Mircea Vintilă, în Berăria H

Marți – 20 cotombrie, începând cu orele 18:45 – legendarul Mircea Vintilă readuce muzica folk pe terasa Berăriei H.

Cu o voce inconfundabilă și versuri fără vârstă, Mircea Vintilă te va purta într-o frumoasă călătorie cu cântec, prin Bucureștiul de altădată.

Mircea Vintilă este cunoscut pentru vasta activitate solo, ca membru al supergrupului Pasărea Colibri și al acompaniamentului Brambura care i-au fost alături în periplul muzical început în anii ’70, în prima generație de artiști Folk din România.

Intrarea este liberă, iar rezervarea locurilor din timp este recomandată.

„La Vest de Est / La Est de Vest” – FILTM 2020, o ediție exclusiv online cu o temă actuală

„Granițe: evadări, refugii, regăsiri” este tema ediției de anul acesta, o ediție ce reunește autori de primă mărime ai literaturii universale, cu cărți traduse în 2020 în limba română, și o selecție impresionantă de poete și poeți români ai momentului. Norman Manea, Dorin Tudoran, Pascal Bruckner, Aleksandar Hemon, Ilija Trojanow sunt doar o parte dintre scriitorii aflați pe afișul ediției din 2020.

Într-o lume în care mobilitatea oamenilor a crescut exponențial, indiferent de contextul specific și de factorii declanșatori – fie că e vorba de război, revoluție, migrație ori pandemie – problema granițelor revine constant. Aflat la frontiera dintre Est și Vest, așa cum chiar numele său o indică, Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest” reia și duce mai departe, prin literatură și cu ajutorul invitaților, povești despre depășirea granițelor și valențele multiple generate de acest fenomen.

Dialogurile, montate și subtitrate în limba română, pot fi urmărite, timp de cinci seri neîntrerupte (19 – 23 octombrie), pe pagina de Facebook a Festivalului, https://www.facebook.com/FILTMoficial, în fiecare seară începând cu ora 19.00. Dialogurile au fost înregistrate în avans, din dorința organizatorilor de a face programul accesibil tuturor iubitorilor de literatură din România.

„Sărbătorim. Nu ca în ceilalți opt ani de până acum, laolaltă, în săli mai mari sau mai mici, neîncăpătoare sau mai aerate, cu, la final, autografe, fotografii, îmbrățișări, clinchet de pahare și promisiuni de revedere. Nu, nu așa, ci ca-n pandemie: online. În deplină siguranță, vom călători în universuri culturale originale, ce vor interfera și se vor deschide ca-n povești, cu un simplu click”, a declarat Robert Șerban, președintele FILTM.

Programul complet al fiecărei seri la www.filtm.ro.

„Actori de pus în ramă”, expoziție la Teatrul Nottara

Campania „Actori de pus în ramă” merge mai departe. Pentru a răsplăti efortul actorilor și pentru o mai mare vizibilitatea a demersului, lucrările vor fi expuse în vitrinele principale ale Teatrului Nottara și, ulterior, pe gardul Muzeului Național de Artă al României, de pe Calea Victoriei. 

În cadrul campaniei desfășurată în parteneriat cu Muzeului Național de Artă al României, actorii Teatrului Nottara au „interpretat” șaisprezece lucrări din patrimoniul MNAR, cincisprezece picturi și o sculptură.

Actorii „puși în ramă” au fost: Ioana Calotă, Alexandru Mike Gheorghiu, Luminița Erga, Diana Roman, Raluca Gheorghiu, Filip Ristovski, Mihaela Subțirică, Ion Grosu, Sorina Ștefănescu, Șerban Gomoi, Laura Anghel, Corina Dragomir, Cristina Juncu,             Dan Bordeianu, Crenguța Hariton și Răzvan Bănică.

De-a lungul celor șaisprezece săptămâni, campania ne-a purtat prin Galeria Națională și Galeria Europeană ale MNAR, dar și prin muzeele satelit Muzeul Colecțiilor de Artă și Muzeul K.H. Zambaccian. De menționat este și oprirea în Spațiile Istorice ale fostului Palat Regal, ca urmare a transformării lui Dan Bordeianu în Principele Domnitor Carol I.

