ARTmania Festival 2021

Noi nume se alătură line-up-ului ARTmania Festival 2021, toate fiind deja binecunoscute pe scena metal românească. Bucovina, Dirty Shirt, Implant pentru Refuz, Lucifer – A Rock Opera, Taine şi White Walls vor cânta alături de trupele internaţionale în cadrul marii sărbători care va avea loc în perioada 23 – 25 iulie, la Sibiu.

Deşi 2020 a fost un an greu, festivalurile europene îşi revin încet, sperând la o întoarcere la normal bazată pe rezultatele inovative ale ştiinţei. Încă aflat pe un teritoriu nou, comunitatea rock şi metal internaţională se pregăteşte pentru o sărbătoare a muzicii şi artei şi în România, înăuntrul zidurilor cetăţii medievale a Sibiului, în inima Transilvaniei.

Bucovina, o prezenţă binecunoscută pe scena românească, a debutat ca trio în 2000, cu un sound vinking-black. Mai târziu, expresia sa muzicală s-a dezvoltat într-o combinaţie rafinată de elemente folk mixate cu tematici black şi heavy metal. De-a lungul carierei, trupa a lansat o serie de albume iconice, de la materialul de debut, „Ceasul Aducerii-Aminte”, un produs muzical influent pe scena metal românească şi deja o piesă de colecţie în jurul lumii, până la Duh (votat printre cele 5 cele mai influente albume metal din România postcomunistă) şi Septentrion în 2018. Lansarea din 2018 a fost urmată şi de un turneu european care a inclus şi primul show în Marea Britanie al trupei, care a demonstrat că „The Underworld Camden” era prea mic pentru numărul mare de oameni veniţi să îi asculte.

Dirty Shirt este o trupă românească de crossover folk-metal, care s-a clasat pe locul al doilea în finala Wacken Metal Battle 2014 şi a câştigat şi multe alte premii. Stilul unic al trupei derivă din mixul sunetului heavy al rock-ului/metalului modern cu ambianţa festivă a muzicii tradiţionale est-europene, eclectismul world music (ritmuri country, reggae şi tribale), sound-ul electro al muzicii industriale, energia hard-core şi funk-ul groove. Deloc surprinzător, mixul original propus de Dirty Shirt a primit aprecieri în întreaga lume – în reviste recunoscute precum Metal Hammer (DE, HU), Rock Hard (DE, FR, SLK), Metalsucks (SUA), Hard Rock Mag (FR) sau Terrorizer (Marea Britanie), alături de o prezenţă consistentă la nivel internaţional (turnee şi media).

Implant pentru Refuz este una dintre cele mai longegive trupe româneşti şi o reprezentantă puternică a scenei muzicale alternative, suprinzându-şi constant fanii cu stilul proaspăt şi continua evoluţie a soundului în ultimii 25 de ani. Munca lor creativă, atât sensibilă cât şi plină de forţă, descrie progresul sectorului alternativ muzical local în 9 albume de la „Implant pentru refuz” (1996), „Monolith” (2007), până la „Cartography” (2015) şi „SubRadar” (2009).

Bazat pe poemul Luceafarul scris de Mihai Eminescu şi tradus în engleză de Dimitrie Cuclin – Lucifer – A Rock Opera este compusă şi produsă de Adrian Tăbăcaru, un cunoscut membru al comunităţii rock-metal româneşti. Albumul include muzicieni şi actori din România şi Marea Britanie care au adus la viaţă poemul eminescian într-o interpretare unică şi vibrantă, care subliniază maiestuos tema generala a acestei poezii – dragostea.

Povestea progressive metal a White Walls a început la malul românesc al Mării Negre şi este asociată cu genuri muzicale precum progressive metal, metalcore şi melodic metal. După debutul de succes „Mad Man Circus” (2010), primit foarte bine atât de public cât şi de critici, trupa a cântat nu mai puţin de 15 concerte în 6 ţări, fiind prima trupa românească invitată la festivalul ProgPower Europe în 2011 şi, în acelaşi an, cântând în deschiderea concertului Pain of Salvation de la noi. White Walls îmbină, de multe ori, elemente de lumină şi întuneric cu riff-uri neobosite, sonorităţi melancolice şi un mix balansat între agitaţie şi înfrânare. Influenţaţi de mai multe subgenuri muzicale, sound-ul lor a fost comparat cu al unor trupe ca The Ocean, Opeth, Tool sau Karnivool.

