„Seratele Enescu Online” continuă și în anul 2021

Programul „Seratele Enescu Online” /„Enescu Soirees Online”, unul dintre cele mai de succes programe organizate în anul 2020 de ICR New York, continuă cu un nou sezon pe canalele de comunicare ale reprezentanței.

Această serie de concerte, care anul trecut a fost constituită din 28 de recitaluri exclusive, desfășurate în perioada 16 aprilie – 10 decembrie, pusă la dispoziția ICR New York de către unii dintre cei mai cunoscuți muzicieni români, româno-americani și internaționali ai momentului, este reluarea, în spațiul virtual, a programului permanent omonim „Seratele Enescu de la New York” /„Enescu Soirees of New York”.

Programul concertelor „Seratele Enescu Online” /„Enescu Soirees Online”:

18 februarie – recital duo-ul Vlad Masitorovici (vioară) – Diana Ionescu (pian)

11 martie – cvartet format din Marian Tănău (vioară), Sujin Lim (vioară), Michael Chen (viola), Jeremy Crosmer (violoncel)

1 aprilie – duo-ul format din chitaristele Ana Maria Bibescu și Raisa Mihai

22 aprilie – recital al sopranei Gabriela Iștoc, acompaniată de la pian de Mihaela Spiridon

13 mai – recital Cristian Ganicenco (trombon) și Elisabeth Fessler (trompetă)

3 iunie – duo-ul de percuție Irina Rădulescu – Răzvan Florescu

24 iunie – Liviu Prunaru (vioară) și Lorena Țecu (pian)

15 iulie – concert al Cvaretului Arcadia, format din Ana Török, Răsvan Dumitru, Traian Boală şi Zsolt Török.

Seria muzicală este una dintre cele șapte serii permanente derulate de ICR New York, care prezintă, prin conținuturi online originale și exclusive, într-un mod susținut, atractiv și inteligibil pentru un public străin, diversitatea expresiilor creativității și istoriei românești, precum și unele dintre cele mai semnificative contribuții intelectual-academice la înțelegerea și dezvoltarea relațiilor româno-americane.

Celebrități din Lumea Plutitoare. Stampele japoneze

Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația „Șerban și Asociații”, Societate civilă de avocați, în parteneriat cu Asociația culturală „Pictor Octavian Smigelschi”, organizează, în perioada 5 februarie – 10 aprilie 2021, expoziția-eveniment Celebrități din Lumea Plutitoare. Stampele japoneze, care vor fi expuse în cele trei săli de la parterul sediului MNLR din Calea Griviței 64-66, fac parte din colecția privată Ukiyo-e George Șerban.

Expoziția este un record pentru România, prin numărul de lucrări expuse – 200 de stampe japoneze create de cei mai importanți artiști ukiyo-e, în perioada 1603-1868, cunoscută sub numele de epoca Edo, lucrări care acoperă marile teme ale acestei fascinante arte: istorie, teatrul kabuki, bijin-ga sau porterete ale unor femei frumoase – gheișe sau curtezane, shunga sau arta erotică și peisajul.

În expoziție vor putea fi admirate și lucrări originale, realizate de Hishikawa Moronobu (1618-1694), Okumura Masanobu (1686-1764), Suzuki Harunobu (1724-1770), Isoda Koryusai (1735-1790), artiști din Școlile Torii, Katsukawa sau Utagawa, Katsushika Hokusai (1760-1849), Keisai Eisen (1790-1848), Kikukawa Eizan (1787-1867) și alții, precum și cărți Hokusai, Eisen, Harunobu și Kunisada, realizate în secolul al XIX-lea, care conțin xilogravuri originale.

La vernisajul care va avea loc în data de 5 februarie 2021, ora 15.00, va fi lansat și catalogul expoziției, realizat de George Șerban și dr. Alexandru Chituță. Accesul la eveniment se face pe bază de invitație.

Aşadar sunteţi aşteptaţi, din 5 februarie 2021, de luni până vineri, la sediul MNLR din Calea Griviție 64-66, în intervalul orar 10.00 – 18.00, pentru a explora universul japonez specific epocii Edo, un adevărat regal adus simplității, subtilității și expresivității. Vizitarea se face în baza unei programări la numărul de telefon 0762 671 698.

După 3 luni de întrerupere, redeschiderea stagiunii TNB, o necesitate vitală

Teatrul Național I.L. Caragiale din București anunță reluarea spectacolelor la sediu, în toate sălile, cu respectarea tuturor normele în vigoare, impuse de pandemia de COVID-19. Sălile vor putea fi ocupate în proporție de 30 la sută din capacitate, motiv pentru care sunteţi invitaţi să vă procurați din vreme bilete dacă doriți să vă numărați printre primii spectatori ce revin, după o pauză de peste 3 luni, la teatru.