Fiecare actor a realizat un scurt material video, cu prezentarea artistului și a lucrării reinterpretate, pe baza textelor primite de la specialiștii muzeului. Au fost aduse în prim-plan atât lucrări ale unor artiști foarte cunoscuți, precum: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Iosif Iser, Corneliu Baba, Auguste Rodin, Peter Paul Rubens, cât și ale unor pictori ca: Ipolit Strâmbu, Sabin Popp sau George Peter Alexander Healy.

„Câmp de maci/Poppy Field”, filmul de debut al regizorului Eugen Jebeleanu, are premiera mondială la Festivalul Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF)

Drama „Câmp de maci/Poppy Field”, în regia lui Eugen Jebeleanu, va fi prezentată în premieră mondială la cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional Tallinn Black Nights (PÖFF), din perioada 13 – 29 noiembrie 2020. Filmul a fost selectat în categoria First Feature Competition, competiție dedicată filmelor de debut și va concura pentru Best Film Award (Premiul pentru cel mai bun film) și Jury Special Prize (Premiul special al juriului).

Realizat după un scenariu de Ioana Moraru, filmul prezintă o zi din viața lui Cristi (Conrad Mericoffer), un tânăr jandarm din București. În timpul unei vizite scurte a lui Hadi (Radouan Leflahi), bărbatul cu care are o relație la distanță, Cristi și colegii lui participă la o intervenție într-un cinematograf din centru, unde o serie de protestatari sabotează proiecția unui film LGBTQ+. În mijlocul scandalului din cinema, o relație pasageră din trecut cu un alt bărbat revine în prezent, amenințându-i stabilitatea profesională și personală.

În cuvintele regizorului Eugen Jebeleanu, “filmul este un act de rezistență în fața îngrădirii drepturilor omului și reprezintă un manifest pentru promovarea diversității în artă. Este o voce a unei minorități discriminate, printr-o poveste despre iubire, despre imposibilitatea iubirii și despre decizii. Premiera mondială la Tallinn, în capitala unei țări din fosta Uniune Sovietică, unde homosexualitatea a fost dezincriminată abia în 1992, este în sine un mesaj foarte puternic. Sper ca debutul meu în cinema să deschidă o conversație mai largă despre toleranță, acceptare și respect față de grupurile vulnerabile.”

„Câmp de maci/Poppy Field” este plasat în contextul României contemporane și este inspirat de evenimentele din 2013 și 2018, atunci când o serie de proiecții de filme cu tematică LGBTQ+ au fost întrerupte de reprezentanții unor grupări conservatoare, necesitând și intervenția jandarmeriei. „În povestea noastră, un film este oprit din cauza subiectului abordat, eveniment care a avut loc într-o sală de cinema din București. Astăzi, cinematografele din întreaga lume sunt în pericol de a fi închise din cauza crizei sanitare și, în aceste momente, trebuie să arătăm mai mult ca oricând că suntem responsabili pentru ceea ce propunem publicului. Este de o importanță majoră să aducem în sălile de cinema filme care să trezească spiritul civic al spectatorilor, să pună întrebări, să deschidă orizonturi și să emoționeze”, a adăugat Eugen.

Din distribuție mai fac parte Alexandru Potocean, Cendana Trifan, Ionuț Niculae, Alex Călin, Rolando Matsangos și George Piștereanu. Filmul este produs de Velvet Moraru, imaginea este semnată de Marius Panduru, montajul de Cătălin Cristuțiu, sunetul de Alex Dragomir, iar scenografia și costumele de Velica Panduru.

„Câmp de maci/Poppy Field” este o producţie Icon Production, în coproducţie cu Motion Picture Management și Cutare Film, realizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Publicis Groupe, Zenith Media, The Groupe și Cinema City. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Creative Europe – Media 2017 și a fost selectat în programul Connecting Cottbus – work in progress, 2019. Agent de vânzări: Patra Spanou Film.