Noile trupe confirmate vor urca pe scena ARTmania Festival alături de trupele internaţionale deja anunţate (în ordine alfabetică): Amon Amarth, Clutch, Cult of Luna, My Dying Bride, Port Noir, Testament şi The Vintage Caravan.

Eveniment editorial: Homo Sapiens. O istorie plină de speranţă de Rutger Bregman

Există o convingere care unește stânga și dreapta, psihologii și filosofii, scriitorii și istoricii. Se află în spatele titlurilor de știri și a legilor care ne conduc viața. De la Machiavelli la Hobbes, de la Freud la Dawkins, rădăcinile acestei convingeri sunt adânc îngropate în gândirea occidentală. Oamenii, am fost cu toții învățați, sunt prin natura lor egoiști și conduși de propriul interes.

Homo Sapiens aduce un nou argument: că este realist, dar și revoluționar, să presupunem că oamenii sunt buni. Instinctul de a coopera mai degrabă decât de a concura, de a avea încredere mai degrabă decât de a nu se încrede, are o bază evoluționistă, care merge înapoi până la Homo sapiens. Dacă gândim cel mai rău despre alții, scoatem la lumină ce e mai rău și în politica și economia noastră.

În această carte pe cale de a deveni extrem de importantă, autorul de bestselleruri internaționale Rutger Bregman folosește unele dintre cele mai cunoscute studii și evenimente din lume și le repune în context, oferind o nouă perspectivă asupra ultimilor 200 000 de ani de istorie a omenirii. De la adevăratul Împărat al muștelor la Blitz, de la o fermă de vulpi siberiene la o faimoasă crimă din New York, de la mașina de administrat șocuri a lui Stanley Milgram de la Yale la experimentul din închisoare al celor de la Stanford, Bregman ne arată modul în care încrederea în bunătatea și altruismul umane poate constitui un nou fel de a gândi – și de a acționa, ca bază pentru a ajunge la adevărata schimbare în societatea noastră.

Este momentul unei noi viziuni asupra naturii umane.

Rutger Bregman, istoric și colaborator la Correspondent, este unul dintre cei mai importanți tineri gânditori europeni. Ultima sa carte, Utopie pentru realiști, apărută în 2020 la Editura Litera, a fost bestseller Sunday Times și New York Times și a fost tradusă în 32 de limbi. De asemenea, Istoria progresului a câştigat Premiul belgian Liberales pentru cea mai bună carte de non-ficţiune în 2013, Bregman fiind nominalizat de două ori pentru prestigiosul Premiu al Presei Europene pentru activitatea sa jurnalistică de la Correspondent. Bregman trăiește în Olanda.

„Dimineaţă pierdută” – lectură şi discuţie online cu Gabriela Adameşteanu

O familie, trei generaţii şi evoluţia tulburătoare a României secolului 20. Portret social şi politic al unei familii şi al unei ţări, „Dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu este unul dintre cele mai cunoscute şi traduse romane româneşti din ultima jumătate de secol.

La invitaţia Universităţii Leopold din Innsbruck şi Literaturhaus am Inn, în parteneriat cu Ambasada Austriei la Bucureşti şi Forumul Cultural Austriac, scriitoarea Gabriela Adameşteanu va vorbi despre crearea dar şi despre actualitatea acestei lucrări, în cadrul unei lecturi comentate online, în limbile română şi germană, ce va avea loc pe 27 ianuarie, ora 19.30 (ora României). Discuţia, la care participă şi Eva Ruth Wemme (traducătoarea romanului în limba germană – „Verlorener Morgen”, Die Andere Bibliotheck, Berlin 2018), va fi moderată de Enikő Dácz.

Evenimentul este organizat de Universitatea Leopold din Innsbruck, Şcoala doctorală „Austrian Studies”, Literaturhaus am Inn, Institutul  pentru cultura şi istoria comunităţilor germanice din sud-estul Europei de pe lângă Universitatea Ludwig Maximilian din München, în parteneriat cu Ambasada Austriei la Bucureşti şi Forumul Cultural Austriac.