„Noi suntem pregătiți de a relua cât mai repede stagiunea. Avem nevoie de asta din toate punctele de vedere. Sufletește, moral, profesional, financiar…  Instituția teatrală, fără activitate specifică, nu poate fi justificată ca o ființă vie, cum credem noi că este. Pentru noi, este vital să aflăm că putem deschide stagiunea”, a declarat managerul TNB, Ion Caramitru.

Începând din 5 februarie 2021 Teatrul Național I.L.Caragiale programează reprezentații  în toate sălile.

Între primele spectacole pe care le veți putea vedea începând cu această dată se numără: Jurnal de România.1989 – premieră a verii 2020 la TNB și Noii infractori (la Sala Mare), Preșul și Frumos e în septembrie la Veneția (Sala Studio), Orchestra Titanic și Omul care a văzut moartea (Sala Pictură), la Atelier – cel mai nou spectacol, Incognito de Nick Payne, precum și Anonimul venețian, sau 20 de ani în Siberia, așadar o paletă largă de oferte repertoriale, întregită, la Sala Media, unde, duminică, de la ora 11.00, Magicianul Poveștilor îi invită pe cei mai mici dintre spectatorii TNB la o reîntâlnire cu Jocul de-a Teatrul și lumea basmelor românești.

Programul complet al următoarei perioade îl puteți citi pe pagina de internet a teatrului, www.tnb.ro, în  Calendar.

În curând în librării: O femeie lipsită de importanţă de Sonia Purnell

Cartea de faţă, câştigătoare a premiului Plutarh pe 2020 pentru cea mai bună biografie a anului, a fost aleasă, nu întâmplător, drept cea mai bună carte a anului de către Amazon, New York Times, The Times of London, The New York Public Library şi NPR (Radioul Public Naţional din SUA).

Ea reînvie odată cu viaţa şi personalitatea uluitoare ale unei eroine deseori subapreciate, discriminate, marginalizate şi neînţelese, nişte vremuri tulburi, încrâncenate, de mult timp apuse, din al Doilea Război Mondial.

La începutul secolului trecut, o oarecare Virginia Hall, o tânără rebelă şi independentă dintr-o familie înstărită din Baltimore, trecea dincolo de ocean, în Europa, pentru a studia şi a face ulterior carieră într-un domeniu în care pe atunci femeile nu erau deloc binevenite, şi anume în spionaj. Lucrează rând pe rând pentru Departamentul de Stat, SOE şi OSS.

Ea devine în timp, din pricina intenselor sale activităţi subversive, de sabotare a inamicului, cea mai vânată spioană a Aliaţilor de către Abwehr şi Gestapo, care o numeau Doamna şchioapă, pentru că avea proteză la un picior, pierdut în urma unui nefericit accident de vânătoare.

În mod miraculos scapă de nenumărate ori de moarte, îşi continuă cariera de agentă şi după Război, cu la fel de multă tenacitate şi iniţiativă, însă moare aproape uitată chiar de cei pentru care lucrase atăţia ani.

Povestea ei captivează prin originalitate, prin întâmplările extraordinare pe care le cuprinde, dar mai ales prin personalitatea unei femei ca nimeni alta, care a ştiut să înfrângă toate obstacolele ce-i stăteau în cale cu un curaj, o tenacitate şi o rezistenţă de fier.

Unirea Principatelor Române celebrată într-o expoziţie-eveniment

Cu prilejul celebrării a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul programului „Exponatul lunii”, micro-expoziția „Stemele Principatelor Unite”.

Unirea Principatelor prin alegerea unui singur domn, colonelul Alexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie la Iași și 24 ianuarie 1859 la București, a fost o dovadă a dorinței de unire a românilor din Moldova și Țara Românească.

Reprezentanții celor două Principate, adunați în Divanele ad-hoc, au înlăturat orgoliile și interesele personale, politice și economice, înțelegând că era un moment istoric pentru națiunea română – momentul în care, după secole, puteau să aleagă un domn pământean și, printr-o dublă alegere, să unifice statul român, construind acea Românie ce fusese un deziderat și un vis romantic cântat de poeți.

Demersurile de unire efectivă au început la 24 ianuarie 1859, după dubla alegere și au continuat cu momentul recunoașterii internaționale, la 11 decembrie 1861. Un pas important s-a făcut în anul 1862, prin alcătuirea unui singur guvern și alegerea unui singur parlament.