“Benzile desenate contemporane: teme, autori și limbaj în romanul grafic italian”

Cu ocazia celei de-a XX-a ediții a Săptămânii Limbii Italiene în Lume (19-25 octombrie 2020) a cărei temă este “Italiana între cuvânt și imagine: graffiti, ilustrații, benzi desenate”, Institutul Italian de Cultură din București, în colaborare cu Lucca Crea – ce organizează anual Lucca Comics & Games, cel mai important Festival italian și european de benzi desenate – prezintă expoziția intitulată “Benzile desenate contemporane: teme, autori și limbaj în romanul grafic italian”, o călătorie în istoria benzilor desenate italiene, care îi amintește pe precursorii acestora, dar se concentrează pe producția recentă, începând din anul 2000 și până în prezent.

Graphic Novel este un termen adoptat și în Italia care indică un tip de benzi desenate diferite de cele care, timp de decenii, au fost preferate la chioșcurile de ziare din Italia. Termenul de Graphic Novel nu este în contradicție cu cel de “benzi desenate”, care rămâne denumirea folosită indiferent de teme sau de formatul editorial, dar prin acesta se înțelege în principal un fel de bandă desenată care nu are formă de serial, ci de carte și se vinde în librării.

Această denumire are o gamă semantică asemănătoare cu cea a “romanului”, făcând aluzie la posibilitatea unor teme care nu sunt doar de divertisment și la o elaborare a limbajului, atât vizual cât și verbal, mai degrabă de autor și mai puțin standardizată. Este o greșeală ca apariția romanul grafic, un fenomen transnațional tipic pentru noul mileniu, să fie considerată maturizarea definitivă a unui mijloc de expresie condamnat la un fel de etern statut de minoritate: dacă romanul grafic italian are o identitate puternică, este pentru că se bazează pe fenomenul benzilor desenate de autor apărute în reviste, care s-a manifestat între anii ’60 și 80’, perioadă în care benzile desenate au atins rezultate artistice remarcabile, transformând Italia într-una dintre cele mai mare puteri ale benzii desenate din lume.

Orizontul tematic și stilistic actual în care se încadrează romanele grafice moderne nu a fost nicicând mai amplu, iar autorii italieni au profitat de această situație: având mulți autori activi de referință (printre care foarte multe femei și tineri) și câțiva maeștri recunoscuți la nivel internațional, benzile desenate italiene trăiesc un nou moment de splendoare creativă.

Expoziția este disponibilă online până la 19 noiembrie a. c.

Cei mai frumoși ani / La Belle Époque – o comedie sexy și originală, cu Daniel Auteuil și Fanny Ardant, în cinematografele din țară

Cei mai frumoși ani / La Belle Époque, o comedie franțuzească care emoționează și distrează deopotrivă și care îi are în rolurile principale pe Daniel Auteuil, Guillaume Canet și Fanny Ardant, va rula din 16 octombrie în cinematografele din țară. Scris și regizat de cunoscutul dramaturg francez Nicolas Bedos, Cei mai frumoși ani va fi reprogramat și în cinematografele care, pentru moment, sunt închise.

Considerat de Hollywood Reporter “sexy și original” și descris de Variety drept “un Westworld francez cu actori în loc de roboți”, Cei mai frumoși ani / La Belle Époque propune cinefililor o călătorie în timp, nostalgică și plină de umor, în care un bărbat încearcă să o redescopere pe femeia de care s-a îndrăgostit cu 40 de ani în urmă. Filmul a deschis ediția din acest an a Transilvania International Film Festival și a avut mai multe avanpremiere în cinematografele din țară, fiind întâmpinat cu căldură de către publicul din România.

Viața lui Victor, un bărbat nefericit de 60 de ani, este dată peste cap atunci când Antoine, un anteprenor strălucit, îi propune un nou tip de atracție: îmbinând reconstituiri istorice și artificii teatrale, firma lui Antoine permite clienților să aleagă o perioadă din viața lor în care să se întoarcă în timp. Victor alege să retrăiască săptămâna cea mai marcantă din viața sa, cea din urmă cu patruzeci de ani, când şi-a întâlnit marea dragoste.

