Dublă premieră ce poartă semnătura de regie a actriței de teatru și film, Ofelia Popii

„Cea mai frumoasă zi” – filmul produs de TNRS pentru Scena Digitală și „O zi frumoasă” – spectacolul prezentat în premieră la Sala Mare, în data de 11 februarie, ambele producții având la bază textul dramaturgului Sławomir Mrożek și fiind regizate de Ofelia Popii, cu actorii Ciprian Scurtea și Adrian Matioc în distribuție, sunt premierele lunii februarie la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu.

„Trăim în izolare și murim în singurătate. Destinul este propriul psihic care ne conduce cu o voință ce nu ne aparține. Avem nevoie de celălalt pentru a găsi un scop, un sens într-o competiție care duce la exterminare. Ce înseamnă să pierzi? Ce înseamnă să câștigi? Ce e nevoia asta aproape animalică de a fi câștigător? În câteva clipe, în timpul unei vieți care ține cât o zi, salvarea este râsul. Trăim în clișee, ne construim reguli pe care le spargem ca să construim alte reguli, luptăm pentru libertăți care nu fac altceva decât să ne constrângă. Râsul, el singur, eliberează. Să râdem atunci de viață și moarte, de dragoste și ură, de ideea de om!”, mărturiseşte Ofelia Popii.

Filmul „Cea mai frumoasă zi” este disponibil începând din data de 1 februarie pe platforma Scena Digitală și poate fi vizionat oricând și de pe orice dispozitiv, pe bază de bilet sau abonament. Spectacolul „O zi frumoasă”, regia Ofelia Popii, va avea premiera la Sala Mare pe data de 11 februarie 2021. Textul ce stă la baza celor două producții ne aduce în prim plan două personaje și o singură mare problemă existențială – a te sinucide sau nu.

O viață devine insuportabilă atunci când destinul ți se dezvăluie ca o farsă permanentă, punându-ți mereu bețe în roate, sau atunci când până și cele mai mărunte capricii îți sunt satisfăcute? Se întrevăd astfel începuturile unei prietenii care i-ar putea ajuta pe Neizbut (Ciprian Scurtea) și Izbut (Adrian Matioc) să descopere adevărata valoare a unei vieți umane. Într-un context social opac, dominat de egolatrie, aventura (filozofică?) vecină cu tragicomedia propusă de Mrożek ne invită să descoperim în fericirea împărtășită prin acte de bunătate și sacrificiu poate singura formă de a ne salva și de a aprecia frumusețea propriei vieți.

Încep înscrierile la Astra Film Festival 2021

La Sibiu se pregătește o nouă ediție a celui mai important festival de film documentar din Europa Centrală și de Est, iar regizorii și producătorii de film documentar din toată lumea își pot înscrie producțiile realizate în anii 2020 și 2021 până la data de 15 aprilie.

Festivalul se va desfășura în două etape. În perioada 27 august -12 septembrie, Astra Film va avea loc în aer liber: (27 august – 5 septembrie) – cu proiecții de filme și evenimente în aer liber, în spații inedite, și online (6 – 12 septembrie) – cu proiecții de filme, evenimente și programul dedicat industriei filmului documentar). În perioada 11-16 octombrie va avea loc Astra Film Junior – program de inițiere în filmul documentar dezvoltat pentru publicul tânăr și foarte tânăr.

Organizatorii spun că, în funcție de reglementările COVID-19 care vor fi în vigoare în perioada preconizată, programul anunțat poate suferi modificări.

„Ediția din 2021 va continua să exploreze noul climat în care se desfășoară evenimentele culturale, așa cum am făcut-o anul trecut, când, practic, am reinventat festivalul și am găsit modalități inedite de a ajunge la publicul nostru fidel și de a atrage public nou. Așa au fost, de exemplu, proiecțiile pe un ecran amplasat între mori de vânt, vizionate din bărci plutind pe lac, în mijlocul miraculosului Muzeu Astra. În acest an, vom veni cu noi surprize, într-o ediție care se va desfășura în aer liber și online, plus mult așteptatul eveniment Astra Film Junior, pe care vom fi fericiți să îl reluăm”, a declarat regizorul Dumitru Budrala, directorul Astra Film Festival.