Întâlnirea se va desfaşura aici: https://webconference.uibk.ac.at/b/ver-0l3-fap

Evenimentul va fi înregistrat și, pentru a participa, este necesar să vă exprimaţi acordul în acest sens.

„În romanul său „Dimineaţă pierdută”, publicat în limba română în 1984, Gabriela Adameșteanu trece în revistă istoria României secolului trecut, prin prisma decăderii burgheziei. Intriga principală a acestui text dens, care amintește de Proust, se desfăşoară într-o singură zi. Pe de o parte, avem o familie bucureșteană extinsă, surprinsă în timpul Primului Război Mondial, care conștientizează rapid „compromiterea dimineții” și noul început pripit. De cealaltă parte – formând un fel de paranteză temporală, ca să spunem așa – romanul îi aduce în faţa cititorului pe ultimii reprezentaţi ai aceleiași familii, aproape jumătate de secol mai târziu, trăind acum în Republica Socialistă România, cu puțin înainte ca Nicolae Ceaușescu să ajungă la putere.

Burghezia este dezavuată, dar chiar și proletariatul – reprezentat de fosta croitoreasă Vica Delcă – face parte dintre cei care au fost înfrânţi, care au pierdut acea „dimineaţă”. Săraci și fără perspectivă, se agață unii de alţii, indiferent de contradicțiile care îi separă. „Cum să negi că o constituţie prea democratică a fost dăruită prea devreme unui popor ce nu apucase să ştie ce însemnează libertatea, ce însemnează democraţia şi care abuza de ele? (…) Abia să se fi limpezit cerul și, la primul nor, soarele să dispară iar. O frumoasă dimineață compromisă… pierdută…” (personajul profesorului Mironescu despre situația politică a Regatului României în timpul Primului Război Mondial)

După studii de literatura la Universitatea din Bucureşti, Gabriela Adameșteanu a lucrat pentru câteva edituri, primele sale scrieri fiind publicate în diverse publicaţii literare. După schimbările politice de la sfârșitul anilor ’80, Gabriela Adameşteanu a avut o activitate intensă  în domeniul drepturilor civile, pentru care organizaţia Human Rights Watch i-a decernat premiul Hellmann Hammett, în 2002. Romanul său „Dimineaţă pierdută”, tradus în germană de Eva Ruth Wemme, a primit, între altele, premiul pentru traducere al Târgului de carte de la Leipzig, în 2019”, precizează Literaturhaus am Inn.

La mulţi ani, Dorina Chiriac!

Ariel şi Puck la un loc, cea care ştie să împace emoţia cu şotia, poanta şi sâmburele de adevăr, cuceritor de sinceră, curioasă şi curajoasă, o eternă petrecere-surpriză, un fericit suspans. La mulţi ani împliniţi Dorinei Chiriac! Călătorie frumoasă tot mai departe, Micule Prinţ!

În curând în librării: Cinema în RSR. Conformism și disidență în industria ceaușistă de film de Bogdan Jitea

Cinematografia, prin definiție o artă pentru mase, a ocupat un rol important în mașinăria propagandistică a regimului comunist din România. Sesizându-i potențialul de armă ideologică, Nicolae Ceaușescu a transformat-o într-o adevărată industrie pusă în slujba politicului, cu o producție axată pe două direcții prioritare: filmul istoric – care conectează regimul la un trecut legitimator și care, în timp, va contribui tot mai mult la cultul personalității Conducătorului – și filmul de actualitate.

În această concepție, superproducțiilor „epopeii naționale cinematografice”, precum Dacii, Columna, Mihai Viteazul sau Mircea, li s-au adăugat filmele ancorate în „realitatea socialistă”, menite să oglindească transformările din societate dintr-o perspectivă oficială.

Chiar dacă cinematografia din Republica Socialistă România a fost una strict controlată de partidul-stat, având ca scop principal sprijinirea regimului, au existat totuși cineaști care au reacționat la presiunea politicului. Unii au adoptat o strategie de rezistență pasivă, alții și-au apărat concepția artistică fără a ezita să intre în conflict cu sistemul. Deși supravegheați de Securitate, cenzurați și, în unele cazuri, interziși, aceștia au reușit să realizeze filme care au demascat ipocrizia și minciuna societății ceaușiste.

