Expoziţie de cărţi poştale la Biblioteca Judeţeană din Vâlcea, dedicată Reginei Maria pentru comemorarea a 150 de ani de la nașterea sa

În semn de omagiu adus Reginei Maria, de la a cărei naştere s-au împlinit, pe 29 octombrie, 150 de ani, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea s-a deschis o expoziţie de cărţi poştale vechi ce îi înfăţişează pe membrii Familiei Regale a României.

Cele 54 de cărţi poştale expuse fac parte din colecţia privată, care numără peste 150 de astfel de exemplare, a purtătoarei de cuvânt a instituţiei de cultură din Vâlcea, Corina Bedreagă, care a dorit astfel să împărtăşească cu publicul larg într-un mod diferit povestea acestei suverane a României.

„Am găsit această formulă cu aceste cărţi poştale, care sunt autentice şi multe dintre ele sunt şi circulate, adică au timbrul poştal şi au şi text, pentru a onora împlinirea a 150 de ani de la naşterea Reginei Maria. Sunt cărţi poştale care s-au adunat de la un timp şi care nu o întruchipează numai pe Regina Maria. Sunt unele în care apare împreună cu copii săi, împreună cu regele Ferdinand şi sunt şi ipostaze cu toţi membrii familiei regale. Sunt lucruri care, pot să spun, s-au ales unele pe altele şi s-au adunat într-un fel poate deloc întâmplător. Am expus 54 de cărţi poştale, pentru că aşa am ales eu de data aceasta să fac povestea”, a precizat Corina Bedreagă.

Expoziţia, intitulată „Regina Maria – Chip şi cuvânt”, cuprinde, pe lângă zecile de cărţi poştale, şi câteva cărţi scrise de regină şi apărute la început de secol XX, care vin să completeze imaginea ei de suverană, mamă, scriitoare şi ambasadoare a poporului român.

Expoziţia dedicată Reginei Maria de la Biblioteca Judeţeană Vâlcea poate fi vizitată la Secţia „Fond Documentar – Patrimoniu’, situată la etajul I al instituţiei de cultură vâlcene, de luni până vineri, între orele 09:00 -14:00.

Ciclu de filme „Esto es cine-corto argentino”, la Institutul Cervantes

Joi 27 noiembrie, Institutul Cervantes prezintă o selecție specială dedicată cinematografiei argentiniene. Cele două sesiuni includ scurtmetraje realizate de autori de referință, o mostră a bogăției audiovizuale a acestei țări.

Povești cotidiene, comedie absurdă, dialoguri tăioase, personaje excentrice, toate acestea sunt elemente distinctive ale celui mai bun cinema argentinian. Ciclul de scurtmetraje este curatoriat de Marvin&Wayne.

Prima sesiune a acestui program dedicat scurtmetrajelor recente din Argentina ne invită să reflectăm asupra lumii și a conexiunilor sale. În această sesiune vom auzi vorbindu-se și alte limbi, pe lângă spaniolă. Întâlnirea dintre persoane din locuri diferite, din generații diferite, cu obiceiuri diferite… ne ajută să ne apropiem de frumusețea și diversitatea planetei.

Lumea loteriei românești: de la afacere la binefacere (1837-1989)

Expoziția face parte din proiectul omonim, cofinanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, Proiecte Culturale, sesiunea II/2025, Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 160.622 lei, implementat în perioada iulie – noiembrie 2025 de către Muzeul Național de Istorie a României alături de Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Teleorman, Asociația RoMilitaria și colecționarul Daniel-Cosmin Obreja.

Aceasta cuprinde bilete de loterie din perioada 1837-1989, precum și obiecte de patrimoniu reprezentative pentru istoria loteriei românești, provenind din colecțiile MNIR și din colecția Daniel-Cosmin Obreja. În cursul derulării proiectului, exponatele au fost prezentate publicului la Alexandria și Buzău.

Istoria loteriei și cea a acțiunilor caritabile sunt strâns legate timp de un veac, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la mijlocul secolului al XX-lea. Una dintre primele loterii caritabile organizate a fost patronată de către doamna Elena Cuza pentru construirea Azilului Elena Doamna pentru copii găsiți, în anul 1863. Ani mai târziu, s-au organizat loterii pentru ajutorarea Azilului, două bilete de la una din aceste loterii s-au păstrat, fiind parte din expoziția noastră.

Regina Elisabeta și apoi regina Maria au patronat asociații caritabile care construiau spitale, școli, orfelinate, azile și sanatorii, iar fondurile erau adunate cu ajutorul unor loterii. În premieră, va fi expus un bilet de loterie din 15 ianuarie 1918, când Societatea Română pentru Reeducațiunea Profesională și Asistența Invalizilor de Război „sub Înalta Protecție a M.S. Regina Maria și sub Președinția a A.S. Regale Principele Carol” organiza o loterie pentru ajutorarea invalizilor de război.

Pe lângă ajutorarea bolnavilor, văduvelor, veteranilor de război, sinistraților, au fost asociații și fundații caritabile care au organizat sute de loterii pentru construcția de edificii publice, sprijinirea artiștilor, loterii profesionale (militari, avocați, actori, funcționari, jurnaliști, studenți) ce ajutau bolnavii, șomerii și pe familiile acestora.