Astra Film Festival 2021 va avea trei secțiuni competiționale: „Voci emergente ale documentarului”, „Europa centrală & de est” și secțiunea „România”.

Pe lângă secțiunile competiționale, programul oficial cuprinde o serie de selecții curatoriale, secțiuni tematice și programe speciale. Înscrierea filmelor se poate face începând de astăzi și până în data de 15 aprilie. Regulamentul complet poate fi consultat aici: https://2021.astrafilm.ro/.

Selecția oficială va fi publicată pe site-ul Festivalului (www.astrafilm.ro), iar autorii filmelor selectate vor fi invitați să participe la festival pentru discuții cu publicul și alte evenimente legate de filmele din selecția oficială.

La mulţi ani, Victor Rebengiuc!

Azi împlineşte 87 de ani. Bine, astea sunt detalii sau glume ale timpului care – oricum – trece. În realitate, Victor Rebengiuc are acelaşi entuziasm, aceeaşi acurateţe în profesie şi aceeaşi curiozitate dintotdeauna. În vremuri pitoreşti şi amestecate, Domnia Sa a rămas o autoritate morală, o prezenţă discretă şi un talent cu personalitate. Poate de aceea nu îl vedem aşa des la televizor – pentru că deşi e un actor uriaş şi are multe de povestit, omul îşi vede de treaba lui. Ce altă dovadă mai concludentă de vitalitate există pe lume? Să faci ce ştii mai bine, cu credinţă, seriozitate şi eleganţă.

Spor în toate şi sănătate, Maestre!

Semnal editorial: Inima. O istorie completă de Sandeep Jauhar

Este centrul existenței noastre. Ea ne menține în viață. În acelașitimp, în jurul ei orbitează toate simțirile noastre – bucuria, tristețea, fericirea… Cinci litere care înseamnă totul pentru noi și despre care avem senzația că știm (aproape) totul: INIMA. Dar cât și ce anume știm, cu adevărat?

Cartea Inima. O istorie completă îi invită pe cititori într-o călătorie neașteptată. Pornind din vechime, cel care ne conduce, medicul cardiolog și cunoscutul scriitor Sandeep Jauhar, împletește cu măiestrie trecutul cu prezentul și, în același timp, mitologia cu știința. Pentru că inima, chiar și pentru un medic, nu înseamnă doar acel organ minuscul care bate neîncetat, ci și un diapazon al tuturor stărilor și gândurilor noastre. Și, de aceea, poveștile cu oameni și despre oameni năvălesc din paginile cărții, pentru ca totul să capete un contur clar și viu, iar semnificația complexă a inimii să nu mai scape niciunuia dintre noi.

Combinând experiențele înaintașilor săi, ale contemporanilor, dar și pe cele personale, Sandeep Jauhar creează în Inima. O istorie completă o imagine plină de învățăminte a lumii în care trebuie să supraviețuim. Și subliniază că frumusețea trebuie să coexiste permanent în fiecare clipă petrecută de noi pe pământ.

Mirrors of Brâncuși, un proiect multimedia dedicat sculptorului român

În perioada 10 – 24 februarie are loc la Muzeul Național al Țăranului Român expoziția multimedia Mirrors of Brâncuși, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.

Abordând noi tehnologii și reinterpretând opere cunoscute și mai puțin cunoscute ale artistului, expoziția este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viața artistului, relațiile sale cu alți artiști din vremea lui, precum și trăsături de caracter despre care se vorbește prea puțin. La finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.

Proiectul a pornit de la o cercetare făcută pe un grup de oameni de vârste și ocupații diferite, dar care a cuprins aceleași concluzii – ceea ce mentalul colectiv și-a însușit despre Brâncuși e diferit față de ceea ce a vrut în esență să transmită artistul. Pentru a schimba direcția, creatorii proiectului au mers pe ideea de interactivitate și de implicare a tehnologiei în procesul de creație.

