Una dintre cele mai speciale, pretioase actriţe de la noi îşi aniversează azi ziua de naştere. Făcând parte dintr-o generaţie de fabuloase personalităţi, Ioana Bulcă se poate mândri cu o carieră remarcabilă, bogată, rod al unui profesionalism desăvârşit. Cu aceeaşi admiraţie şi sincer respect îi dorim ani mulţi cu sănătate şi bucurii!
Cunoscut şi ca realizator de emisiuni de radio şi televiziune de profil blues, jazz sau rock, sărbătoritul de astăzi este şi fondator al trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Acestui remarcabil cunoscător al fenomenului muzical de pretutindeni şi oricând, îi dorim tot ce e mai bun şi mai frumos pe lume!
Carismatică, magnetică, talentată, Maria Obretin este una dintre tinerele actriţe cu personalitate, forţă de transfigurare şi diversitate a mijloacelor remarcate deopotrivă în teatru şi în film. Azi, la aniversare, îi dorim noroc, sănătate şi un an cât mai darnic!
În vederea pregătirii repartiției din iunie 2021, vă informăm că verificările playlistelor aferente repartiției din decembrie 2020 mai pot fi făcute până la data de 26 aprilie 2021, inclusiv.
Unul dintre cei mai iubiţi trubaduri ai dragostei (vă amintiţi desigur refrenul „Şi dacă dragoste nu e, nimic nu e”) îşi sărbătoreşte azi ziua de naştere. E miraculos să aniversezi un nou an de viaţă chiar în prima zi din calendar. Aşa că ne grăbim să îi urăm lui Gheorghe Gheorghiu sănătate, inspiraţie şi numai bucurii!
Gogol Bordello cântă pe 30 iunie 2021 la Arenele Romane din Bucureşti.
Gogol Bordello este un proiect multinaţional ale cărui baze au fost puse în 1999 în Manhattan. Stilul abordat este definit drept punk, având însă influenţe din diferite arii muzicale precum dub, polka, folk sau muzica specifică comunităţilor rromani. Probabil cel mai cunoscut stil atribuit lor este cle de Gipsy Punk. În trupă se regăsesc opt artişti din ţări precum Ucraina, Rusia, Etiopia, Ecuador şi Statele Unite.
Până acum au lansat şapte albume, cel mai recent fiind „Seekers and Finders” din 2017.
„Oamenii cred că explorezi lumea cu ultimul model de telefon în mână”, spune Eugene Hutz, solistul trupei. „Asta este fix antiteza modului de viaţă Gogol Bordello. Nicunul dintre cântecele noastre nu a avut ca principală sursă de inspiraţie o ştire sau o improvizaţie în studio. Focusul meu a fost mereu pe a experimenta, a primi informaţiile care să mă inspire direct de la sursă pentru a le transmite direct oamenilor într-o celebrare comună prin muzică”.
Formaţia este cunoscută şi pentru muzica de film, piese sau fragmente de piese semnate Gogol Bordello putând fi auzite în filme precum „Hotel Transylvania 3”, „Wristcutters: A Love Story” sau în seriale ca „Fargo” sau „The Thick”. Piese precum „Start wearing purple”, „Wonderlust King”, „Pala Tute”, „Immigraniada”, „Immigrant punk” sau chiar „Madagascar Romania”, piesă cu versuri şi în limba română, vor fi auzite pe 30 iunie la Arenele Romane.
După cea de-a cincea ediție desfășurată între 24 – 28 iunie în zona de agrement Ciric din Iași, care a reunit 15 artiști alături de participanți în condiții de maximă siguranță, fiind primul festival post lockdown din România, echipa Rocanotherworld a plănuit o ediție de iarnă a festivalului, online, între 20 – 24 ianuarie. Evenimentul va pune la dispoziție publicului înregistrări ale concertelor trupelor de la ediția din vară, pentru a extinde experiența de festival și pentru cei care nu au putut fi prezenți.
De asemenea, Rocanotherworld Winter Edition va reprezenta un semn de solidaritate față de trupele ce au concertat la festival în această vară, și care în anii trecuți au performat pro bono pentru a fi alături de cauzele promovate de Rocanotherworld. Achiziționarea biletelor va contribui atât la susținerea lor, cât și a cauzei caritabile. Trupele vor fi anunțate în curând iar biletele vor putea fi disponibile pe iabilet.ro.
Respectând tradiția caritabilă și valorile festivalului, #becurious, #bedifferent, #beforothers, în vara anului 2020, echipa Rocanotherworld a ajuns în 4 sate din comuna Lungani din județul Iași. Cu ajutorul publicului, a voluntarilor și alături de principalul partener, Kaufland România, au fost sprijinite 500 de familii cu pachete cu produse alimentare de bază, de igienă și sanitare, de maximă necesitate în vremuri pandemice.