Înființarea Loteriei de Stat (1906), la propunerea medicului Thoma Ionescu, întemeietorul Școlii românești de chirurgie, a avut drept scop ajutorarea spitalelor și îmbunătățirea situației sanitare a țării, 80 % din profitul loteriei fiind destinat construcției și finanțării de spitale. Iar cea de-a doua Loterie de Stat (1932-1947) a finanțat lupta cu tuberculoza, flagelul perioadei interbelice. O secțiune aparte, inedită, a expoziției va fi dedicată edificiilor publice din București care au fost construite și au funcționat cu ajutorul loteriilor.

În perioada interbelică, tot cu ajutorul loteriei, s-a încercat educarea economică a populației, așa cum și astăzi o facem prin intermediul acestui proiect, prin care ne propunem și să atragem atenția asupra pericolului adicției față de jocurile de noroc, cultivând, în același timp, pasiunea pentru istorie.

Loteria în comunism este reprezentată în expoziție nu doar prin bilete, ci și prin materiale publicitare: oglindă de buzunar cu reclama Loto-Prono, cutii de chibrituri, pliante, cărți poștale și prin hazlia mascotă Iliuță Loto-Prono.

Expoziția „Lumea loteriei românești: de la afacere la binefacere (1837-1989)” va putea fi vizitată în perioada 6 noiembrie – 7 decembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.

Filme, mai ales de artă: se deschide Apollo111 Cinema în București

La 9 ani de la lansarea în peisajul bucureștean, centrul cultural Apollo111 anunță un nou proiect care va funcționa în spațiul din Palatul Universul: un cinematograf de artă. Sala de spectacole Apollo111 a fost renovată și dotată pentru proiecție de cinema profesionistă și va avea un program de filme săptămânal, de joi până duminică. Apollo111 Cinema propune astfel un spațiu dedicat filmelor de autor contemporane și clasice, întâlnirii dintre public și cineaști, dar și o zonă de experiment, care va sonda granițele cinematografiei. Noul cinematograf se va deschide în luna decembrie.

Un oraș cu 2 milioane de locuitori, Bucureștiul are în prezent doar 5 cinematografe de artă funcționale. Prin comparație, în Budapesta funcționează 11 cinematografe de artă care proiectează filme în aproximativ 30 de săli. În Paris funcționează 38 de cinematografe de artă, cu aproximativ 100 de săli. Conform statisticilor Centrului Național al Cinematografiei în 2024, în România funcționau 108 cinematografe. Din acestea, doar 11 erau cinematografe de artă.

Inaugurat în noiembrie 2016 în clădirea istorică proaspăt consolidată a Palatului Universul, spațiul Apollo111 este format dintr-o sală de spectacol multifuncțională și un club. În cei 9 ani de funcționare, Apollo111 a produs peste 20 de spectacole de teatru, printre highlight-uri numărându-se Medea’s Boys (r. Andrei Măjeri), Psycho (r. Iris Spiridon) și Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu (r. Cătinca Drăgănescu). Pe lângă teatru, spațiul a găzduit concerte, performance-uri, conferințe, petreceri și întâlniri, și un public format din sute de mii de spectatori. Apollo111 s-a poziționat încă de la început ca un spațiu sigur de explorare artistică, atât pentru echipele de creație, cât și pentru cei care îi trec pragul.

Ioan Maxim, managerul Apollo111 Cinema explică: „La fel ca tot ce a construit Apollo111 până acum, și cinematograful va fi un spațiu al experimentului. Vrem să aducem pe ecran filme de autor din portofoliul curent al distribuitorilor locali, filme românești ale tinerilor cineaști și retrospective ale unor autori deja consacrați, dar și să explorăm granițele cinemaului – fie că vorbim despre subiect, gen sau formă. Bucureștenii trebuie să știe că, din decembrie, la Apollo111 vor putea vedea filme de joi până duminică într-un spațiu pe care mulți deja îl cunosc, dar care pleacă acum și într-o nouă direcție”.

Cinematograful va completa programul Apollo111 care va continua să producă spectacole de teatru și să găzduiască petreceri. Primele filme și evenimente speciale vor fi comunicate în curând pe apollo111.ro

Recital de pian Federico Nicoletta

În cadrul seriei de concerte „Pianul italian” promovate de Maestrul Roberto Prosseda, Institutul Italian de Cultură din București are plăcerea de a vă invita marți, 25 noiembrie 2025,

Intrarea liberă în baza rezervării la adresa de email iicbucarest@esteri.it.

Program: Franz Liszt (Raiding, 22 octombrie 1811 – Bayreuth, 31 iulie 1886) – Grandes Études de Paganini, S. 141 (1851) nr. 1 în Sol minor, Luciano Berio (Imperia, 24 octombrie 1925 – Roma, 27 mai 2003) – Sonată pentru pian solo (2001), Franz Liszt (Raiding, 22 octombrie 1811 – Bayreuth, 31 iulie 1886) – Grandes Études de Paganini, S. 141 (1851) nr. 2 în Mi major, nr. 3 în Sol# minore (La Campanella), Roman Vlad (Cernăuți, 29 decembrie 1919 – Roma, 21 septembrie 2013) – Variațiuni pe tema ultimei Mazurci pentru pian de Chopin (1964), Franz Liszt (Raiding, 22 octombrie 1811 – Bayreuth, 31 iulie 1886) – Grandes Études de Paganini, S. 141 (1851) nr. 4 în Mi major, nr. 5 în Mi major, nr. 6 în La minor.