„Ca să gândim acest proiect, am mers pe un fir logic în care am pus cap la cap conceptele cu care opera Brâncuși și nevoile publicului, felul în care acesta interacționează cu o informație și cum o asimilează el. Am ajuns astfel la Mirrors of Brâncuși, un proiect-oglindă, în care oamenii nu doar că sunt puși față în față cu creația lui Brâncuși, dar sunt invitați să se pună în locul unor opere ale artistului, ajungându-se astfel la o analiză a propriilor emoții și sentimente dintr-o postură nouă. Prin acest proces de a te identifica și de a empatiza cu celălalt, vizitatorii vor avea o imagine mai clară asupra a ceea ce și-a propus Brâncuși prin opera lui. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși spune curatorul expoziției, Silvana Dulamă-Popa.

Expoziția dispune de o scenografie amplă, în care vizitatorul va putea experimenta cum e să fii parte dintr-o operă a lui Brâncuși, se va oglindi într-o interpretare a unui modul în mărime naturală al Coloanei fără Sfârșit și se va bucura de un scurt film dedicat vieții inventatorului sculpturii moderne, cu informații concise și alese cu grijă. Echipa de creație este formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto).

Proiectul se desfășoară în mai multe spații, prima expoziție fiind la București, la Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau, în perioada 10 – 24 februarie. Expoziția va putea fi vizitată de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și Muzeul Național al Țăranului Român.

„Electra”, un spectacol unic în premieră la Teatrul din Turda

Pornind de la tragedia greacă scrisă de Sofocle, regizorul Alexandru Teodorescu a creat un spectacol de tip one-woman show unic, împletind tehinici moderne de punere în scenă cu povestea clasică scrisă de autorul grec. Interpretând mai multe personaje în cadrul aceluiași spectacol, actrița Alexandra Dușa dă viață poveștii într-un mod inedit și dinamic.

„Nu există mituri expirate, la fel cum nu există basme expirate. Freud afirmă că poveștile sunt o formă de memorie colectivă. Este, credem, de datoria teatrului să ne aducă aminte, fiindcă teatrul nu este doar un mod de a privi spre reformă, ci și spre trecut. Este, poate, paradoxal să privim spre memorie prin intermediul unei arte atât de efemere și, se pare, astăzi, fragile.

Spectacolul „Electra” nu urmărește să arate că mitul este încă viu. Spectacolul urmărește să arate că noi nu putem fără mit, că el este o parte din fiecare dintre noi. Cu toții, cel puțin o dată în viață, ne aflăm la granița dintre lumină și întuneric, și este alegerea noastră dacă optăm pentru lumină sau întuneric. Ne place să credem despre noi că vom merge întotdeauna spre lumină fiindcă avem nevoie să credem că suntem oameni buni. Totuși, uneori ambele variante sunt la fel de etice, de corecte, de morale. Acest spectacol este despre un astfel de moment.

Se spune că cei mai cruzi dintre noi sunt copiii, fiindcă ei nu au învățat încă să fie empatici. Pentru ei moralitatea este un concept străin. Credem, însă, că fiecare dintre noi rămâne undeva un copil. Fiecare dintre noi are deci, în interiorul său, un mare sâmbure de cruzime. Rămâne la dispoziția sorții să-l scoată sau nu la iveală”, a declarat regizorul spectacolului, Alexandru Teodorescu

Din echipa care a făcut posibilă punerea în scenă a acestui spectacol mai fac parte Alexandru Condurat – muzică, Florea Cătălin – regizor tehnic/sound effect, Sebastian Cojenel – light design.

Spectacolul se va juca în două zile, în avanpremieră în data de 12.02.2021 și în premieră în data de 13.02.2021. Ambele reprezentații vor avea loc de la ora 19:00 în Sala Studio.