Festivalul va susține și la această ediție online familii din mediile defavorizate, care au nevoie de ajutor și vor ajunge din nou în comuna Lungani cu pachete cu alimente, produse extrem de necesare în lunile de iarnă, produse de curățenie și materiale sanitare obligatorii pe timp de pandemie.
Reprezentând un demers colectiv de a dărui, Rocanotherworld urmărește întotdeauna, prin acțiunile întreprinse, creșterea nivelului de conștientizare asupra problemelor din societate și caută soluții astfel încât să aibă un impact pozitiv asupra acestora, bazându-se pe implicarea comunității.
Festivalul Rocanotherworld a debutat în anul 2016 și l-a avut ca inspirație pe Ioan Dan Niculescu („Roca”) — designer, călător, DJ, gurmand, antreprenor și deschizător de suflete. Toate activitățile sunt conturate în jurul dorinței de a oferi și a principiilor pe care acesta le-a îmbrățișat de-a lungul vieții: Fii curios! Fii diferit! Fii pentru alții!
Asociația Industrii Creative este organizator al festivalurilor Rocanotherworld și Classix din Iași, având drept scop revitalizarea culturală a orașului, angrenarea comunităților creative și implicarea în viața civilă a societății prin acțiuni care promovează spiritul proactiv, contributiv și participativ.
Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Arhivele Naționale ale României – SJAN Iași și Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași organizează expoziția „Vasile Alecsandri – 130 de ani de eternitate”.
Expoziția reunește obiecte, fotografii, documente originale din colecțiile instituțiilor partenere, care ilustrează aspecte ale vieții unei personalități complexe, Vasile Alecsandri (1821 – 1890) manifestându-se ca poet, folclorist, dramaturg, dar și în planul vieții politice, fiind cunoscut ca revoluționar, ministru sau diplomat.
Prezentarea acestui demers expozițional va avea loc vineri, 18 decembrie 2020, începând cu ora 11.00, în cadrul unui vernisaj online, pe pagina facebook.com/PalatulCulturiiIasi. Primii vizitatori ai expoziției pot participa la eveniment, în număr limitat, grupurile admise în muzeu în această perioadă fiind de maximum 20 de persoane.
Considerat unul dintre fondatorii culturii române moderne, „Bardul din Mircești” a fost recunoscut ca „poet național” încă din timpul vieții. Lui Alecsandri îi aparține expresia „Românul e născut poet”, de la el ne-au rămas baladele „Miorița” (1850) și „Andri Popa”, el a redactat „Petițiunea-proclamație”, principalul document al Revoluției de la 1848 din Moldova și a scris versurile cunoscutei poezii „Hora Unirii” (1856). A fost Ministrul de Externe care a notificat pe consulii străini de la Constantinopol de alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn (5 ianuarie 1859).
De asemenea, Vasile Alecsandri a pus bazele Teatrului Național (1840) din Iași, care îi poartă astăzi numele. În teatru, este creatorul unor personaje celebre, precum nemuritoarea „cucoana Chirița”. A omagiat în versuri vitejia ostașilor români în Războiul de Independență (1877), iar recunoașterea internațională a geniului său poetic a venit prin câștigarea cupei Gintei Latine, în 1878, la concursul de la Montpellier, inițiat de Fr. Mistral. A fost un apropiat al Reginei Elisabeta (poeta Carmen Sylva) și a scris versurile pentru „Imnul Regal”, cu prilejul încoronării lui Carol I (1881).
Expoziția „Vasile Alecsandri – 130 de ani de eternitate” va putea fi vizitată până pe 17 ianuarie 2021, la Muzeul Unirii din Iași, str. Lăpușneanu nr. 14 (miercuri – duminică, orele 10.00 – 17.00; ora 16.30, ultimul vizitator), cu respectarea normelor sanitare impuse în această perioadă.
Uniunea Teatrală din România – UNITER anunţă că ediţia a 29-a a Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului” primeşte piese de teatru pentru înscrierea în competiţie până la data de 12 februarie 2021.
Concursul primește numai texte noi, care nu au fost publicate sau reprezentate. Nu se primesc în concurs dramatizări. Textele pieselor nu se primesc în format tipărit și nu se înapoiază după finalizarea concursului.
Înscrierea pieselor se va face astfel:
- Textul piesei se va trimite redactat în format word sau pdf. prin e-mail, la adresa: unitext@uniter.ro. Numele autorului trebuie să fie secret, el nu va figura pe pagina de titlu a piesei, ci va fi înlocuit cu un motto, înscris lângă titlul piesei.
- Prin poștă, la adresa: UNITER, strada George Enescu nr. 2-4, București 010305, autorul va trimite un plic închis în care vor fi înscrise: titlul piesei, motto-ul, numele autorului, adresă, telefon, e-mail. Pe plic, se va menționa: „Pentru concursul Cea mai bună piesă românească a anului 2020” și Motto-ul din pagina de titlu a piesei transmisă prin e-mail.