Bogdan Jitea (n. 1982) este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2012). Specialist în istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politicile culturale ceauşiste. A fost cercetător în cadrul Arhivei Naţionale de Filme, unde a gestionat proiectul realizării Filmografiei filmului documentar vechi (1897‑1948), pentru care a publicat volumul Catalogul filmului documentar românesc, 1897‑1929 (Paradis, 2017). Autor a numeroase studii şi articole de specialitate şi de popularizare privind cinematografia comunistă şi realizator al filmului documentar Epopeea Naţională Cinematografică (2011). Printre ultimele studii publicate: „Debutul «epopeii naţionale cinematografice»: Realizarea filmului Tudor (1963)”, SMIC, vol. XVII, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, 2018; „Avatarurile cinematografiei de tranziţie. Studiu de caz R.A. CINEROM”, în Andrei Gorzo, Gabriela Filippi (coord.), Filmul tranziţiei. Contribuţii la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist”, Tact, Cluj‑Napoca, 2017.

Martori ai Martorilor

Cu ocazia Zilei Memoriei, Institutul Italian de cultură va prezenta în regim online, miercuri 27 ianuarie opera video “Martori ai Martorilor” gândită și proiectată de “Studio Azzurro”, un documentar apărut în urma unui itinerariu sonor și vizual realizat în 2019 în interiorul Palatului Expozițiilor din Roma, realizat în colaborare cu studenții care au participat la călătoriile memoriei.

Filmul are scopul de a propune un mod de a vedea și de a asculta mărturiile de la Auschwitz și imaginile din repertoriu prin intermediul privirii și sensibilității tinerilor de azi. A fost ales un limbaj pe fragmente care să se apropie de sistemul complex de stratificare a memoriei.

O experiență care interoghează personal spectatorul, aducându-l în fața a ceva ce scapă total rațiunii și simțului umanității.

Totemtiere – expoziție intermedia

Până la 13 februarie, Institutul Goethe vă invită la Pavilion 32 să vizitaţi expoziţia Totemiere, expoziție de sculptură inspirată din contribuția artistului Joseph Beuys la dokumenta 7 din anul 1982, realizată de studenții Departamentului de Sculptură a UNA București.

Statement-ul lect.univ.dr. Reka Csapo despre povestea din spatele realizării expoziției:

”Pe data de 30 iunie 1982, ca parte a contribuției sale la dokumenta 7, Beuys a topit copia din aur a coroanei Țarului Ivan cel Groaznic în simbolul păcii, al unui Iepure cu Soare. Banii câștigați în urma acestui performance au stat la baza finanțării proiectului a celor 7000 de stejari cu stâncă de granit de pe aleea celebră din Kassel.

Pe lângă fascinația continuă pentru arta și personalitatea acestui artist, acest performance m-a inspirat și prin potențialul său ca temă de lucru pentru o clasă de sculptură, având în vedere aspectele sale de aplicabilitate și în educație practică, tehnică, formală și non-formală ca prima temă a anului I.

În acel moment nu bănuiam, că tema de sculptură care a început prin tehnologii de transpunere, se va finaliza printr-un jurnal de pandemie, devenind astfel concluzia unui exercițiu complex de transformare și autocunoaștere.

Acest proces inspirat din acțiunea lui Joseph Beuys era menit, pe lângă a familiariza studenții cu tehnologia ipsosului, tehnicile de transpunere și cele de turnare în bronz, să le modeleze în subsidiar și personalitatea, caracterul și mai cu seamă atitudinea pe care ar trebui să o aibă față de artă: cea de continuă experimentare și auto-depășire.

In acel moment particular al vieții noastre nu bănuiam că această temă se va finaliza on-line dintr-un motiv care ne-a luat prin surprindere pe toți și ne-a dezechilibrat în egală măsură: pandemia.

Tema de sculptură care a început prin tehnologii de transpunere s-a finalizat printr-un jurnal de pandemie, devenind astfel concluzia unui exercițiu complex de transformare și autocunoaștere”.

Pentru a putea vizita expoziția, toţi cei interesaţi sunt rugaţi să scrie la adresa pavilion32-bucuresti@goethe.de

diMANSIONS Hit Music Festival se reprogramează pentru 18-20 iunie 2021

Festivalul hiturilor din centrul țării se reprogramează între 18 – 20 iunie 2021 în aceeași locație de poveste: Castelul Mikó din Olteni, Covasna.

