titluri de balet din lume.

Audiţie radiofonică şi lansare de carte Alexander Hausvater

Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Naţional Radiofonic şi Editura Integral vă invită joi, 28 mai 2026, de la ora 17.00, la un eveniment complex (audiţie, confesiuni de creaţie şi lansare de carte) dedicat regizorului Alexander Hausvater. Vor fi audiate, în avanpremieră, selecţiuni din producţia Teatrului Naţional Radiofonic „Ce dacă”, textul şi regia artistică Alexander Hausvater, și va avea loc o discuţie cu regizorul, despre experienţa lucrului la Teatrul Naţional Radiofonic. Moderator: Domnica Ţundrea. Editura Integral va lansa, de asemenea, romanul „Donatorul” de Alexander Hausvater şi traducerea în limba germană, semnată de Beatrice Ungar, a romanului „Dor călător” de Alexander Hausvater. Invitați: Ioan Cristescu şi Adrian Cioroianu. Moderator: Costel Postolache, directorul Editurii Integral.

Alexander Hausvater este una dintre personalităţile marcante ale culturii contemporane, artist de talie mondială, regizor, fondator de companii artistice, conducător de festival de teatru, scriitor, scenarist, profesor, cu o activitate prodigioasă, desfăşurată pe mai multe continente. Este membru al UNITER şi al Uniunii Scriitorilor din România. În 2021, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. A primit Premiul UNITER pentru întreaga activitate și a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler.

Publicat în 2017, la Editura Integral din Bucureşti, cu o prefață de Vasile Dâncu şi postfață de Nora Iuga, „Ce dacă” de Alexander Hausvater este o operă unică în literatura română, un roman-puzzle autobiografic, în care autorul îşi rememorează copilăria, în România dominată de persecuţiile Securităţii şi după emigrarea în Israel. Spectacolul radiofonic restructurează, după o atentă selecţie, întâmplările romanului, aşezându-le într-o succesiune semnificativă şi urmărind atent desfăşurarea planurilor sonore. Spectacolul „Ce dacă” este, fără îndoială, o producție sonoră puternică şi cuceritoare, impregnată de o energie unică, în care fiecare element își are rolul său bine determinat, de la textul radiofonic, conceput anume în vederea întruchipării auditive, pus în evidenţă printr-o strălucită concepţie regizorală, până la vocile actorilor şi ansamblul acustic bogat, puternic şi sugestiv alcătuit, funcţionând ca un liant al întâmplărilor (coloana sonoră: Mihnea Chelaru).

Alexander Hausvater este un regizor care produce revelații actorilor și, în egală măsură, spectatorilor, un artist de o tinerețe spirituală inepuizabilă, de o prospețime ieșită din comun, de o intensitate aparte a ideilor și a simțirii şi care impregnează actul artistic de această incandescență, care este a personalității lui. Realizat pe mai multe planuri, „Ce dacă” este un spectacol puternic şi incitant, un adevărat document sonor și un act artistic de valoarea celor cu care Alexander Hausvater și-a obișnuit publicul. Astfel încât, prezenţa lui Alexander Hausvater la Teatrul Naţional Radiofonic a reprezentat o experienţă provocatoare şi creativă, iar spectacolul radiofonic „Ce dacă” a devenit o producţie-eveniment, o operă sonoră originală şi cuceritoare, prin energia ansamblului, prin forţă şi inventitate şi printr-o arhitectură acustică fascinantă.

Directorul editurii, Costel Postolache, mărturisea că „Alexander Hausvater este una dintre cele mai puternice și nonconformiste voci ale teatrului contemporan, cunoscut pentru spectacolele sale intense, vizuale și profund implicate social, surprinde și prin cărțile sale. Scrierile sale reflectă aceeași energie provocatoare și spirit experimental care îi definesc montările scenice. Primul volum de proză, «Ce dacă», a fost doar începutul unei cariere scriitoricești de succes. Editura Integral i-a dedicat o colecție, Galaxia H, care reunește romane și cărți de teatru. Cel mai recent roman, «Donatorul», este al 16-lea volum din această colecție de autor”.

Spectacolul „Ce dacă” de Alexander Hausvater va fi difuzat, în premieră radiofonică, joi, 11 iunie 2026, de la ora 19.00, la Radio România Cultural şi toate posturile Radio România Regional. De asemenea, spectacolul va fi disponibil şi online, din seara de 11 iunie, pe platforma eTeatru a Societăţii Române de Radiodifuziune.

TIFF.25 se deschide cu 3 zile în septembrie și un moment special Nadia Comăneci

După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia independentă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschiderea a celei de-a 25-a ediții TIFF, care va avea loc vineri, 12 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Filmat în toamna anului trecut, 3 zile în septembrie se remarcă printr-un demers cinematografic temerar realizat cu sprijinul unei echipe formate în majoritate din colegi care sunt implicați și în producția și organizarea festivalului. Toți vor urca pe scena din Piața Unirii, într-un moment dedicat lor, publicului și tuturor celor care de 25 de ani construiesc și susțin cel mai important eveniment cinematografic din regiune. Seara va debuta spectaculos cu proiecția în exclusivitate a unui fragment din NADIA, documentarul work in progress despre viața și cariera celei mai importante gimnaste ale lumii. Nadia Comăneci a confirmat deja prezența la eveniment.