Federico Nicoletta a cântat ca solist pentru Maggio Musicale Fiorentino, Teatro alla Scala (Muzică de cameră nr. 2 a lui P. Hindemith), Società dei Concerti di Milano în Sala Verdi și la deschiderea stagiunii 2022 de muzică de cameră a Accademia di Santa Cecilia, cu Orquesta RTVE-Radioarmonica Televisión Española, Filologia Simfonica Nürnberg Toscanini, Orchestra Sinfonica Verdi di Milano și Orchestra Giovanile Italiana.

În 2016, a fost distins cu Premiul II și Premiul Criticii la Concursul Internațional de pian „Rina Sala Gallo” de la Monza, iar în 2018, a primit Premiul Finalist la cel de-al XIX-lea Concurs Internațional de pian „Paloma O’Shea” din Santander.

Este pasionat de repertoriul de operă și muzica de cameră, colaborând cu membrii importanți ai orchestrelor Teatrului Scala, Filarmonicii din Berlin, Filarmonicii din Londra, Operei din Paris, Philadelphia, Cleveland și Metropolitan Opera, precum și cu grupuri specializate în repertoriu contemporan, pentru societăți de concerte și teatre precum Festivalul MiTo, Bienala de la Veneția, Teatro Comunale di Bologna, Teatro Regio di Parma, Lingotto di Torino, Tokyo Bunka Kaikan și Festivalul de la Ravenna.

În sezonul 2019/2020, a fost Artist în Rezidență pentru Società dei Concerti di Milano.

A absolvit cu notă maximă Accademia di Santa Cecilia cu Benedetto Lupo, Școala de Muzică din Fiesole cu Bruno Canino (muzică de cameră) și Pietro De Maria (pian), și la Napoli și Parma cu Stefania Bertucci, Pierpaolo Maurizzi și Pietro Veneri (dirijat). Este șeful Departamentului de Pian și profesor la Masterul de Play&Rec de la Conservatorul din Rovigo.

Într-un trio cu Francesco Platoni și Simone Nicoletta, a primit premiul „SILLUMINA” din 2018 din partea Ministerului Patrimoniului Artistic și Cultural și a SIAE, ceea ce a determinat trioul să susțină turnee în 13 orașe italiene între 2018 și 2019. Spectacolele sale au fost difuzate de Radio3 (Obra Maestra de G. Mancuso, concerte pentru Bienala de la Veneția, Palazzo del Quirinale), Radio Toscana Classica (Messiaen), RTVE-Radio Televisión Española (Concertul lui Schumann).

În 2023, a participat la emisiunea „La stanza della musica” de la Radio 3, prezentată de Andrea Penna, interpretând în direct Simfonia nr. 7 Beethoven-Liszt, alături de alte transcrieri și parafraze de Liszt. A înregistrat un program Verdi cu Corrado Giuffredi pentru Televiziunea Elvețiană de limbă italiană la Teatro di Busseto, o serie de duete difuzate pe Rai5, un CD cu parafraze ale operelor lui Puccini și cele două sonate de Brahms pentru revista lunară Amadeus.

A participat ca suplinitor la cea de-a 61-a stagiune a Teatro Lirico Sperimentale di Spoleto în producțiile Il Trovatore, La Dirindina și Pimpinone, acompaniind Concursul Internațional de Dirijat „Franco Capuana”, colaborând cu Renato Bruson și Raina Kabaivanska și participând la turneul Bărbierul din Sevilla în Qatar.

În curând în România: „Nuremberg” – un film epic despre curaj, justiție, adevăr și procesul care a schimbat lumea

T.R.I.B.E. Films anunță lansarea în România a unuia dintre cele mai importante filme americane ale anului: „Nuremberg”, un proiect cinematografic remarcabil care aduce pe ecran o perspectivă complexă despre un moment marcant din istoria modernă.

Filmul cu Russell Crowe, Rami Malek, Michael Shannon, Richard E. Grant, Leo Woodall, Colin Hanks, John Slattery, alături de alți importanți actori americani și europeni în distribuție, pune în lumină evenimentele și cercetările din jurul primul proces de la Nürnberg, început pe 20 noiembrie 1945, în care au fost judecați și condamnați liderii naziști după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Nuremberg” va putea fi văzut în cinematografe din 10 decembrie.

După ce află că Hermann Göring (Russell Crowe) e în custodia forțelor americane și că este chemat să inițieze demersurile acuzării într-un proces internațional fără precedent, procurorul șef Robert H. Jackson (Michael Shannon) merge la Nürnberg. În timpul documentării sale, află de la Douglas Kelley (Rami Malek), medicul psihiatru desemnat de comandamentul central să raporteze despre starea mentală a deținuților naziști, ce elemente din profilul psihologic al lui Göring sunt relevante pentru a-l pune în dificultate și a obține mărturii relevante care să-i demonstreze fără echivoc vinovăția pentru crimele abominabile comise de naziști.