Cele două trimiteri trebuie să respecte data limită de înscriere – 12 februarie 2021.
Câștigătorul concursului va fi premiat pe scena Galei Premiilor UNITER 2021, iar piesa câștigătoare va fi publicată într-un volum publicat de Editura UNITEXT a UNITER.
În funcție de evoluția evenimentelor sanitare prin care trecem, UNITER va face publice toate informațiile legate de eventuale schimbări privind organizarea și desfășurarea Concursului de dramaturgie.
Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca anunţă premiera spectacolului Restul l-ați văzut deja la cinema, în regia lui Bálint Botos, după piesa The Rest Will Be Familiar to You from Cinema, a dramaturgului britanic Martin Crimp.
Martin Crimp (n. 1956) este una dintre cele mai originare şi provocatoare voci ale teatrului contemporan. A început să scrie teatru în anii ’80, iar astăzi textele sale sunt traduse şi jucate pe cele mai diverse scene ale lumii, inclusiv în România, unde i s-au montat multe piese, printre care: Piesă cu repetiții / Play with Repeats (în 1993, Crimp a fost în România, în sala Teatrului Naţional Târgu Mureş, la premiera acestui spectacol, în traducerea criticului Marian Popescu şi în regia lui Theodor-Cristian Popescu), Scenariul / The Treatment, La țară / The Country, Are nevoie de multă atenție! / Getting Attention / Atentate la viața ei / Attemps on Her Life.
Martin Crimp este cunoscut şi prin traducerile şi adaptările unor piese celebre din dramaturgia universală, printre care Scaunele și Rinocerii (Eugen Ionescu), Pescărușul (Anton Cehov), Mizantropul (Molière), Triumful dragostei (Pierre de Marivaux), Mare și mic (Botho Strauss). De altfel, unul dintre semnele identitare ale stilului său dramaturgic este dialogul cultural cu marile opere ale literaturii universale.
Dramaturgia lui Martin Crimp este asociată cu un concept de teatru teoretizat de criticul Aleks Sierz, un tip de sensibilitate dramatică numit “In-yer-face” / În-faţa-ta, care a apărut în Marea Britanie în anii 1990. Este vorba de un fel de a face teatru pe care criticul britanic Sierz îl defineşte astfel: „Teatrul In-yer-face şochează publicul prin extremismul limbajului şi al imaginilor, îl destabilizează prin francheţea emoţională şi îl deranjează punând întrebări acute despre normele morale. Nu numai că însumează zeitgeist (spiritul vremii), dar îl şi critică. (…) În forma sa cea mai bună, acest fel de teatru e atât de puternic, de visceral, încât te forţează să reacţionezi – fie că ai impulsul să mergi pe scenă să opreşti ce se petrece acolo, fie te hotărăşti că e cel mai bun spectacol pe care l-ai văzut în viaţă şi mori să-l mai vezi o dată şi în seara următoare. Cum, de fapt, ar trebui să şi faci”.
Tradusă în limba maghiară de regizorul Bálint Botos, piesa Restul l-ați văzut deja la cinema este adaptarea unei tragedii antice mai puțin cunoscute a lui Euripide, Femeile feniciene.
Despre piesă, Bálint Botos precizează: “Nu putem decide dacă e vorba de o dramă contemporană sau de o tragedie clasică, greacă. În această adaptare, bravura lui Crimp constă în faptul că lasă tragedia greacă să fie ea însăşi, cu toate ororile şi marile sale emoţii, schimbând doar atât cât povestea să devină mai complexă, uşor postmodernă, actualizând totodată textul, astfel încât personajele ni se par tulburător de familiar”. Regizorul spectacolului mai adaugă faptul că dilemele societăţii noastre de consum, mecanismele sale de funcţionare – întunecate şi contestate – sunt toate prezente în text, de aceea, deşi grandioasa poveste ne fascinează, nu ne putem distanţa de ea, nici ca spectatori, nici ca cititori. Dramaturgul britanic a transcris şi a păstrat piesa cu extremă sensibilitate şi profund respect pentru Euripide, iar creatorii spectacolului au încercat să monteze textul în acord cu această atitudine.
Volumul „Întoarceri în timp. Memorii” de Arthur Miller, apare pentru prima oară în România, la Editura Centrului Cultural LUMINA, în BIBLIOTECA DE ARTE. Traducerea este semnată de Dan Mateescu, Ioana Stamatescu, Marian Mierlă și Fabiola Popa. Ediția este coordonată de Adrian Solomon. Lucrarea face parte din Seria Amfiteatru, coordonată de criticul de teatru Monica Andronescu.