Nostalgicii îndrăgostiți de muzica anilor `80, `90 şi 2000, dar și de peisajul montan cuceritor, se vor putea bucura de concerte live ale unora dintre artiștii lor preferați precum: Gipsy Kings, Boney M, Ottawan, Kaoma, Hermes House Band, Mr. President, Real Mccoy, Captain Hollywood Project sau C Block.

Situat într-una dintre cele mai frumoase regiuni din România, domeniul Castelului Mikó din Olteni va fi din nou capitala celor mai iubite hituri retro, după succesul extraordinar din 2019 când Thomas Anders, Dr. Alban, Inner Circle, Turbo B. și Dire Straits Experience au bucurat mii de participanți. Castelul Mikó se află în județul Covasna, la numai 15 minute de orașul Sfântu Gheorghe, 20 minute de Băile Tușnad și 35 de minute de Brașov.

La mulţi ani, Pavel Bartoş!

Mr. Entertainment, gazda perfectă, simpatic, profesionist, muncitor, ireproşabil coleg, unul dintre cei mai iubiţi actori şi oameni de televiziune, Pavel Bartoş îşi aniversează astăzi ziua de naştere. Îi dorim roluri multe, sănătate, bucurii, cei dragi aproape! Artist talentat, plecăciune! Te-am pupat.

Începe Spectacolul, la Teatrul Tamási Áron

A fost finalizat primul episod din seria de dialoguri teatrale reunite sub titlul Spectacolul episod, proiectat luni, 18 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, în prezența actorilor participanți.

Este vorba de o producţie hibridă, născută la graniţa dintre teatru, film şi talk-show. Un spectacol al replicilor nescrise de vreun dramaturg şi scăpate de răstălmăcirea vreunui regizor. Un show în care cad măştile şi actorii teatrului se dezvăluie aşa cum sunt: oameni care joacă în fiecare zi într-un spectacol – Spectacolul propriilor vieţi!

Spectacolul s-a născut din nevoia de a crea şi experimenta noi contexte în care actorii teatrului se pot întâlni cu spectatorii. Un spectacol construit pe arta conversaţiei, care activează empatia şi autoreflecţia, două dintre resursele umane de care în această perioadă avem nevoie mai mult ca niciodată.

Spectatorii pot viziona seria de înregistrări video şi online, prin eventim.ro. După proiecția de de luni, din Sala Mare a Teatrului, primul episod va fi disponibil online, pe 21 și 28 ianuarie,  de la ora 19:00, timp de 24 de ore. Pentru proiecția din teatru, biletele se vând  pe site-ul biletmaster.ro și la casa centrală de bilete. Pentru transmisiile online pe eventim.ro, linkul poate fi achiziţionat la preţul de 15 lei.

Scriitori români în Primul Război Mondial

Expoziția Scriitori români în Primul Război Mondial, organizată în parteneriat cu București Mall Vitan, în perioada 15 ianuarie – 7 februarie 2021, aduce în atenția publicului pagini de corespondență, de jurnal, fragmente literare ale scriitorilor români, reproduceri ale unor lucrări de artă vizuală, precum și fotografii din perioada primei conflagrații mondiale.

Printre scriitorii prezentați în cadrul expoziției, îi menționăm pe Barbu Ștefănescu Delavrancea (orator desăvârșit, ține un discurs extraordinar în ședința Academiei cu ocazia intrării României în Primul Război Mondial), Hortensia Papadat-Bengescu (soră de caritate la Crucea Roșie), Perpessicius (participă la doar 24 de ani la război, ca sublocotenent, este rănit grav la mâna dreaptă, va scrie cu stânga pentru tot restul vieții), Camil Petrescu (ofițer în armata română, salvat de la moarte de basarabeanul Ion Buzdugan, în urma exploziei unui obuz german, își pierde auzul la o ureche pentru întreaga viață), Liviu Rebreanu (ofițer în armata austro-ungară, dezertează, este dus la Închisoarea Văcărești), Emil Rebreanu (executat de austro-ungari, pe frontul românesc), George Topîrceanu (subofițer de artilerie, este luat prizonier timp de doi ani, relatând trista experiență în „Amintiri din luptele de la Turtucaia”) şi Vasile Voiculescu (și-a asumat misiunea de medic pe front, îngrijind bolnavii și răniții, dovadă de mult curaj și spirit de sacrificiu).