Prezentat în afara competiției la Cannes 2019 și de trei ori premiat la César 2020 – Cea mai bună actriță într-un rol secundar (Fanny Ardant), Cel mai bun scenariu (Nicolas Bedos) și Cele mai bune decoruri – Cei mai frumoși ani/ La Belle Époque va rula în cinematografele din: București (Cinema City AFI Cotroceni, Cinema City Sun Plaza), Brașov (Cinema One), Cluj (Cinema Victoria, Cinema City Iulius Mall), Satu Mare (Cinema One), Sfântu Gheorghe (Cityplex Arta), Sibiu (CineGold), Târgu Mureș (Cinema Arta), Timișoara (Cinema City – Nepi).

În luna octombrie, pe canalul de Vimeo al Independența Film, actualizat constant cu titluri de marcă din portofoliul companiei, vor fi lansate filme noi, premiate în marile festivaluri internaționale și care nu au avut parte anul acesta de un parcurs cinematografic complet. Peste 25 de filme independente se regăsesc în acest moment pe canalul de Vimeo al Independența Film, printre ele numărându-se Parasite / Parazit (r. Bong Joon Ho), câștigător al Palme d’Or la Cannes 2019, Les misérables / Mizerabilii (r. Ladj Ly), nominalizat la Palme d’Or, Cannes 2019, Loveless / Fără iubire (r. Andrey Zvyagintsev), câștigător al Premiului Juriului la Cannes 2017, sau Shoplifters / O afacere de familie (r. Hirokazu Koreeda), câștigător al  Palme d’Or, Cannes 2018.

Frunza, tema unei expoziții de pictură, sculptură, muzică și performance live, la Paris

Pictorițele Marie-Line Goldenberg (alias Tillandsia), Petra Marian și Delia Avram, sculptorul Sebastien Kito, muzicianul Nucu Pandrea și performerul Paul Cordoș sunt protagoniștii expoziției „Et Dieu créa… la feuille“ (Și Dumnezeu a creat…frunza), deschisă în perioada 13-28 octombrie 2020 în Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris.

Titlul este o trimitere spre celebrul film al regizorului Roger Vadim, Et Dieu…créa la femme (Și Dumnezeu a creat…femeia), în expoziție frunza fiind prezentă în mai multe forme și dimensiuni: senzuală, abstractă, uscată, sub forma unor picturi, sculpturi, performance live. Conceptul se organizează în jurul toamnei, dar și a corpului uman. Sculpturile de talie mică vor fi prezentate pe socluri în galerie, obiectele confecționate vor fi expuse pe o masă improvizată dintr-un lemn recuperat, în grădina interioară.

Pereții vor fi decorați deci cu aproximativ 20 de opere create la fața locului, opere pictate de Tillandsia, Petra Marian și Delia Avram, în culorile toamnei, reprezentând atât peisaje abstracte cât și trupuri.  Întreaga sală va fi presărată cu frunze, iar în mijloc se va afla sculptura artistului Sébastien Kito. Pe unul dintre pereți, utilizând un videoproiector, artistul Nucu Pandrea va interpreta repetitiv un mozaic de cântece diferite; înregistrarea video îl reprezintă pe artist rupând o frunză dintr-un arbore, utilizând-o ulterior ca instrument muzical. Pe o masă din grădina interioară, fructe uscate și diferite feluri de brânză sunt prezentate individual pe frunze deja culese, colorate, curate, ca un tablou în stilul celor pictate de Arcimboldo. La finalul vernisajului, invitații vor primi cadou câte o frunză semnată de un artist.

Marie-Line Goldenberg, aleas Tillandsia – artist plastic. Provine dintr-o familie de artiști. Prezintă primele sale tablouri la vârsta de 15 ani cu grupul „Peintres du Marais“ (Pictori din Marais), participare care îi va aduce primirea premiului de încurajare din partea publicului „La Palme d’Argent“, din mâinile fostului președinte al Franței, Jacques Chirac, pe atunci primar al Parisului. Ocupându-se de cercetarea aprofundată a culorii, materiei și echilibrului compoziției, Tillandsia se inspiră în operele sale din culturile lumii și din dragostea sa pentru natură. Operele sale au fost deja expuse în locuri renumite, cum ar fi Assemblée nationale (Camera deputaților), rue de Seine sau place des Vosges.