„Filmul produs de Walden Media și Project X Entertainment oferă o perspectivă captivantă asupra mecanismelor juridice și psihologice care au stat la baza stabilirii responsabilității pentru crimele împotriva umanității. Nuremberg este în același timp un thriller epic și un film important care vorbește despre putere, responsabilitate și consecințele faptelor umane. Într-o lume în care se uită sau se trec cu vederea ororile și lecțiile trecutului, acest film aduce în prim-plan, într-un mod accesibil și de impact, un moment istoric marcant, vorbind despre dreptate și  curajul de a înfrunta răul. Performanțele extraordinare ale unei distribuții de excepție, împreună cu măiestria echipei de producție, fac ca fiecare scenă să fie captivantă și memorabilă. Este un film pe care trebuie să-l vadă fiecare pentru a înțelege cât de fragile pot fi libertatea și demnitatea umană și cât de important este să fim vigilenți față de pericolele dictaturilor și abuzurilor de putere, chiar acum, în zilele noastre”, a declarat Cristian Anastasiu, T.R.I.B.E. Films.

Un thriller captivant, a cărui acțiune se petrece în Germania postbelică, Nuremberg este bazat pe cartea „The Nazi and the Psychiatrist” de Jack El-Hai și urmărește desfășurarea procesului ce a stabilit pentru prima dată, la scară internațională, că liderii unui regim pot fi trași la răspundere pentru crime împotriva umanității. Filmul explorează atât dimensiunea legală, cât și cea umană, punând în prim-plan dilemele morale și psihologice ale acuzaților și ale judecătorilor. Este un portret al cruzimii și aroganței puterii, dar și al curajului și integrității celor care au crezut în lege și în dreptate, lăsând la o parte jocurile politice, chiar atunci când întreaga lume părea să fie martoră la tragedii fără precedent.

„Acest film nu este doar o dramatizare a evenimentelor istorice, ci un apel la conștiința publică, la înțelegerea pericolelor ideologiilor extremiste și la responsabilitatea individuală în fața răului”, declară James Vanderbilt.

Nuremberg îi are în distribuție pe câștigătorul premiului Oscar© Russell Crowe (Gladiator), câștigătorul premiului Oscar© Rami Malek (Bohemian Rhapsody) și nominalizații la premiul Oscar© Michael Shannon (Nocturnal Animals, Revolutionary Road) și Richard E. Grant (Can You Ever Forgive Me, Saltburn). Distribuția de staruri este completată de Leo Woodall (Bridget Jones: Mad About The Boy, „One Day”), John Slattery („Mad Men”, Spotlight), Mark O’Brien (Ready Or Not, Arrival), Colin Hanks („Fargo”, King Kong), Lydia Peckham (Kingdom Of The Planet Of The Apes), Wrenn Schmidt („For All Mankind”), Lotte Verbeek („Outlander”) și Andreas Pietschmann („Dark”, „1899”).

„Nuremberg” este rezultatul colaborării unor profesioniști de renume internațional. Dariusz Wolski, ASC, responsabil de imaginea filmului, în timp ce Eve Stewart, nominalizată de patru ori la Oscar, a creat decoruri care redau fidel atmosfera istorică a Germaniei postbelice. Costumele impecabile și autentice, realizate de Bartholomew Cariss, împreună cu machiajul și coafura semnate de Jan Sewell, au întregit universul vizual al filmului, oferind autenticitate și profunzime fiecărui personaj. Tom Eagles A.C.E., editorul filmului, și Brian Tyler, compozitorul muzicii originale, completează experiența cinematografică cu un ritm narativ și o coloană sonoră care amplifică tensiunea și gravitatea poveștii.

Echipa de producție include nume marcante precum Richard Saperstein, Bradley J. Fischer, Frank Smith, William Sherak și Cherilyn Hawrysh, care au asigurat resursele, coordonarea și calitatea execuției unui proiect de amploare internațională. Experiența și expertiza lor au transformat filmul într-un veritabil eveniment cultural, care combină excelența artistică cu responsabilitatea istorică.

Implicarea expertului Michael Berenbaum în calitate de consultant istoric și sursa literară a cărții lui Jack El-Hai conferă filmului acuratețe și profunzime.

„Nuremberg” nu este doar un film istoric – este o lecție importantă despre pericolele dictaturilor, despre responsabilitate morală și despre modul în care oamenii obișnuiți pot fi conduși către fapte de o gravitate inimaginabilă.

Yuri Kordonsky revine în România și montează Metamorfoza de Franz Kafka la Teatrul Excelsior

Teatrul Excelsior anunță o nouă producție-eveniment: Metamorfoza de Franz Kafka, în regia celebrului Yuri Kordonsky, unul dintre cei mai influenți și apreciați regizori contemporani, multiplu laureat UNITER și profesor de regie la prestigioasa Yale School of Drama. Primele reprezentații vor avea loc în 22 și 23 noiembrie, respectiv 19, 20 și 21 decembrie 2025, de la ora 19:00 (și o reprezentație în matineu, de la ora 11:00, în 21 decembrie), în Sala „Ion Lucian” a teatrului.

Revenirea lui Kordonsky în România — țară în care a semnat deja câteva dintre cele mai profunde montări ale ultimelor două decenii (Unchiul Vania, Crimă și pedeapsă, Marmură, Sorry, Căsătoria, Inimă de câine, Îngropați-mă pe după plintă, Romeo și Julieta) — prilejuiește o nouă întâlnire cu un regizor care înțelege teatrul ca pe o formă de cunoaștere a umanului, de explorare a fragilității și paradoxului. În Metamorfoza, Kordonsky redescoperă textul lui Kafka nu ca o poveste despre o insectă, ci ca o oglindă a fiecăruia dintre noi.