Astfel, cea care va deschide TIFF.25 va fi Nadia Comăneci, în anul dedicat ei de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru a marca 50 de ani de la prima notă de 10 din istoria gimnasticii. Spectatorii din Piața Unirii vor avea ocazia să vadă în exclusivitate primele imagini din documentarul work in progress despre viața și cariera ei. Un proiect ambițios semnat de același  trio responsabil și pentru Nasty – Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu, alături de producătorul Cosmin Hodor, – NADIA promite acces fără precedent la viața și cariera Nadiei Comăneci. Construit din imagini de arhivă și interviuri exclusive cu gimnasta și zeci de alte personalități din lumea sportului și a artei, documentarul va avea premiera în 2027.

Pe lângă momentul de la Gală, TIFF.25 îi va dedica Nadiei Comăneci și o expoziție, iar gimnasta va participa la un TIFF Talk deschis publicului. Mai multe detalii vor fi comunicate ulterior.

Ancorat într-un cadru-secvență de 65 de minute, 3 zile în septembrie este un adevărat carusel emoțional și o comedie romantică plină de umor negru. În timp ce se află pe litoral, unde urmează să se căsătorească, un cuplu e luat prin surprindere chiar în ajunul petrecerii de apariția unei femei misterioase, care îi face viitoarei mirese o dezvăluire șocantă despre partenerul ei. De aici, începe o noapte intensă, care o forțează pe eroină să se confrunte cu propriile temeri și alegeri.

Filmul a fost realizat în luna septembrie 2025 la Eforie Sud în cadrul Arome Creative Camp, iar mulți dintre cei care au contribuit la filmări, în fața și în spatele camerei, sunt membri ai echipei TIFF din diferite departamente: producție, parteneriate, selecție și industrie.

Alături de ei, de echipa de producție și regizorul Tudor Giurgiu, actorii din distribuția 3 zile în septembrie vor păși pe covorul roșu: Andreea Vasile, Adela Popescu, Conrad Mericoffer, Mirela Zeța și Emilia Popescu. Sunt doar câteva dintre personalitățile pe care spectatorii vor avea ocazia să le întâlnească în Piața Unirii.

3 zile în septembrie va fi prezentat ulterior în festival și în cadrul secțiunii Double Takes, un exercițiu ludic de matchmaking cinematografic, care aduce împreună filme care rimează, se completează sau intră, cu totul și cu totul întâmplător, în dialog grație unor tematici sau narațiuni similare. În cadrul acestei noi secțiuni de la TIFF, 3 zile în septembrie va fi prezentat în oglindă cu filmul care l-a inspirat, Sâmbătă (Sábado, 2003), debutul chilianului Matías Bize despre o nuntă ratată, turnat tot într-un singur cadru.

În Double Takes vor mai fi prezentate alte trei cupluri cinematografice: Balearic (r. Ion de Sosa, Spania) & 18 găuri spre paradis (r. João Nuno Pinto, Portugalia) – a căror acțiune are loc pe marginea unei piscine în compania unor familii privilegiate, chit că genurile filmelor diferă considerabil; Complet de acord (r. Panu Suuronen, Finlanda) & Iarnă în Rusia (r. Patric Chiha, Franța) – două documentare pe muchie de cuțit despre rușii care locuiesc sau s-au exilat în alte țări după începerea războiului; și Lovitura (r. Ivan Zulueta, Spania) & Ultima lovitură (Marta Medina, Enrique Lopez Lavigne, Spania) – primul e un obiect rarissim de cult din anii ‘80, criptic, inclasabil, aparent atins de blestem și, totodată, horror-ul favorit al lui Almodovar, iar al doilea e documentarul din 2025 care încearcă să-i dezlege misterele.

România construiește harta interactivă a muzeelor. Publicul este invitat să se implice activ

Weekend Sessions și Antrepriza Culturală duc proiectul Harta Muzeelor mai departe și încep dezvoltarea hărții interactive a muzeelor din România, prima de acest tip la nivel național. Demersul își propune să aducă la un loc instituțiile culturale din întreaga țară într-un instrument accesibil și ușor de folosit.

Proiectul pornește de la aceeași nevoie care a stat la baza conturării hărții din București, lansată anul trecut: lipsa unui punct clar de orientare pentru publicul interesat de muzee. La nivel național, această lipsă este și mai vizibilă, iar inițiativa urmărește să transforme descoperirea muzeelor din România într-o experiență simplă și firească.

În această etapă, inițiatorii lansează un apel deschis către public și către cei care merg în muzee, invitându-i să contribuie la dezvoltarea hărții interactive a muzeelor din România prin propuneri de spații culturale din toată țara. Contribuțiile pot fi trimise printr-un formular dedicat:

Proiectul își propune, prin acest demers, să aducă împreună atât muzeele cunoscute, cât și pe cele mai puțin vizibile, pentru a realiza o imagine fidelă a peisajului cultural din România. Harta va funcționa ca un instrument de orientare pentru public și ca un punct de acces facil către patrimoniul cultural din întreaga țară.