Petra Marian – artist plastic. S-a născut la Câmpia Turzii, dar locuiește și expune la Paris, după ce a petrecut 15 ani în insulele Caraibe franceze. Gesturile sale artistice sunt impulsive, ghidate de o energie aproape masculină, iar „uneltele“ sale sunt cuțitele, mistriile sau chiar propriul ei corp. Pictura în ulei este preferata sa, un coktail dinamic și senzual în același timp. Expozițiile sale de pictură pariziene au avut loc înainte de instalarea sa în capitala Luminilor, la Institutul Cultural Român din Paris, în zona Saint-Germain-des Près, în cartierul Marais, la Grand Palais.

Nucu Pandrea – muzician, compozitor. Supranumit maestrul frunzelor, știe să cânte ca nimeni altul la frunză. Este o artă e care o stăpânește încă din copilărie, transmisă de tatăl său. Este invitat adeseori să însoțească grupul de blues Nightloosers sau chiar pe compozitorul Gheorghe Zamfir. Locuiește și muncește la Cluj.

Sébastien Kito – sculptor. Născut în1963, locuiește și lucrează la Paris. Sébastien Kito și-a exprimat mereu dorința de a descoperi și cerceta cultura țării sale de origine, Japonia. El s-a lansat astfel pe calea artistică a mai multor membri din familia sa, cum ar fi de exemplu tatăl său, Akira Kito, celebru reprezentant al artei japoneze în Parisul interbelic. Urmează, din 1985, cursurile celebrei Școli Naționale de Beaux-Arts din Paris. Apropiat ca stil de mai multe curente artistice, are o preferință pentru grupul CoBrA, pe care și tatăl său îl frecventase. Este un apropiat al lui Pierre Alechinsky și devine asistentul lui Raymond Hains. Sébastien Kito știe să sugereze cu o ușurință aparentă relațiile, schimburile, detaliu care conferă sculpturilor sale un aspect fragil și puternic în același timp.

Delia Avram – artist plastic, fotograf. Originară din România, cu o largă cultură artistică, ea străbate detaliile unui văl al iluziilor, anumite creații ale sale rupând bariera tehnicii cunoscute sub numele «trompe l’œil». Pasionată de fotografie și sport, domenii în care corpul ocupă locul central, ea se imbibă de acest univers pentru a se inspira ulterior în pânzele sale. Universul său emană un parfum de mister, dezvăluindu-și intențiile pe măsură ce acesta este traversat de privirea noastră. A expus în România și Elveția.

Paul Cordoș – performer. Pasionat de arta sârmei răsucite, creând primele sale obiecte și instalații artistice la începutul anilor 2000, clujeanul Cordoș semnează creații în multiple dimensiuni, de la cele mai mici la cele foarte mari (mai mult de 5 m). Utilizează sârmă din zinc galvanizat sau recuperată de pe șantiere. Își modelează obiectele fără sudură, fără suport model, la rece, creațiile sale fiind bidimensionale sau tridimensionale. Lucrările sale sunt expuse peste tot în lume, România, Franța, Austria, Elveția, Germania, Italia, Monaco, Statele Unite.

La mulţi ani, Horia Andreescu!

Horia Andreescu este Dirijor Principal al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti şi întreţine o relaţie specială cu cea mai importantă instituţie muzicală a ţării încă de la debutul său din anul 1987. Până în 2010, pentru mai bine de 18 ani, a fost Directorul Artistic şi Dirijorul Şef al Orchestrelor şi Corurilor Radio România. În anii ’80 şi ’90 a fost Dirijor Invitat Permanent al unor importante ansambluri germane: Orchestra Radio din Berlin, Filarmonica din Dresda şi Capela de Stat din Schwerin.

Laureat al unor importante concursuri internaţionale, precum „Nicolai Malko” din Copenhaga (1977) şi „Ernest Ansermet” din Geneva (1978), a început să studieze dirijatul la Conservatorul din Bucureşti, a continuat cu Hans Swarowsky şi Karl Österreicher la Academia de Muzică din Viena, şi s-a perfecţionat cu Sergiu Celibidache la Trier şi München.