„Metamorfoza lui Kafka nu este despre o insectă, ci despre fiecare dintre noi. Despre cum frumusețea și cruzimea, iubirea și dezgustul, ruptura și armonia trăiesc împreună în fiecare familie, în fiecare casă, în fiecare societate. Kafka nu închide această crăpătură, o lasă deschisă. Noi o lăsăm deschisă”, mărturiseşte Yuri Kordonsky.

Kafka a publicat Metamorfoza în 1915, într-o Vienă marcată de frământări sociale și de sentimentul sfârșitului unei lumi. Povestea lui Gregor Samsa — tânărul care se trezește într-o dimineață transformat în insectă — a devenit una dintre cele mai tulburătoare alegorii ale secolului, un text despre alienare, singurătate și pierderea sensului, dar și despre imposibilitatea iubirii într-un univers dominat de rușine și neputință.

În lectura lui Kordonsky, Metamorfoza devine un poem teatral despre fragilitate și intimitate, despre familia ca microcosmos al lumii și despre limitele compasiunii. Regizorul refuză senzaționalul transformării și alege, în schimb, să exploreze spațiul interior al personajelor — ceea ce se petrece în tăcerea dintre cuvinte, în fisurile relațiilor și în felul în care dragostea se degradează în teamă.

Noua producție de la Excelsior reunește o distribuție remarcabilă, în frunte cu Marius Turdeanu, Matei Arvunescu, Alex Popa, Dan Pughineanu și Mircea Alexandru Băluță – un organism scenic comun, o prezență colectivă care pulsează, respiră și se destramă la unison cu personajul Gregor Samsa, simbol al însingurării și al căutării identității într-o lume indiferentă. Alături de ei, se află Oana Predescu (Grete), Mihaela Trofomov (Mama), Bogdan Nechifor (Tatăl), Dana Marineci, Mihai Mitrea, Dan Clucinschi, Dragoș Spahiu și Ovidiu Ușvat.

Montarea se construiește la intersecția dintre realismul domestic și visul febril — un univers în care corpul se transformă, dar emoția rămâne recognoscibil umană. Scenografia este semnată de Oana Micu, care imaginează o lume suspendată între intimitate și alienare, cu lumini (Cristian Șimon) și sunete (Andrei Doboș) ce conturează o atmosferă organică, aproape hipnotică.

Originar din Odesa (Ucraina), Yuri Kordonsky este una dintre cele mai puternice voci regizorale ale teatrului contemporan. Format la Academia de Arte Teatrale de Stat din Sankt Petersburg, sub îndrumarea legendarului Lev Dodin, Kordonsky a fost actor și regizor rezident la renumitul Maly Drama Theatre – Teatrul Europei. În România, montările sale au devenit repere ale scenei ultimelor decenii, fiecare purtând amprenta unei profunzimi emoționale rare și a unui rafinament vizual inconfundabil.

Spectacolele sale au fost distinse cu numeroase premii internaționale – printre care UNITER pentru cea mai bună producție și cel mai bun regizor – și au fost prezentate în peste douăzeci de țări. În paralel cu activitatea scenică, Kordonsky este profesor de regie la Yale School of Drama, SUA, și a predat în universități din Rusia, Germania, Italia, Filipine și China.

Prezența sa la Teatrul Excelsior confirmă deschiderea acestui teatru către un teatru de idei și emoție, dedicat tinerilor, dar adresându-se în egală măsură publicului matur — un teatru al căutării, al neliniștii fertile și al frumuseții.

Zabrenicele Bucovinei

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă vineri, 28 noiembrie 2025, de la ora 17.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziției Zabrenicele Bucovinei.

Expoziției Zabrenicele Bucovinei reprezintă evenimentul de încheiere al proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești” – o finalitate firească a unui parcurs care a reunit în jurul său mai mult decât ne-am propus inițial. Ne bucură faptul că am reușit să inspirăm și să aducem în atenția publicului colecții și colecționari care, de-a lungul anilor, au adunat cu pasiune un patrimoniu de mare valoare, oferindu-ne prilejul de a-l face cunoscut publicului.

Această expoziție aduce în prim-plan două colecții importante și două personalități esențiale pentru istoria muzeografiei românești: Alexandru Tzigara-Samurcaș și Ion Ștefureac. Cei doi se numără printre fondatorii colecțiilor muzeale de artă populară din România de la începutul secolului al XX-lea. Deși trăiau în regiuni diferite ale țării – Samurcaș la București, iar Ștefureac la Câmpulung Moldovenesc – amândoi au împărtășit aceeași preocupare pentru cercetarea, conservarea și valorizarea artei tradiționale, reușind să formeze primele colecții muzeale pornind de la inițiative particulare.

Alexandru Tzigara-Samurcaș, istoric de artă, a descoperit noi valențe ale artei populare, înțelegând-o ca pe o formă de expresie identitară a românilor, atât din interiorul granițelor de atunci, cât și pentru cei din Transilvania, Banat, Bucovina, Macedonia sau Bulgaria.

Ion Ștefureac, profesor la Școala de Arte și Meserii, a colecționat obiecte de artă populară în scop didactic, pentru a sprijini predarea tehnicilor tradiționale specifice Bucovinei, evidențiind totodată valoarea lor culturală și identitară.