„După lansarea hărții muzeelor din București, am văzut un interes real din partea publicului și o deschidere foarte mare din partea instituțiilor culturale. Proiectul a fost preluat rapid și a început să circule dincolo de zona muzeală, ajungând în spații frecventate de public, de la cafenele și hoteluri până la alte inițiative culturale independente. Pentru noi, a fost semnalul clar că există o nevoie reală pentru un astfel de instrument. Extinderea la nivel național vine firesc, ca un pas următor”, a declarat Silvia Floareș, co-fondator Weekend Sessions.

Proiectul este inițiat de Weekend Sessions și Antrepriza Culturală, alături de partenerii săi UniCredit Bank, Rompetrol și Aqua Carpatica, care susțin dezvoltarea unui demers cultural cu relevanță națională.

Harta va fi disponibilă pe platforma hartamuzeelor.ro și va fi dezvoltată progresiv în perioada următoare, obiectivul proiectului fiind lansarea acesteia până la finalul anului.

Filme bulgărești la București | în avanpremiera Bookfest 2026

Filme bulgărești la București  reunește două scurtmetraje care pornesc de la literatură pentru a construi povești puternice despre memorie, absență și identitate.

Ritualul (r. Nadejda Koseva) este inspirat dintr-o povestire a unuia dintre cei mai importanți scriitori bulgari contemporani, Gheorgi Gospodinov, și surprinde cu umor amar și melancolie efectele migrației asupra celor rămași acasă.

Ziua în care se va naşte (r. Emil Spahiyski), realizat după o povestire de Yordanka Beleva, implică și o contribuție românească, scenariul fiind co-scris de Bogdan Mureșanu, într-o coproducție Bulgaria – România care explorează cu delicatețe universul fragil al demenței și al memoriei afective.

Proiecția are loc în mansarda Muzeului Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu nr. 8 ), cu acces liber, în limita locurilor disponibile. Evenimentul este organizat cu sprijinul Fundației Orașul Reel.

Ritualul – Bulgaria / Germania | 2005 | Scurtmetraj de ficțiune | 17 min.

Regizoare: Nadejda Koseva. Scenariști: Gheorgi Gospodinov, Nadejda Koseva. După o povestire de Gheorgi Gospodinov. Director de imagine: Radoslav Spassov. Montaj: Nina Altaparmakova. Producători: Stefan Kitanov (ART FEST, Bulgaria) / Herbert Schwering (Coin Film, Germania). Distribuție: Svetlana Yancheva, Krasimir Dokov, Anna Broquet, Ivan Yurukov

Într-un mic sat bulgar, părinții lui Gheorghi pregătesc o nuntă fastuoasă pentru fiul lor. În timp ce oaspeții petrec deja zgomotos, cei mai importanți invitați încă nu au sosit – mirii.

„Ritualul se bazează pe o poveste adevărată. Gheorgi Gospodinov și cu mine am scris împreună scenariul. Filmul vorbește despre generația tranziției și despre cei care au ales să părăsească Bulgaria în căutarea unei vieți mai bune, mai împlinite, mai sigure și mai fericite în străinătate, precum și despre părinții pe care i-au lăsat în urmă. Nu există nicio judecată în povestea pe care o spunem, niciun resentiment față de prietenii noștri care au plecat. Fiecare este liber să aleagă cum dorește să trăiască. Pur și simplu, cei dintre noi care am rămas în urmă le ducem foarte mult dorul. Ritualul a fost primul meu film după absolvirea Academiei de Film din Sofia. A fost o mare onoare să lucrez cu Svetlana Yantcheva, Krassi Dokov, Ivan Yurukov și Anna Broquet”, a declarat regizoarea filmului.

Nadejda Koseva a absolvit Academia Națională de Artă Teatrală și Cinematografică din Sofia. La scurt timp după absolvire, a regizat scurtmetrajul de ficțiune The Ritual (2005), parte a filmului colectiv Lost and Found, care a avut premiera în secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin în 2005. Episodul este bazat pe o povestire scurtă de Georgi Gospodinov. Ceilalți regizori implicați în proiect au fost Mait Laas, Cristian Mungiu, Jasmila Žbanić, Kornél Mundruczó și Stefan Arsenijević.

Următorul scurtmetraj de ficțiune al Irinei Koseva, Omelet, a primit o mențiune specială la Festivalul de Film de la Sundance în 2009, printre multe alte premii internaționale. Scurtmetrajul ei Take Two a fost, de asemenea, prezentat pe scară largă în circuitul festivalier după ce a primit o mențiune specială la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2011. „Irina” a marcat debutul ei în lungmetraj.

The Trap este al doilea lungmetraj al regizoarei Koseva. Scenariul a fost scris de renumitul scriitor bulgar Boyan Papazov. În prezent, ea predă cinematografie copiilor și prezidează programul Teen Film Competition la Festivalul de Film de la Sofia.

Ziua în care se va naşte – Bulgaria, România | Scurtmetraj de ficțiune | 16 min.