Deşi este recunoscut mai ales pentru interpretările de referinţă ale capodoperelor lui Haydn, Beethoven, Berlioz şi Bartók şi pentru relaţia privilegiată pe care o are cu superstarurile artei interpretative, Horia Andreescu este, în acelaşi timp, un remarcabil promotor al muzicii noi şi al tinerelor talente. Pentru interesul deosebit acordat domeniului creaţiei contemporane i-a fost decernat Premiul Criticii la Berliner Musik-Biennale în anul 1981. Este frecvent invitat să participe la jurizarea unor competiţii internaţionale, iar prin activitatea sa de Profesor Asociat al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti contribuie esenţial la creşterea noilor generaţii de instrumentişti şi dirijori.

De-a lungul timpului a condus ansambluri de excepţie. mpreună cu Virtuozii din Bucureşti – ansamblul de elită pe care l-a înfiinţat în 1988 -, Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti şi Orchestra Naţională Radio, Horia Andreescu a efectuat turnee în întreaga Europă şi în Japonia. Una din iniţiativele sale deosebite este imprimarea catalogului complet al creaţiei simfonice enesciene, o premieră mondială apărută la Olympia în anii ’90 şi reeditată de Electrecord în 2015.

Acestei remarcabile personalităţi a culturii naţionale îi spunem azi la mulţi ani dorindu-i sănătate, împliniri şi inspiraţie!

La mulţi ani, Ştefan Bănică!

An de an, ne face program în preajma Crăciunului. Romantic, dinamic, surprinzător, un adevărat show-man, Ştefan Bănică îşi aniversează astăzi ziua de naştere. Pentru că ştim cât de prolific e în teatru, în muzică şi în televiziune, îi dorim sănătate, inspiraţie şi numai bucurii!

#ScreeningHistory – 100 de ani de animație românească, celebrați la Animest.15

La aniversarea a 100 de ani de la premiera pe marele ecran a primului film românesc de animație, Festivalul Internațional de Film de Animație Animest organizează, în perioada 9-15 noiembrie, o amplă retrospectivă dedicată celor mai importante momente din istoria cinematografiei animate autohtone. Sub umbrela #ScreeningHistory, campania de imagine a celei de-a 15-a ediții reunește câteva dintre cele mai îndrăgite personaje create de artiștii români ai secolului, invitând iubitorii de film de animație să descopere o selecție amplă de filme de arhivă, titluri care s-au remarcat în ultimii ani în secțiunea dedicată filmelor autohtone și schițe și ilustrații din colecțiile celor mai importanți creatori români din istorie.

Povestea începe anul 1920 când, pe data de 4 aprilie, la Cinematograful Militar din București, spectatorii urmăreau pentru prima dată în istorie un film românesc de animație: Păcală în lună, cea dintâi dintr-o serie de peste 80 de creații ale artistului Aurel Petrescu. Filmul era anunţat în presă ca o „comedie bufă cu desene animate” și avea să se bucure de un real succes, deschizând un nou capitol în istoria cinematografiei autohtone. Filmul nu s-a păstrat în arhive, dar câteva fotograme au fost recuperate și vor putea fi urmărite într-o expoziție dedicată, alături de o amplă colecție de postere ale filmelor lansate în ultima sută de ani și o selecție specială de filme, curatoriată de criticul de film Dana Duma.

Autoarea volumului „Istoria filmului românesc de animație”, apărut anul acesta la Editura Academiei Române, curatoriază alături de boardul artistic Animest și o selecție relevantă de scurtmetraje animate din Arhiva Națională de Filme, filme digitalizate cu sprijinul Groupama. Printre titlurile incluse în cele două programe dedicate momentului aniversar se numără celebrul Haplea, realizat în 1927 de Marin Iorda – primul film românesc de animație care s-a păstrat în arhive, dar și Scurtă Istorie (1957), animația care l-a transformat pe Ion Popescu Gopo în primul artist român câștigător al unui Premiu Palme d’Or.