Carte-document, „Întoarceri în timp. Memorii” reprezintă mărturia cunoscutului scriitor american Arthur (1915-2005), „clasic al modernității”, cunoscut în lumea întreagă pentru piese ca „Toți fiii mei”, „Moartea unui comis-voiajor” (Premiul Pulitzer în 1949, considerată una dintre cele mai bune piese de teatru americane din secolul XX) sau „Vrăjitoarele din Salem”. Rememorându-și destinul, dramaturgul privește înapoi într-o vastă lucrare memorialistică, făcând astfel o încercare de a înțelege trecutul, de a se înțelege și, după cum mărturisește, de a explica o epocă tulbure, neocolită de violențe și inechități. Cartea sa este lunga confesiune a unui creator și a unui om confruntat cu multiple dileme, care a devenit unul dintre cei mai importanți scriitori din secolul său, semnând 22 de piese de teatru, precum și o mulțime de scenarii, povestiri și eseuri.
Crescut în Harlem în anii 1920-1930, îmbrățișând cauzele stângii în timpul Marii Depresiuni și repurtând victorii pe mai multe fronturi, Arthur Miller explică un fel de a scrie teatru și un fel de a trăi, încercând să-și înțeleagă epoca. Aceasta înseamnă și o mulțime de personalități importante pentru destinul său. Printre ele, artiști precum Marilyn Monroe, Elia Kazan sau Laurence Olivier.
Citite astăzi, într-un secol în care arta lui continuă să intereseze creatorii de teatru și film din întreaga lume, memoriile lui Arthur Miller invită la reflecție și introspecție.
Un medic scoţian din secolul al XVII-lea, ajuns în slujba regelui Poloniei, descoperă o rasă ciudată de copii vegetali. O familie formată din patru femei identice primeşte vizita unui cuplu de bărbaţi similari. Un bătrân văduv, însingurat şi tipicar, observă într-o dimineaţă că lumea din jur s-a transformat aleatoriu (sau, dacă nu, că şi-a pierdut el minţile). O lume degradată, dintr-un viitor nedefinit, îşi păstrează stabilitatea graţie sacrificiului unui personaj misterios, aparent nemuritor, ce suferă pentru oameni de peste trei sute de ani. În zece texte dense, pline de dinamism şi surprinzătoare de la premise pînă la final, imaginaţia neîngrădită ce caracterizează Povestirile bizare ale Olgăi Tokarczuk cucereşte nu doar prin subiecte ori prin atmosfera creată, ci şi prin forţa empatică ce le străbate. Pendulând între fantastic, SF, straniu şi insolit, aceste povestiri reprezintă tot atâtea mostre de virtuozitate şi inventivitate artistică ale acestei remarcabile prozatoare.
Bizare, insolite, stranii, neobişnuite şi totuşi clasice, cunoscute, familiare, povestirile din acest volum ne lasă impresia că le-am mai auzit undeva, cîndva. Dar ce se ascunde în spatele misteriosului titlu al Olgăi Tokarczuk, Povestiri bizare? Un şir de plăsmuiri şi traume neasumate, veşnicia sufletului, întrupări succesive, căutarea propriului loc pe pământ şi teama că omul va observa cu uşurinţă cum magia şi cotidianul se întrepătrund.
După prelegerea susţinută la ceremonia decernării premiilor Nobel, se vorbeşte foarte mult despre tandreţea, sensibilitatea şi duioşia faţă de lume pe care le iradiază scrierile Olgăi Tokarczuk. Această tandreţe se face simţită şi în Povestirile bizare mai ales prin maniera caldă, empatică în care scrie despre destine umane lipsite de strălucire, rătăcind dezorientate în propria viaţă, chinuite de singurătate, angoasă, alienare, frică de bătrâneţe, boală, moarte, dar şi de viitorul apocaliptic.
Olga Tokarczuk, născută în Sulechów, în 1962, este unul dintre cei mai faimoşi şi mai iubiţi scriitori polonezi contemporani, numărîndu-se printre câştigătorii celei mai prestigioase distincţii literare poloneze, premiul Nike. Este autoarea mai multor romane (printre care Casă de zi, casă de noapte, Călătoria oamenilor Cărţii, Străveacul şi alte vremişi Cărţile lui Iacob) şi volume de povestiri, traduse în mai multe limbi europene. În anul 2018, Rătăcitorii, romanul la a cărui lansare The Bookseller afirma că Olga Tokarczuk este „probabil unul dintre cei mai mari scriitori în viaţă de care n-aţi auzit”, a fost recompensat cu Man Booker International Prize. Romanul Poartă-ţi plugul peste oasele morţilor (2009) a fost transpus cinematografic în 2017 de regizoarea Agnieszka Holland, într-o producţie care a obţinut Ursul de Argint la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. Pentru întreaga carieră literară, Olga Tokarczuk a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2018.