Un aspect semnificativ al unirii politice și instituționale a fost, de asemenea, unirea stemelor celor două Principate. Stemele reunesc simbolurile istorice și politice ale unui stat, iar artiștii au încercat să îmbine toate aceste elemente cu ajutorul artei și științei heraldicii, într-o creație care să sintetizeze istoria statului respectiv, ceea ce se poate observa și în cazul stemelor Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești folosite în vremea lui Cuza.

În colecțiile MNIR se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ștanțate, cele trei steme ale epocii lui Cuza.

În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziție, ce reunea simbolurile celor două principate Moldova și Țara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Țării Românești; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găsește pe un castronaș de argint și pe un pahar de porțelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.

După recunoașterea noului stat de Înalta Poartă și puterile garante, în decembrie 1861, Carol Popp de Szathmáry a desenat o nouă stemă, care a fost folosită de către întreaga administrație până la sfârșitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Noua stemă are un singur scut despicat, în primul cartier al acesteia aflându-se, pe fond albastru și auriu, acvila cu cruce de aur a Țării Românești, care zboară în jos, iar în al doilea, pe fundal roșu și albastru, un cap de bour de culoare neagră, cu stea de aur cu șase raze între coarne, ce reprezintă Moldova, având deviza „HONOR ET PATRIA”, stemă reprezentată pe un platou de argint, expus, de asemenea, în cadrul micro-expoziției.

Cea de-a treia stemă din 1864, folosită de către Alexandru Ioan Cuza și Curtea princiară apare pe un set de porțelan de Sèvres, prezent în expoziție, având o structură mai complexă și purtând deviza „TOȚI ÎN UNUL”.

Alături de aceste piese, la MNIR vor fi prezentate alte două mici suveniruri ale Unirii Principatelor – doi clopoței. Unul dintre aceștia, despre care se crede că a fost folosit la ședința Divanului Ad-hoc din Iași, din 5 ianuarie 1859, are gravată stema Moldovei – capul de bour -, o monogramă a lui Alexandru Ioan Cuza – formată din inițialele „AIC” – și inscripția „Divanul Adhoc Moldovenesc 1859 Ianuarie 5 la Iașii”, fiind un simbol al momentului în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei. Celălalt poartă inscripția „1861 Dechembrie 11”, data la care Alexandru Ioan Cuza a dat „Proclamația către națiune”, prin care aducea oficial la cunoștință populației că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreț, dorit de generațiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă și puterile garante … Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”.

Micro-expoziția, curatoriată de către dr. Cristina Păiușan – Nuică, cercetător în cadrul MNIR, va fi deschisă până la 15 februarie 2021 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.

„Jurnal de introspecţie V”, expoziţie inedită găzduită de Artoteca Bibliotecii Metropolitane Bucureşti

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) invită bucureştenii iubitori de artă să viziteze expoziția de pictură „Jurnal de introspecţie V” a artistelor Mirela Trăistaru şi Dorothea Fleiss. Evenimentul este găzduit de Artoteca BMB, Șos. Mihai Bravu 4.

Mirela Trăistaru este pictor, designer vestimentar, grafician, scenograf, curator, specialist în body-painting şi lucrări monumentale. În prezent are peste 60 de expoziţii personale şi peste 130 de grup, 21 de piese de teatru la care a semnat costumele sau decorul. A participat la bienalele de artă din Lyon, Beijing şi Cairo. De asemenea, are o bogată activitate cinematografică, teatrală şi de televiziune.

Dorothea Fleiss este un artist vizual, cu o bogată experienţă. Lucrările sale au fost expuse în galeriile din întreaga lume, având peste 60 de expoziții personale și peste 200 de expoziții de grup în Europa, Australia, Asia, SUA, America de Sud, Canada și Africa. A obținut doctoratul la Universitatea Națională de Arte București.

Proiectul „Jurnal de introspecție V” este un demers artistic care cuprinde compoziții de pictură, performance și video. Seria „Jurnal de introspecție” a fost inițiată în anul 2014.

Expoziţia, curatoriată de reputatul critic de artă Radu George Serafim și de Carmen Olteanu, pictor și doctor în arte plastice, poate fi vizitată până la 19 februarie, gratuit, la Artoteca BMB. Ca de fiecare dată, evenimentul se va desfășura în condiții de deplină siguranță atât pentru public, cât și pentru personal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Traducătorii / Les traducteurs, un seducător mister de tip Agatha Christie, cu traducători de literatură și hackeri, acum în cinematografele din România

Cu o poveste inspirată din fapte reale și o distribuție excepțională, în care se regăsesc Olga Kurylenko, Lambert Wilson și Eduardo Noriega, Traducătorii / Les traducteurs, un thriller franțuzesc plin de suspans și empatie, regizat de Régis Roinsard și distribuit de Independența Film, va avea premiera în câteva dintre cinematografele din România funcționale în această perioadă începând cu 5 februarie.