Ambele personalități s-au remarcat printr-o activitate intensă de documentare, cartografiere și inventariere a pieselor de mare valoare etnografică și artistică, contribuind decisiv la constituirea unor colecții muzeale care au devenit nucleul instituțiilor de astăzi: Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.

Colecțiile lor de ștergare de cap provenite din toate zonele Bucovinei – cunoscute sub diverse denumiri locale, precum zabrenice, minișterguri sau pânzături – au oferit o bază solidă pentru cercetarea evoluției gătelii capului în spațiul bucovinean. Majoritatea pieselor datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, perioadă în care purtarea acestor podoabe era o normă în comunitățile tradiționale, asociată sărbătorilor și momentelor de trecere din viața omului. Începând cu anii 1930, ștergarul de cap capătă mai ales o funcție ceremonială, fiind purtat la nunți de către nașe și soacre. În ritualul schimbării statutului miresei, piesa apare în momentul numit cârpa, când nașa acoperea capul tinerei cu o pânză și un ștergar de cap. După anii 1950, aceste ștergare au rămas păstrate în lăzile de zestre, ca martori ai unei mode care își pierduse funcția comunitară și ceremonială.

Datorită rafinamentului tehnicilor de țesere și ornamentare, acestea au fost conservate cu grijă, atât în gospodăriile tradiționale, cât și în colecțiile muzeale, unde continuă să reprezinte mărturii artistice remarcabile ale unui meșteșug cu profunde rădăcini culturale.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.

Expoziția va putea fi vizitată în Sala Noua Galerie, în perioada 28 noiembrie 2025 – 11 ianuarie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea, marțea și cu ocazia sărbătorilor legale este închisă.

O parte din obiectele expuse au fost supuse unui tratament de conservare preventivă prin anoxie, cu ajutorul aparatului Isoscell, pentru a fi protejate în mod ecologic și non-invaziv împotriva dăunătorilor. Această intervenție face parte din eforturile Muzeului Național al Țăranului Român de a valoriza colecțiile particulare și de a sprijini conservarea pe termen lung a patrimoniului material în cadrul proiectului „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Şase noi reprezentaţii „O mie şi una de nopţi” şi premiera „Lola Blau” în decembrie şi ianuarie la TNRS

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu anunţă programul spectacolelor pentru lunile decembrie şi ianuarie, precum şi oferta specială pentru Scena Digitală.

Programul lunii decembrie include premiera spectacolului O mie şi una de nopți, în regia lui Silviu Purcărete, pe 5, 6 şi 7 decembrie, reprezentaţii care sunt deja sold-out, premiera spectacolului Lola Blau în regia lui Dumitru Acriş, pe 10 decembrie şi noi reprezentaţii O mie şi una de nopţi pe 19, 20 şi 21 decembrie, Lola Blau pe 18 şi 20 decembrie.

„Dragii noștri spectatori, suntem aproape de sărbătoarea națională a României. Suntem în plină repetiție cu O mie şi una de nopți, în regia lui Silviu Purcărete. Ați răspuns excepțional invitației noastre – toate biletele de la premieră au fost vândute în câteva secunde!

În același timp, de dragul vostru, mânați de bucuria de a dărui, Scena Digitală, în perioada decembrie-ianuarie, va oferi tuturor spectatorilor noștri posibilitatea de a achiziționa un abonament sau bilet în regimul de 1+1 gratuit. Este cadoul nostru de sărbători pe care îl anunțăm din timp. Vom reveni la aceste vești, gândindu-ne neîncetat la voi. Vă iubim!” – Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.

Spectacolul Lola Blau, în regia lui Dumitru Acriş, este un one-woman show cu Emőke Boldizsár, care va fi prezentat în nu mai puţin de 4 limbi: germană, engleză şi română, în luna decembrie, şi maghiară în luna ianuarie.

În programul lunii decembrie mai sunt incluse spectacole precum Iona, în regia lui Silviu Purcărete, Scandal în culise regia Andreea şi Andrei Grosu şi comedia Bărbate treci la fapte în regia lui Şerban Puiu.

Luna ianuarie include noi reperezentaţii O mie şi una de nopţi, pe 8, 9 şi 10 ianuarie, spectacolul Aici nu se simte în regia Liei Bugnar, Conu’ Leonida faţă cu reacțiunea, Puricele în ureche şi Take, Ianke şi Cadâr.

România – Reprezentarea identitară a portului popular în artă (21 noiembrie 2025 – 8 februarie 2026)

Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția-eveniment: „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”. Eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Curator: Erwin Kessler. Echipa curatorială: Judit Balint, Mălina Conțu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel.

România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume, desene animate și manuale școlare.

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.

„România- reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziție, nu o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității.

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Acestor creații li se vor adăuga lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură La Blouse Roumaine, capodoperă iconică a modernității universale, parte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris – lucrare care părăsește Franța pentru prima oară și care este împrumutată în mod excepțional pentru expoziția România – reprezentarea identitară a portului popular în artă de la MNAR.

Faimoasa lucrare va funcționa în expoziție drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românescă prin ie, mutat de Matisse într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală –  sunt  prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial.