Regizor: Emil Spahiyski. Scenariști: Emil Spahiyski, Bogdan Mureșanu, după o nuvelă de Yordanka Beleva. Producător: Dobomir Chochov. Coproducător: Julian Kostov. Producător asociat: Bogdan Mureșanu. Director de imagine: Kiril Prodanov. Montaj: Martin Zahariev-Mais. Compozitor: George Strezov. Distribuție: Plamena Getova, Irinei Konstantinov, Mirela Ilieva, Julian Kostov, Ioanna Mikova, Vilma Stoyanova-Arsate

Marta, o femeie care suferă de demență, caută refugiu de realitatea dură a bolii sale și de limitele unui azil de bătrâni. Pe măsură ce amintirile ei încep să se estompeze, ea se retrage în căldura momentelor sale cele mai fericite, unde trecutul îi oferă singura scăpare dintr-o lume care nu mai pare a fi a ei.

„Mintea nu cunoaște limite – nici trecut, nici viitor –, ci doar momentul prezent. În acel moment, existăm oriunde alegem să fim. Dar există oare o cale de a crea o lume mai blândă și mai îngăduitoare pentru cei care trăiesc cu demență? Simt nevoia să spun această poveste deoarece demența nu este doar o afecțiune medicală: este o experiență umană profundă care atinge milioane de vieți, transformând familiile și punând la încercare înțelegerea noastră asupra identității și a legăturilor. Astăzi, peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu demență, iar aproape 10 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate în fiecare an. Majoritatea persoanelor afectate trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde îngrijirea este limitată, iar înțelegerea și mai rară. Dar demența este mai mult decât statistici. Are un chip. Un nume. O poveste. Femeile poartă cea mai grea povară – nu doar ca cele mai afectate de boală, ci și ca îngrijitoare tăcute, oferind aproximativ 70% din totalul orelor de îngrijire pentru cei dragi care dispar încet în ceața memoriei. Demența nu este pur și simplu o boală. Este o confruntare. Și se întâmplă acum”, a declarat regizorul filmului.

Emil Spahiyski este editor, jurnalist, scenarist și regizor, cu o vastă experiență în presa scrisă, televiziune și cinema. În calitate de jurnalist, a abordat o gamă largă de subiecte, printre care politica, războiul și relațiile internaționale. A realizat reportaje despre războiul din Kosovo și a activat ca corespondent în Georgia și în regiunea Caucazului.

A lucrat ca scenarist pentru lungmetraje și seriale de televiziune, precum și ca producător de teren și producător pentru formate de televiziune. Munca sa a fost premiată de numeroase ori în domeniul jurnalismului, televiziunii și cinematografiei. În domeniul cinematografic, a primit Premiul pentru debut regizoral la Festivalul Golden Rhyton în 2019 pentru documentarul Icarus of Kocherinovo. În 2015, a primit Premiul Academiei Bulgare de Film pentru cel mai bun scenariu, împărțit cu Marin Damyanov și Stefan Komandarev, pentru filmul The Judgment.

FIASCO. Seri de artă video revine în 2026 cu tema „Archives in Motion” și un open call dedicat proiectelor artistice despre arhive

Asociația Copia Originală organizează cea de-a treia ediție a programului FIASCO. Seri de artă video și debutează anul acesta cu un open call dedicat artiștilor care investighează o arhivă specifică sau ideea de arhivare prin intermediul imaginii în mișcare.

FIASCO este un program recurent de proiecții nocturne în aer liber, dedicat artei video și filmului experimental, realizat de artista Larisa Crunțeanu și curatoarea Cristina Stoenescu. Proiectul prezintă lucrări de artă video și film experimental într-un context eliberat de constrângerile de spațiu specifice galeriei de artă sau a unei sălii de cinema, urmărind atragerea unui public cât mai larg.

Ediția 2026, intitulată Archives in Motion, ce va avea loc în perioada 2-4 iulie la Muzeul Național al Literaturii Române, propune reconsiderarea formelor convenționale de arhivare – personale, istorice sau instituționale – și explorează arhiva ca spațiu politic, afectiv, speculativ sau performativ.

Astfel, Asociația Copia Originală lansează un open call pentru proiecte de artă video în dezvoltare, care investighează critic sau creativ un fond de arhivă specific sau tratează arhiva ca element central al procesului artistic.

Premiul de susținere în valoare de 15.000 de lei brut este oferit pentru finalizarea și prezentarea unei lucrări de video art în cadrul FIASCO 2026. Premiul urmărește sprijinirea procesului de producție și finalizarea proiectului până în toamna anului 2026, precum și prezentarea conceptuală a acestuia în cadrul ediției din iulie 2026.

Selecția va fi realizată de un juriu independent din domeniul artei contemporane și cinematografiei, care va fi anunțat la finalul perioadei de jurizare.

Apelul este deschis artiștilor români și internaționali care activează în România de minimum trei ani. Sunt eligibile formate precum eseuri video, lucrări video conceptuale, filme experimentale sau hibride, documentare creative, animații și alte forme de imagine în mișcare, cu o durată de maximum 30 de minute.

Subliniem faptul că nu sunt vizate proiecte care folosesc imaginile de arhivă exclusiv ca material ilustrativ. Arhiva trebuie să fie o componentă activă a cercetării și creației artistice, influențând structura, metodologia sau discursul lucrării.

Pentru înscriere, artiștii trebuie să trimită până la data de 1 iunie 2026 un singur email către contact@copiaoriginala.ro, care să conțină: un portofoliu cu 3–5 proiecte, într-un document de maximum 10 pagini și 10 MB; CV-ul artistului/ei; conceptul lucrării, redactat în 1500–2000 de cuvinte, în maximum 6 pagini; descrierea stadiului actual al proiectului, calendarul de lucru și pașii necesari pentru finalizarea acestuia până la 1 septembrie 2026.