Izolați într-un buncăr de lux, fără contact cu exteriorul, nouă traducători sunt angajați pentru a lucra simultan la ultima parte a unei trilogii de mare succes internațional. Atunci când primele 10 pagini ale manuscrisului top secret sunt publicate pe internet și un hacker anunță că dezvăluie și restul poveștii dacă nu i se plătește o sumă colosală, pentru cei nouă traducători experiența se transformă într-un coșmar.

Traducătorii / Les traducteurs are la bază câteva fapte reale din spatele romanului de succes semnat de Dan Brown, „Inferno”, care în 2013 și-a ținut traducătorii în locații secrete din Italia, despre care doar familiile lor știau, timp de două luni, pentru a înlătura riscul scurgerii manuscriselor. Fără acces la internet, având posibilitatea de a se consulta doar cu colegii prezenți în aceeași locație, cu vizite supravegheate la baie și păziți de personal înarmat, traducătorii lui Dan Brown au spus într-un interviu acordat celebrei publicații britanice The Guardian că este o experiență pentru care trebuie să fii foarte bine pregătit psihic.

Povestea din Traducătorii / Les traducteurs merge chiar mai departe de atât: atunci când primele zece pagini din trilogia fictivă intitulată „Daedalus”, un succes global de tipul „Millennium”, ajung pe internet, traducătorii se transformă în agenți secreți, încercând să descopere care dintre ei este de vină, în timp ce editorul cărții, un miliardar rus fără scrupule, este gata să apeleze la orice mijloace, chiar și criminale, pentru a descoperi făptașul.

Un mare admirator al Agathei Christie, una dintre primele scriitoare de succes ale Marii Britanii, dar și al lui Hitchcock, Régis Roinsard, regizorul și co-scenaristul filmului (alături de Daniel Presley și Romain Compingt), a creat o poveste care te ține cu sufletul la gură și în a cărei distribuție se regăsesc actori de diverse naționalități: Lambert Wilson, Olga Kurylenko,  Riccardo Scamarcio, Sidse Babett Knudsen („Inferno”, „Borgen”, „Westworld”), Eduardo Noriega, Alex Lawther („The End of The F***ing World”, „Black Mirror”), Anna Maria Sturm, Frédéric Chau, Maria Leite, Manolis Mavromatakis și Sara Giraudeau.

Printre cele mai noi achiziții ale distribuitorului Independența Film se numără „The Human Voice”, scurtmetrajul lui Almodóvar ce o are ca protagonistă pe Tilda Swinton, „Undine”, cel mai nou film al regizorului german Christian Petzold, și „Mandibules”, comedia franco-belgiană a lui Quentin Dupieux, care a avut premiera la Veneția în 2020.

Concurs de dramaturgie contemporană Lecturi³, ediția a II-a

Teatrul Național  Iași,  în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași (Filit) și revista ALECART, a demarat stagiunea trecută proiectul „Lecturi³”. Proiectul are ca scop promovarea dramaturgiei contemporane din România și Republica Moldova prin realizarea de spectacole-lectură, având ca suport piese de teatru ce nu au fost montate încă.

Selecția textelor este realizată, conform unei grile de evaluare, de către un juriu alcătuit din reprezentanți ai Teatrului Național Iași, Muzeului Național al Literaturii Iași și revistei ALECART. Spectacolele-lectură au loc lunar, iar publicul are acces gratuit. La finalul fiecărui an, același juriu desemnează o piesa câștigătoare ce va fi transpusă scenic și va intra în repertoriul permanent al teatrului.

Pe site-ul Teatrului Național Iași s-a adăugat o secțiune dedicată acestui proiect, ce se dorește a fi o bază de date virtuală pentru cei interesați de cele mai noi texte ale dramaturgilor din România și Republica Moldova.

Toți cei care doresc să se alăture proiectului Lecturi³ sunt invitaţi să trimită piese de teatru la adresa de e-mail lecturi3@gmail.com.