Expoziția Scriitori români în Primul Război Mondial a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Viena, de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, de Academia Bulgară de Științe (ABS), cu sprijinul Institutului pentru Literatură din Sofia.

Expoziția, situată la etajul I, în București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), poate fi vizitată zilnic, în intervalul 10.00 – 21.00, până în 7 februarie 2021.

Colecția Anansi. Word Fiction debutează în forță în 2021: șase titluri în primele două luni ale anului

Cea mai nouă colecție românească dedicată literaturii universale, Anansi. Word Fiction de la Editura Pandora M, începe în forță acest an. 2021 va fi anul în care colecția Anansi va publica laureații celor mai mari premii internaționale decernate în 2020: Nobelul pentru Literatură, Booker, Goncourt, Women’s Prize for Fiction, Booker International. Șase titluri noi vor poposi în librăriile fizice și online din întreaga țară în primele două luni ale lui 2021 din cele aproape 40 aflate în plan pentru acest nou an.

Romanul anului 2020 este probabil una dintre cele mai așteptate traduceri. Romanul Hamnet de Maggie O’Farrell a fost recompensat cu prestigiosul Women’s Prize for Fiction 2020 și inclus în nu mai puțin de 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut. Hamnet este un portret plin de lumină al căsniciei și o portretizare de neuitat a unui băiat care a fost uitat de toată lumea, dar al cărui nume a dat titlul celei mai celebre piese de teatru din toate vremurile. Ediția în limba română apare în condiții grafice deosebite, traducerea purtând semnătura Mihaelei Buruiană.

Patrula djinnilor, semnat de scriitoarea și jurnalista de origine indiană Deepa Anappar, este un alt titlu care va apărea în traducere în colecția Anansi. Cartea, aflată și ea în competiția pentru Women’s Prize for Fiction 2020, spune cu uneltele ficțiunii povestea copiilor indieni care continuă să dispară. Acțiunea romanului îi poartă pe cititori prin cele mai periculoase locuri ale metropolei indiene de astăzi: bazarul pe timp de noapte și chiar capătul Liniei Purpurii de tren. Patrula djinnilor este o dezvăluire a Indiei moderne și a multiplelor și complexelor ei probleme.

Romanul Anomalia, semnat de Hervé Le Tellier, recompensat cu prestigiosul Premiu Goncourt 2020, va apărea în traducere în limba română în colecția Anansi. Scrisă aproape ca un scenariu pentru un blockbuster hollywoodian, Anomalia este o carte despre angoasele existenţiale ale omului contemporan, el însuşi dedublat între ceea ce este şi între ceea ce vrea să fie. Un om tot mai des aspirat de o lume virtuală în care se simte bine, lume devenită a doua sa realitate, singura care îl împlinește. Publicat înainte de izbucnirea pandemiei, Anomalia a fost considerat de mulți critici din Hexagon drept un roman profetic, vizionar.

Dosarele mamei mele de András Forgách, un volum inclus în cele mai importante dezbateri politice internaționale ale ultimilor ani. La trei decenii după căderea comunismului, în timp ce investiga trecutul familiei sale, András Forgách a descoperit că mama lui, de care-l legase o iubire autentică, fusese informatoare a regimului János Kádár; ea dăduse informații nu doar despre cunoștințe întâmplătoare, ci și despre prieteni, rude și chiar despre propriii copii. În Dosarele mamei mele, András Forgách îi dă cuvântul mamei dispărute, lăsând-o să-și asume trecutul, dar și dând viață unei zone a memoriei afective pe care politica și istoria nu au reușit să le umbrească.

Joan Didion revine în atenția cititorilor cu o nouă carte. Este vorba despre Nopți albastre, o nouă carte-terapie, menită să exorcizeze singurătatea şi suferința, demonii cei mai cumpliți de după piederea fiicei iubite.

Lista noutăților din colecția Anansi include și o nouă ediție, revăzută, a volumului Amurgul Evului Mediu de Johan Huizinga.