Conceptul poate include imagini și link-uri către materiale preliminare, cu o durată totală de maximum 10 minute. Regulamentul complet al apelului poate fi consultat la: www.copiaoriginala.ro

După 7 ani, Ceapa de Aldo Nicolaj, producţie a Teatrului Stela Popescu, ajunge la ultima reprezentaţie, pe 27 mai, la Nottara

De 7 ani pe afişele bucureştene, spectacolul Ceapa de Aldo Nicolaj, producţie a Teatrului Stela Popescu, un titlu pe cât de simplu, pe atât de surprinzător, în regia lui Dan Tudor, va putea fi văzut pentru ultima dată la Teatrul Nottara – Sala George Constantin, pe 27 mai 2026, ora 19.30.

Cu spectacolul Ceapa de Aldo Nicolaj, cei trei creatori ai spectacolului – regizorul Dan Tudor, scenografa Corina Grămoşteanu şi muzicianul Vlaicu Golcea – şi-au propus să prezinte publicului o comedie cu note grave, avându-i în distribuţie pe Adrian Păduraru (Piero della Pineda), Alexandra Velniciuc (Giulia), Sorin Aurel Sandu (Oreste), Silvia Stanciu (Bianca), Cătălin Frăsinescu (Mimo Rassi), Ana Maria Ivan (Lucia), Irina Cărămizaru (Liza), Cristian Neacșu (Nando).

Spectacolul regizorului Dan Tudor conține imagini surprinzătoare care îl obsedează și îl urmăresc pe eroul principal, o muzică originală creată de compozitorul Vlaicu Golcea, momente de mișcare expresive atent coregrafiate, precum și un decor funcțional realist, cu multiple posibilități de transformare, semnat de scenografa Corina Gramoșteanu.

Povestea spune că Piero, un prosper impresar, se hotărăște, cu o luciditate rece, să-și pună capăt vieții sale aparent fericite chiar în momentul ei de apogeu.  El se “dezbracă” în fața publicului de rolurile pe care le joacă în propria-i viață, exact așa cum s-ar desface foile unei… cepe. Într-un parcurs teatral presărat cu mult umor, autoironie, dar și cu reflecție amară, soția, amanta, prietenul cel mai bun, secretara, ba chiar și cei doi copii își redefinesc raporturile cu Piero, spre surprinderea acestuia.

Dacă n-aţi avut ocazia să-l vedeţi până acum, nu pierdeţi ultima ocazie!

La finalul spectacolului, publicul va avea plăcerea să îi cunoască pe actorii din distribuţie, care vor veni în foyer pentru a se fotografia cu spectatorii şi pentru a petrece împreună momente plăcute, care sperăm să rămână în memoria tuturor.

Se lansează „Harta conversației”, prima carte de interviuri cu Mircea Cărtărescu, realizată de Marius Chivu

Editura Paralela 45 invită publicul și reprezentanții mass-media marți, 26 mai, începând cu ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului „Harta conversației”, o lucrare-eveniment ce reunește, în premieră, dialogurile purtate pe parcursul a peste două decenii (2002-2025) de scriitorul, criticul literar și jurnalistul cultural Marius Chivu cu scriitorul Mircea Cărtărescu. În această perioadă, cărțile lui Mircea Cărtărescu s-au bucurat de o impresionantă receptare critică internațională, confirmând capacitatea literaturii române de a produce opere majore.

„În primăvara anului 2002, pe când eram student la Litere, l-am oprit pe hol pe Mircea Cărtărescu. A fost primul interviu din viața mea, consemnat stângaci, cu pixul, pe pervazul unei ferestre. Între acel moment și cel mai recent dialog, opera lui Mircea Cărtărescu a căpătat o amploare mondială. În mica istorie a culturii noastre, niciun alt scriitor nu a reușit să aibă o asemenea carieră internațională scriind exclusiv în limba română. Această carte însoțește o devenire”, declară Marius Chivu în cuvântul-înainte al volumului.

„Harta conversației” nu este doar o colecție de interviuri, ci un document literar și cultural, un gen hibrid în care jurnalismul se transformă în literatură. Volumul cuprinde 13 ample conversații care alcătuiesc o veritabilă istorie orală a literaturii noastre recente, surprinzându-l pe Mircea Cărtărescu în momentul marii sale tranziții: de la statutul de autor de referință în spațiul cultural românesc la cel de voce distinctă a literaturii europene contemporane, scriitor tradus pe mai multe continente și aflat constant printre numele importante discutate în contextul Premiului Nobel pentru Literatură.

Dialogurile sunt completate de discuții de grup purtate alături de alte personalități marcante ale culturii române, precum Mircea Vasilescu, Simona Sora, Sever Voinescu, Radu Cosașu sau Alex. Leo Șerban. Volumul este dedicat memoriei regretaților intelectuali Magdalena Boiangiu, Radu Cosașu și Alex. Leo Șerban.

Pentru cititori, cartea oferă o incursiune în culisele vieții scriitorului Mircea Cărtărescu. Temele abordate depășesc spațiul strict literar și explorează viziunea sa asupra religiei, muzicii (de la Dire Straits la Frank Zappa), tehnologiei sau chiar a jocurilor video.