Cui i-e frică de Virginia Woolf?, în premieră la Teatrul Odeon

Teatrul Odeon are bucuria de a anunța prima premieră a anului 2021 „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee. Regia Alexandru Mâzgăreanu. Decorul Andrada Chiriac. Costume: Alexandra Mâzgăreanu. Muzica: Alexandru Suciu. Traducerea Ionuț Grama. Interpretează: Carmen Tănase, Adrian Titieni, Ioana Mărcoiu, Silvian Vâlcu.

După 10 ani de la prima colaborare, regizorul Alexandru Mâzgăreanu nominalizat anul trecut la Gala Premiilor UNITER, la categoria Cea mai bună regie, revine la Teatrul Odeon unde montează cea mai celebră piesă și capodopera dramaturgului american Edward Albee. Dramaturgul a scris piesa, bazându-se pe relația unor prieteni apropiați, cineaștii experimentali Willard Maas și Marie Menken, la 34 de ani, aceeași vârstă pe care regizorul Alexandru Mâzgăreanu a împlinit-o recent.

Andy Warhol spunea despre cuplul Willard și Marie, că „au fost ultimii dintre marii boemi. Au scris, au filmat și au băut – prietenii lor i-au numit «bețivi cărturari»”.

Cui i-e frică de Virginia Woolf? sparge convențiile sociale despre ideea de familie americană model și prezintă un cuplu căsătorit, Martha (Carmen Tănase) și George (Adrian Titieni) – denumiți după primul Președinte al Statelor Unite și soția lui -, cu o relație turbulentă, departe de a fi perfectă și aproape ruinată.

Piesa Cui i-e frică de Virginia Woolf? scrisă de dramaturgul american Edward Albee (1928 – 2016) a avut premiera în 1962 și a fost distinsă cu Premiul Tony pentru cea mai bună piesă și Premiul New York Drama Critics’ Circle pentru cea mai bună piesă și nominalizată la Premiul Pulitzer. De atunci continuă să fie montată pe scenele din toată lumea.

Adaptarea pentru film, realizată în 1966, a devenit celebră, avându-i în distribuție pe Richard Burton, Elizabeth Taylor, George Segal și Sandy Dennis, ambele actrițe fiind distinse cu Premiul Oscar pentru rolurile interpretate, în regia lui Mike Nichols.

Spectacolul se va desfășura în condiții de siguranță sanitară (dezinfectarea sălii, obligativitatea purtării măştii și a respectării distanţei dintre spectatori etc.), în conformitate cu reglementările în vigoare. Capacitatea sălii va fi redusă la 30% din locuri.

Semnal editorial: Străzi din București și numele lor. Personalităţi din literatură, presă și muzică de Aurel Ionescu

Acest volum (al şaselea) continuă seria „Străzi din București și numele lor”, dedicată străzilor cu nume de persoane, apărută în colecția „Planeta București”.

Pentru realizarea lucrării autorul a cercetat documente aflate la Arhivele Naționale, Primăria Municipiului București și în alte locuri. Aurel Ionescu a consultat cărți, articole, hărți și planuri ale orașului, albume şi totodată a cules informații de la urmași ai celor care au dat numele lor unor străzi din București. Toate afirmațiile inedite indică sursa de unde provin.

Primul nume de scriitor atribuit unei străzi din București a fost cel al lui Mihai Eminescu, în toamna lui 1889, la numai câteva luni după dispariția sa. Au urmat Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, Gavriil Musicescu, Dumitru Florescu și alții. Numele unui om politic putea fi refuzat, al unui poet – niciodată.

Reprezentaţii pentru spectatorii români cu trei spectacole ale Teatrului Tamási Áron

În februarie, spectatorii români sunt aşteptaţi la reprezentaţiile cu trei dintre spectacolele Teatrului Tamási Áron, care vor beneficia şi de traducere în limba română.

Este vorba de producţiile Spectacolul!, Restul l-aţi văzut deja la cinema şi Când coboară luna plină peste second hand, care se vor juca şi cu traducere în limba română, după cum urmează: marți, 2 februarie, ora19:00,  Spectacolul! – episodul 1, proiecție în Sala Mare a Teatrului, duminică, 7 februarie, ora 19:00,  Restul l-ați văzut deja la cinema, duminică, 14 februarie, ora 19:00,  Când coboară luna plină peste second hand, marți, 16 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 2,  proiecție  în Sala Mare a Teatrului, joi, 25 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 3, proiecție în Sala Mare a Teatrului

Cu traducere în limba română se vor transmite online, pe platforma eventim.ro, şi primele două episoade ale producţiei Spectacolul!, după cum urmează: episodul 1, pe 3 și 10 februarie, de la ora 19:00; episodu l2, pe 17 și 24 februarie, de la ora 19.