Expoziția și catalogul care o însoțește reliefează utilizarea în artă a costumului popular și mai ales a iei în formarea, transmiterea și impunerea unor veritabile discursuri de constituire a identității naționale, din cele mai vechi timpuri pînă la ora actuală.

Reprezentările iei în arta românească din secolul XVI vor fi urmate de primele reprezentări decis ideologice și propagandistice, din secolul XIX, precum reprezentarea Mariei Bibescu de către Constantin Lecca și Carol Popp de Szathmari și a Mariei Rosetti – ca simbol al Patriei române – de către Constantin Daniel Rosenthal și apoi de Nicolae Grigorescu și epigonii săi, de campania fotografică și picturală de legitimare națională a familiei regale prin ie și costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), de re-conceperea iei în reprezentările artei specificului național din perioada interbelică, dar și în avangarda românească. Revenirea la ie ca factor vizual identitar social și național în arta realist-socialistă și în arta oficială a regimului comunist este pusă în contrast cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist și anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor 80 și cu incursiunile subversive ale artei critice actuale.

Redarea fenomenului aproprierii politice a iei ca instrument de propagandă națională și internațională, după anii 90 este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală și prin documentarea unor realizări și mai ales a unor excese politice și de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă.

Drept fundal al acestei tendințe istorice de impunere a iei ca vehicul standard al identității, expoziția prezintă punctual, pe tot parcursul ei, contrastul cu vestimentația comună reală, cu moda curentă în diverse epoci, de la hainele „nemțești” ale burgheziei la hainele aristocrației franțuzite și de la uniformele militare ale primei jumătăți a secolului XX la moda monotonă a perioadei comuniste sau cea explozivă și diversă a perioadei post-1989. Pe fundalul istoric al acestor mode cotidiene se decupează modelul trans-istoric, ideologic al iei și folosirea ei identitar-națională, cu plusurile și cu minusurile ei și cu riscurile inerente, pe care expoziția de la MNAR le face vizibile și accesibile societății noastre pentru a îndemna la atenție, reflecție și creație.

Evenimente conexe: Pe parcursul expoziței vor fi organizate simpozioane, dezbateri și prezentări, concerte și proiecții de filme legate de subiectul iei și portului popular.

Expoziția include un spațiu-lounge în care vizitatorii au posibilitatea să brodeze, să deseneze, să-și facă fotografii sau să participe la ateliere de weekend pentru copii și familii intr-o atmosferă relaxată și creativă.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artiști și colecționari români și de la 30 de muzee și instituții partenere:

Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina –  o colaborare dificilă, dar exemplară, în condițiile războiului actual), Galeria Națională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Național de Artă al Modovei, Chișinău, Muzeul Național Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, Complexul Național Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundația Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței  din Sighetu Marmației, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naționale ale României, Romfilatelia.

O expoziție realizată în parteneriat cu Fundația Amzei.

Regizorul Timofei Kuliabin revine în România și montează „Oglinda spartă” la Teatrul Regina Maria

Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria anunță premiera spectacolului Oglinda spartă, un scenariu de Roman Doljanski inspirat din opera lui Arthur Miller, în regia unuia dintre cei mai importanți regizori europeni ai momentului, Timofei Kuliabin.

Arthur Miller (17 octombrie 1915 – 10 februarie 2005) a fost un dramaturg american, care a combinat conștiința socială cu o preocupare profundă pentru viața interioară a personajelor sale, sursele sale principale de inspirație fiind tragicii greci și omul de rând: cred că sentimentul tragic este evocat în noi atunci când suntem în prezența unui personaj care este gata să-și dea viața, dacă este nevoie, pentru a-și asigura un singur lucru: simțul demnității personale. Scrierile sale i-au adus de-a lungul vieții multe onoruri, printre care Premiul Pulitzer, șapte premii Tony, două premii Drama Critics Circle, un Obie, un Olivier, Premiul John F. Kennedy pentru întreaga carieră și premiul Dorothy și Lillian Gish.

„Broken Glass” (piesă care nu a fost niciodată tradusă în limba română) explorează povestea unui cuplu newyorkez prins între tensiunile conjugale și conștientizarea istorică. În montarea de la Oradea, textul este adaptat scenic de Roman Doljanski, dramaturg de origine rusă și unul dintre cei mai apreciați critici și teoreticieni ai teatrului european, stabilit din 2022 în Europa, unde își desfășoară exclusiv activitatea. Roman Doljanski a transpus piesa lui Arthur Miller într-o formă scenică actualizată, ce intră în dialog cu realitatea contemporană și cu dilemele etice ale prezentului:

„Titlul unei alte piese fabuloase a marelui dramaturg american Arthur Miller, „Prețul (The Price)”, definește tema centrală a noii producții intitulate „Oglinda spartă”. Este vorba despre prețul pe care cei din jurul protagonistei trebuie să-l plătească pentru vindecarea acesteia. Poate fi considerat tratamentul un succes dacă o persoană se vindecă în detrimentul binelui alteia? Unde este limita dincolo de care vindecarea se transformă în manipulare? Nu există un răspuns definitiv la această întrebare – nici din partea lui Arthur Miller, nici din partea personajelor, nici din partea creatorilor spectacolului. Scopul este acela de a pune întrebări și de a invita publicul să-și formuleze propriul răspuns, explică Roman.