Fără ocolișuri, volumul pune în lumină momentele de anxietate ale scriitorului, tensiunile din câmpul cultural românesc – unde „să vinzi multe cărți este întotdeauna suspect” –, dar și detalii biografice tulburătoare, cum este demolarea stranie a străzii copilăriei sale la doar o săptămână după ce o vizitase. De la epuizarea provocată de turneele americane de promovare, până la mărturisirea nevoii absolute de retragere și singurătate, „Harta conversației” dezvăluie omul din spatele operei.

Așa cum romanul „Arta conversației” a rămas în literatură ca o radiografie profundă a naturii umane prin intermediul dialogului ficțional, volumul „Harta conversației” propune, de această dată, o explorare autentică și densă a parcursului interior și a psihologiei scrisului.

„Harta conversației” reprezintă un document de epocă, punând la dispoziția cititorului o analiză sociologică fină a dinamicii culturale din România ultimelor decenii și aducând în prim-plan valori, prejudecăți și schimbări de paradigmă. Volumul reunește mărturii despre tensiuni interioare devastatoare, raportul cu succesul, polemicile literare ale anilor 2000 și teama de degradare a culturii în fața ecranelor.

Totodată, dialogurile demistifică procesul de creație și oferă o perspectivă fascinantă asupra muncii de atelier. Scriitorul refuză categoric poza boemă sau „zgândărirea” terapeutică a propriilor anxietăți în scop artistic: „Îi recunoști pe impostori după felul cum își zgândăre, asemenea cerșetorilor, rănile ca să supureze mai departe”.

Din această amplă suită de conversații se conturează, dincolo de toate vulnerabilitățile, portretul unui intelectual profund recunoscător, care găsește refugiu în lucruri simple: dragostea, muzica, liniștea de acasă și bucuria curată de a privi lumea.

Gala Premiilor UNITER 2026 – un spectacol al contrastelor, așa cum e lumea în care trăim

Fără a deveni un simbol al exprimării formelor sociale beligerante pe care le trăim și pe care ne închipuim că le depășim fără a ne slăbi sufletește, Gala Premiilor UNITER de anul acesta se înscrie în seria manifestărilor culturale care oferă timp și spațiu de reflecție asupra felului în care ne raportăm la realitatea imediată, chiar și pe tărâmul artei.

De-a lungul epocilor, politologi, sociologi și chiar artiști, au definit războiul ca pe o stare normală a umanităţii. Dacă-i așa, atunci Gala Premiilor UNITER alege să facă din război un instrument al învierii formei teatrale pure. Trofeul UNITER renaște, se regenerează…

Răzvan Mazilu și Dragoș Buhagiar – pentru a doua oară împreună creatori ai spectacolului Galei Premiilor UNITER – și-au asumat misiunea extrem de provocatoare de a oferi o sărbătoare teatrală cu strălucire și glam, dar mai ales cu „atenție și luciditate la contextul social-politic în care facem, azi, teatru; gala UNITER va fi un spectacol al contrastelor, așa cum e lumea în care trăim”, a declarat Răzvan Mazilu.

Una dintre surprizele pe care le putem dezvălui despre spectacol Galei este prezența extraordinară pe scena Galei UNITER a contratenorului Valer Săbăduș, muzician german de origine română, născut la Arad. Discografia bogată și variată a lui Valer Săbăduș acoperă o gamă largă, de la lucrări baroce până la muzică sacră italiană, operă și lucrări contemporane. A fost distins cu numeroase premii internaționale.

Așadar, luni, 25 mai, ora 20:00, Teatrul Odeon București va fi gazda celei de-a 34-a ediții a premiilor teatrului românesc. Evenimentul va fi transmis în direct pe uniter.ro, conturile de Facebook (https://www.facebook.com/UNITERoficial) și YouTube (https://www.youtube.com/@UniterRomania) ale UNITER, TVR 1, TVR Cultural, tvr.ro și pe undele Radio România Cultural.

Începând cu ora 19:00, tele-spectatorii pot vedea evenimentul de covor roșu transmis în direct pe www.uniter.ro, Facebook și YouTube UNITER, unde vor putea urmări sosirea artiștilor și a invitaților, dar și declarațiile lor, în scurte interviuri realizate de artistul Răzvan Omotă.

16 categorii de premii cu nominalizări, cinci premii de întreaga activitate, un premiu de excelență, patru premii speciale, un premiu omagiu – Victor Rebengiuc, Premiul Președintelui și Premiul British Council, acestea sunt cele care formează palmaresul Galei Premiilor UNITER 2026.

Juriul Galei UNITER 2026 care va decide câștigătorii este format din: Cosmin Florea (scenograf), Iulian Postelnicu (actor), Bobi Pricop (regizor), Miruna Runcan (critic de teatru), Andrea Tokai (actriță).