Nu vor lipsi de la această ediție specială nici producțiile recente, creații ale celor mai importanți artiști animatori contemporani. O selecție #BestOf cu filme incluse în Competiția Românească de-a lungul celor 15 ani de Animest va completa retrospectiva aniversară, conturând o imagine de ansamblu asupra evoluției industriei autohtone. Și cei mai tineri dintre spectatori vor avea ocazia să exploreze această istorie fascinantă printr-o călătorie în timp documentată de Radu Vasile Igazsag și povestită de Horațiu Mălăele. În lungmetrajul O scurtă poveste, cele mai iubite personaje născute din imaginația creatorilor români îi vor însoți pe iubitorii de film într-o adevărată aventură cinematografică.

,,Anul 2020 este un an de referință pentru comunitatea animației românești. Acum 100 de ani se năștea primul film de animație de la noi, Păcală în lună, realizat de Aurel Petrescu, despre care s-a relatat de-a lungul vremii. Din păcate, el nu s-a păstrat până azi, însă sub umbrela #Screening History, Animest dedică această ediție, fie ea și online, acestei aniversări. Campania de imagine din acest an este un omagiu adus animației românești și orașului unde festivalul continuă să aibă loc de 15 ani, și este realizat de colega noastră Andra Mirea, designer grafic și ilustrator.’’, subliniază Mihai Mitrică, directorul și selecționerul Animest.

Premiile Muzeului Naţional al Literaturii Române

Muzeul Naţional al Literaturii Române (M.N.L.R.) va decerna în a treia decadă a lunii noiembrie, în cadrul unei festivități de gală, Premiile Muzeului Național al Literaturii Române, după cum urmează:

Premiul Perpessicius – pentru ediții critice

Premiul Șerban Cioculescu – pentru memorialistică și istorie literară

Premiul Petru Creția – pentru filologie clasică

Premiul Tudor Vianu – pentru teoria literaturii și a culturii

Premiul Alexandru Piru – pentru încurajarea tinerilor cercetători

Muzeul Naţional al Literaturii Române invită editurile interesate să trimită până la data de 10 noiembrie 2020 lucrările apărute în anul 2019, pe care le consideră reprezentative pentru cele cinci categorii, pentru ca acestea să intre în procesul de jurizare.

Volumele pot fi trimise pe adresa Muzeului Naţional al Literaturii Române: Bucureşti, Calea Griviței 64-66, sector 1, 010734 – București, cu mențiunea „Pentru Premiile MNLR”.

Nominalizări la Premiul Cartea discretă a Anului (2019)

Juriul, format din Simona Sora (președintă), Ciprian Măceșaru și Radu Vancu, a făcut următoarele nominalizări: Sorin Delaskela, Destrămare (Editura Paralela 45); Vlad Drăgoi, Mica mea inimă de om singuratic (Editura Polirom); Ștefania Mihalache, Copilăria. Reconstituri literare după 1989 (Editura Paralela 45); Moni Stănilă, Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Editura Polirom); Cristina Vremeș, Trilogia sexului rătăcitor (Editura Humanitas).

Nominalizările au scopul de promova cărți care, deși valoroase, au primit o prea discretă atenție. Recunoașterea importanței acestor opere implică și o recompensă financiară: 10.000 de lei pentru câștigătorul premiului și indemnizații de consolare de câte 1000 de lei pentru ceilalți patru autori.

Premiul Cartea discretă își propune să dea un impuls spre o mai largă circulație unor volume insuficient cunoscute și/sau apreciate. Un criteriu important este ca volumele selectate să nu fi fost nominalizate/premiate (pot fi exceptate cazurile în care e vorba despre premii foarte puțin vizibile). E vorba apoi despre cărți în mare măsură ignorate de critici. Nu notorietatea autorului este discutată, ci cazul concret al unei cărți.

Începând cu această ediție nu au mai fost luate în calcul volumele de poezie, deoarece ARCCA a decis crearea unui premiu dedicat exclusiv poeziei: Cartea de Poezie a Anului. Prima ediție va avea loc la sfârșitul acestui an.