Regia spectacolului este semnată de apreciatul regizor de teatru și operă, Timofei Kuliabin, care a montat pe cele mai importante scene ale Europei. Absolvent al Academiei Ruse de Teatru din Moscova (GITIS), Kuliabin s-a alăturat, după finalizarea studiilor, Teatrului Academic „Făclia Roșie” din Novosibirsk, unde, în 2015, la doar 31 de ani, a fost numit director artistic, devenind cel mai tânăr director artistic al unui teatru din Rusia la acel moment. Până în 2022, când a fost forțat să demisioneze din cauza poziției sale explicit anti-război și a ales calea exilului, a montat spectacole atât la teatre din Rusia, cât și pe scene importante din spațiul german, care îi aduc recunoaștere, confirmând forța și originalitatea viziunii sale regizorale.

Din 2022, Timofei Kuliabin își desfășoară activitatea exclusiv în Europa, colaborând cu teatre din Germania, Elveția, Franța, Grecia, Estonia, Bulgaria. În 2022, semnează o colaborare de excepție cu John Malkovich pentru spectacolul „În singurătatea câmpurilor de bumbac”, montat la Teatrul Dailes din Riga și prezentat ulterior într-un turneu în 12 țări. Colaborarea cu Teatrul Regina Maria din Oradea este cel de-al doilea proiect al său în România, după „Lungul drum al zilei către noapte” după Eugene O’Neill montat la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu.

Despre spectacolul pe care îl montează la Oradea, regizorul Timofei Kuliabin declară: „Această piesă poate fi considerată o dramă psihoterapeutică clasică. În cinematografie și în cultura populară, mai ales în seriale, există numeroase exemple reușite ale acestui gen – însă în teatru, aproape deloc. Povestea unui medic și a pacientului său (sau, ca în acest caz, a unei paciente) depășește aproape întotdeauna granițele practicii medicale, abordând o gamă mult mai largă de probleme – nu doar personale, ci și sociale, istorice și chiar filosofice. Încă de la început, lăsăm publicului libertatea de a ști cum se va sfârși povestea. Nu transformăm narațiunea lui Arthur Miller într-un roman polițist. Pur și simplu observăm cum s-au desfășurat evenimentele. Invităm spectatorii să urmărească nuanțele și caracterul profund uman al personajelor”.

Echipa de creație reunește și alte nume importante ale teatrului contemporan: Timofei Pastuhov, compozitorul muzicii originale, și Oleg Golovko, scenograful care semnează universul vizual al spectacolului. Traducerea în limba română îi aparține Ralucăi Rădulescu, traducător, jurnalist și curator teatral.

Din distribuția spectacolului fac parte actorii Eugen Neag (Phillip Gellburg), Denisa Irina Vlad (Sylvia Gellburg), Răzvan Vicoveanu (Dr. Harry Hyman), Anda Tămășanu (Jessica), Richard Balint (Robert Wilson) și Alexandru Rusu (Stanton Case).

Următoarele reprezentaţii sunt programate în 11 și 12 decembrie.

Cântăreața cheală, în premieră de Ziua Naţională a României

De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara pregătește publicului său o experiență teatrală atipică. Luni, 1 decembrie 2025, de la ora 19:00, Teatrul Național redeschide Atelierele Fabrica de decoruri ca sală de spectacol, cu premiera spectacolului Cântăreața cheală de Eugène Ionesco. Preambul al întoarcerii în locul reconfirmării sale identitare – viitoarea Sală 2023 – branșarea Atelierelor Fabrica de decoruri la infrastructura de spectacol a Timișoarei prin acest titlu important al dramaturgiei universale dă formă, simbolic, unuia dintre marile principii ale Naționalului timișorean: Cultura și, în esența sa, Teatrul sunt constructori ai societății.

Atelierele Fabrica de decoruri sunt, la rândul lor, un spațiu definitoriu pentru istoria din ultimele două decenii a Teatrului Național. Concepute ca prima linie de producție profesionistă de decoruri de teatru din România, Atelierele Fabrica de decoruri și-au început activitatea în 2013, fiind construite pe terenul concesionat de Primăria Municipiului Timișoara în Parcul Industrial Freidorf. Generoasele sale spații s-au impregnat de teatru în anii care au urmat, reclamând dreptul la utilizare performativă, aspirație probată în cadrul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, când Fabrica de decoruri s-a transformat în spațiul de reprezentare a unuia dintre titlurile nominalizate la Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol.

Cântăreața cheală este piesa care a impus în cultura lumii un nou gen: teatrul absurdului. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda)  „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor. În timpul repetițiilor pentru prima ieșire la rampă a piesei, Eugène Ionesco a imaginat mai multe finaluri. Regizorul Mihai Măniuțiu recuperează scenic, în premieră, unul dintre aceste finaluri alternative, reconstituind un fragment din nesecata imaginație a marelui dramaturg. În „anti-piesa” Cântăreața cheală, Eugène Ionesco se ia la trântă cu tradiția teatrală pe care o duce în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun și, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori pe cât de cunoscuți, pe atât de apreciați ai trupei Teatrului Național din Timișoara: Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Alina Ilea, Ion Rizea, Cristina König, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Andrei Chifu, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana-Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici și Darius Zet.

Regizorul Mihai Măniuțiu i-a cooptat în echipa de creație pe scenografii Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), precum și pe compozitorul Mihai Dobre (cunoscut ca fondator al trupei Șuie Paparude).