Prin autenticitatea pe care și-a păstrat-o încă de la primele ediții, prin amploarea, originalitatea și actualitatea conceptului regizoral și scenografic, GALA PREMIILOR UNITER a devenit unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii teatrale românești – un context al celebrării teatrului ÎMPREUNĂ. Artiști, parteneri de tradiție și financiari, parteneri media și echipe. Indiferent de orice contexte sociale…

Focus Olanda la TIFF.25: mistere neliniștitoare, realism absurd și clasici care au făcut istorie

Cinematografia Țărilor de Jos este celebrată la cea de-a 25-a ediție a Festivalul Internațional de Film Transilvania (12-21 iunie 2026, Cluj-Napoca) printr-o selecție care reunește atât debuturi recente prezentate în marile festivaluri europene, cât și filme-cult care au influențat generații întregi de cineaști. Focus Olanda, curatoriat de Evgeny Gusyatinskiy din echipa de programare a Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), aduce laolaltă povești despre comunități care se destramă încet, familii în criză, personaje consumate de propriile obsesii și lumi în care absurdul pare perfect normal.

Din selecție fac parte unele dintre cele mai interesante titluri recente din cinemaul olandez, dar și clasice precum Dispariția (Spoorloos, r. George Sluizer, 1988) sau Așii (Spetters, r. Paul Verhoeven, 1980). Lor li se adaugă filmul olandez deja anunțat în Competiția Oficială TIFF.25: Gol goluț (Truly Naked), debutul regizoarei Muriel d’Ansembourg, un coming-of-age curajos și provocator.

Olanda va fi reprezentată și în juriile TIFF.25: Sandra den Hamer (CEO al Netherlands Film Fund între 2023 și 2026 și parte din echipa IFFR peste două decenii) va face parte din Juriul Competiției Oficiale, iar René Wolf, care are în spate o carieră de peste 35 de ani ca programator de film la Eye Filmmuseum din Amsterdam, va face parte din Juriul Zilelor Filmului Românesc.

Focus Olanda este realizat la TIFF.25 cu sprijinul SEE NL, al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în România și al Consulatului Regatului Țărilor de Jos din Cluj-Napoca.

Căprioara (Whitetail, r. Nanouk Leopold, 2025) spune povestea lui Jen, o pădurară din sudul Irlandei obișnuită să țină totul sub control, până când întoarcerea unui fost iubit scoate la suprafață tensiuni, amintiri și lucruri rămase nerezolvate. Filmul construiește o tensiune mocnită, pe fundalul unei comunități mici și al unei păduri în care pericolul pare mereu aproape, cu o interpretare puternică din partea Natashei O’Keeffe, cunoscută publicului larg din serialul Peaky Blinders.

Prezentat în premieră în cadrul secțiunii Semaine de la Critique de la Cannes, În lanul de trestii (Reedland, r. Sven Bresser, 2025) este un debut construit în jurul unui personaj care nu știe dacă încearcă să găsească un vinovat sau să scape de propria vină. Amplasat într-o regiune de mlaștini și câmpuri de stuf, filmul urmărește cum o crimă transformă încet rutina unei comunități într-un spațiu dominat de neîncredere și tăceri incomode.

În Ca-n povești (De Idylle, r. Aaron Rookus, 2025), un bărbat trecut de 40 de ani încearcă să-și refacă viața după ce își asumă sexualitatea la finalul unei relații de zece ani, sora lui, o soprană cunoscută, primește un diagnostic care îi schimbă complet perspectiva asupra viitorului, în timp ce bunica lor începe să caute o metodă demnă de a-și încheia viața. Filmul trece natural de la situații stânjenitoare la momente foarte intime și găsește umor exact acolo unde personajele încearcă cel mai mult să păstreze aparențele.

Fabula (r. Michiel ten Horn, 2025) amestecă umorul negru, folclorul și elementele de realism magic în povestea lui Jos, un infractor mărunt din Limburg convins că familia lui este urmărită de generații de ghinion. După ce o tranzacție de droguri merge prost, el începe să caute explicații pentru toate lucrurile care i-au distrus viața, într-o lume populată de personaje ciudate, superstiții locale și întâmplări care par tot mai desprinse dintr-un coșmar absurd.

Într-o lume în care oamenii pot exploda literalmente din cauza presiunii emoționale, Samuel încearcă să își continue viața după moartea soției sale. Îi sunt alături un prieten prea insistent și o mamă hotărâtă să îl „repare”, care contribuie la amestecul de umor negru, body horror și haos din care este compus Când ai o mamă (A Messy Tribute to Motherly Love, r. Dan Geesin, 2026).

După un accident care o lasă fără vedere, Lot, o adolescentă de 17 ani obișnuită cu o viață activă și independentă, ajunge într-un centru de recuperare pentru persoane cu deficiențe de vedere, unde trebuie să învețe din nou cele mai simple lucruri. În Voi vedea (I Shall See, r. Mercedes Stalenhoef, 2025), noile relații și rutina centrului o ajută să se adapteze unei lumi complet schimbate, în timp ce continuă să viseze imagini pe care, în realitate, nu le mai poate vedea.

Considerat astăzi unul dintre marile thrillere psihologice europene, Dispariția (Spoorloos, r. George Sluizer, 1988) pornește de la dispariția unei femei într-o benzinărie de pe o autostradă din Franța și ajunge, treptat, într-un teritoriu mult mai întunecat decât pare la început. Publicația Variety l-a numit unul dintre cele mai bune omagii aduse lui Hitchcock, iar Stanley Kubrick a declarat că e unul dintre cele mai înfricoșătoare filme făcute vreodată, ceea ce nu-i puțin lucru.

Un alt clasic olandez care va putea fi văzut în cadrul Focus Olanda este Așii (Spetters, 1980), regizat de nimeni altul decât Paul Verhoeven (RoboCop, Total Recall, Basic Instinct, Elle). Filmul urmărește trei tineri obsedați de motocross, sex și ideea unei vieți mai bune, într-un portret deloc romantic al Olandei de la începutul anilor ’80. La momentul lansării, Spetters a generat un scandal din cauza modului explicit în care vorbea despre violență, sexualitate și masculinitate, dar a devenit între timp unul dintre titlurile esențiale din filmografia lui Verhoeven, contribuind decisiv la succesul lui ulterior în Statele Unite.

Selecția Focus Olanda de la TIFF.25 este întregită de cine-concertul Nopți albe (Nooit meer slapen, r. Boudewijn Koole), unde filmul despre un geolog aflat într-o călătorie inițiatică la limita supraviețuirii în tundra arctică este dublat de muzica premiată în 2016 cu Oscarul olandez, reinterpretată live chiar de doi dintre muzicienii implicați în înregistrarea originală, Alex Simu și George Dumitriu.

Premieră culturală la Biblioteca Metropolitană București

Reputatul dirijor german Patrick Lange, pentru prima dată în România, invitatul sopranei Daniela Ciociea în cadrul seriei culturale „Dialoguri pentru suflete”

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București, invită publicul luni, 25 mai 2026, de la ora 18:00, la o nouă ediție a seriei de dialoguri culturale „Dialoguri pentru suflete cu soprana Daniela Ciociea”, eveniment care îl are ca invitat special pe excepționalul dirijor german Patrick Lange.

Evenimentul va avea loc în Sala Auditorium a Bibliotecii Metropolitane București, în cadrul proiectului cultural „Opera la Bibliotecă”, una dintre inițiativele emblematice ale instituției dedicate apropierii publicului de universul muzicii clasice și al marilor personalități artistice internaționale.

„Pentru Biblioteca Metropolitană București, întâlnirea publicului cu personalități culturale de o asemenea anvergură reprezintă mai mult decât un eveniment: este o formă de educație prin excelență și o reconfirmare a rolului pe care biblioteca îl are astăzi în viața culturală a orașului. Prezența maestrului Patrick Lange la București și dialogul pe care îl va avea cu publicul nostru reprezintă o mare bucurie și, totodată, o oportunitate rară pentru tinerii muzicieni și pentru toți iubitorii muzicii clasice”, declară Ramona Ioana Mezei, Manager al Bibliotecii Metropolitane București.

Aflat pentru prima dată la București, unde dirijează Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Patrick Lange va participa la un dialog deschis despre muzică, operă, carieră artistică și experiențele sale pe marile scene ale lumii. Întâlnirea va fi moderată de soprana Daniela Ciociea și se va desfășura în limba engleză.

Prin această ediție specială, Biblioteca Metropolitană București oferă publicului român și, în mod deosebit, tinerilor muzicieni, șansa rară de a întâlni unul dintre cei mai apreciați dirijori europeni ai generației sale. Organizatorii încurajează participarea studenților, masteranzilor și doctoranzilor Universității Naționale de Muzică din București, pentru care întâlnirea poate deveni o experiență profesională și umană valoroasă.

Din stagiunea 2017/2018, Patrick Lange este Director Muzical al Hessisches Staatstheater Wiesbaden. De-a lungul carierei sale, a colaborat cu personalități legendare precum Claudio Abbado, Herbert Blomstedt, Sir Colin Davis sau Myung-Whun Chung și a dirijat pe unele dintre cele mai importante scene lirice și simfonice ale lumii: Vienna State Opera, Semperoper Dresden, Royal Opera House Covent Garden, Bavarian State Opera sau Opéra National de Paris.

Artistul a colaborat, de asemenea, cu orchestre de prestigiu precum Vienna Philharmonic, Academy of St Martin in the Fields și Mahler Chamber Orchestra.

Criticii internaționali remarcă intensitatea și forța interpretărilor sale: „Directorul muzical Patrick Lange i-a încurajat pe muzicieni să ofere tot ce au mai bun, creând momente de tensiune de o intensitate incredibilă”, a declarat Christiane Franke, klassic.com.

„Dialoguri pentru suflete cu soprana Daniela Ciociea” este una dintre cele mai noi serii de dialoguri culturale dezvoltate în cadrul proiectului „Opera la Bibliotecă”, lansată la Biblioteca Metropolitană București ca spațiu de întâlnire între mari personalități culturale și publicul larg, într-o atmosferă caldă, sinceră și apropiată.

„Îmi doresc ca aceste întâlniri să fie adevărate punți între oameni și marile spirite ale artei. Patrick Lange este un artist extraordinar, cu o experiență impresionantă pe cele mai importante scene ale lumii, dar și un om care vorbește cu sinceritate despre muzică, emoție și vocație. Sunt convinsă că publicul va descoperi nu doar un mare dirijor, ci și un om profund, sensibil și inspirațional”, declară soprana Daniela Ciociea, inițiatoarea seriei culturale „Dialoguri pentru suflete”.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.