Expoziția tematică „Margareta Pâslaru – Longevitate creatoare”, la Palatul Suțu

La începutul primăverii, doamna Margareta Pâslaru, un adevărat icon al muzicii românești, pășește în cel de-al 63 an de carieră artistică iar Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziții retrospective. Margareta Pâslaru este o figură emblematică a lumii artistice românești, cântăreață, compozitoare, actriță și realizatoare TV și radio.

Expoziția intitulată Longevitate creatoare, își propune să valorifice cariera de excepție a Margaretei Pâslaru, un artist complet și complex, prezentând publicului larg de la afișe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinerețe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creații vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor sale cât și în aparițiile de la TV. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului București.

Expoziția propusă de Muzeul Municipiului București în acest an, va fi deschisă la Palatul Suțu din data de 26 februarie 2021, începând cu orele 10:00.

Acest proiect continuă seria de evenimente dedicate bogatei activități a Margaretei Pâslaru, ultimul eveniment având loc în anul 2015, an în care Muzeul Municipiului București a organizat expoziția „Margareta Pâslaru – Lasă-mi, toamnă, pomii verzi/ Uite, ochii mei ţi-i dau”.

Margareta Păslaru și-a făcut debutul radiofonic în 1959 cu piesa Chemarea Mării, compusă de către George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, piesă care a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961. De-a lungul anilor, 65 de compozitori și-au încredințat creațiile artistei. Margareta Pâslaru și-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să își extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat și șlagăre internaționale. Mult iubita cântăreață a evoluat ca actriță de teatru și film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică și text. Cariera artistei continuă și în prezent, despre aceasta spunând în anul 2017 compozitorul și orchestratorul Andrei Kerestely: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare și este foarte, foarte activă”.

Despre creațiile acesteia, Prof. Dr. Mihai Cosma spunea în anul 2010: „(…) am considerat parcurgând paginile de creație ale doamnei Margareta Pâslaru că domia sa face parte din clasicismul muzicii românești prin valoarea compozițiilor pe care le are, prin impactul acestor compoziții asupra tuturor generațiilor aș spune, de la cei mai vârstnici până la cei mai tineri. Și atunci am fost onorat de această colaborare prin care lansăm în circuit academic și cultural niște creații ale unei persoane care întodeauna a pus pe primul plan frumosul, generozitatea și iată, acum se lansează nu numai ca un tălmăcitor de capodopere muzicale ci și ca un creator al acestora”.

Despre Margareta Pâslaru s-a scris și s-a vorbit foarte mult, însă demne de apreciat sunt cuvintele academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române şi preşedintele Uniunii Cineaştilor din România, care spunea despre aceasta: “(…) În era noastră, ne-am bucurat de harul polivalent al multor artişti, încă din vremuri memorabile. O asemenea artistă este actriţa Margareta Pâslaru, al cărei glas inegalabil a răsunat armonios şi în teatru, şi în film. Încă de la debutul său, recunoscută de marii noştri regizori, a ocupat scena şi ecranul cu egală distincţie şi emoţie. În amintirea mea cinematografică, Margareta Pâslaru s-a afirmat generos, plătind de câteva ori preţul talentului şi al frumuseţii. Jocul şi cântecul său se regăsesc în acest amestec inedit de candoare şi senzualitate (…)”.

Însă, poate cel mai frumos și sincer gând despre Margareta Pâslaru, îl adresa regizorul Liviu Ciulei, cel care a invitat-o pe tânăra artistă în 1962 să-și facă debutul actoricesc în piesa Opera de trei parale: „(…) a început să joace şi “iepuraşul”, a dispărut şi s-a născut o actriţă: Margareta Pâslaru. Şi, sigur, glasul Margaretei şi inteligenţa ei muzicală au dus la împlinirea totală a rolului. (…) Polly devenea mai prezentă, mai conturată şi la premieră Margareta a cunoscut victoria! Debutul ei a însemnat totodată şi consacrarea unui talent autentic.(…)” [extras din volumul Eu şi timpul. Viaţă, vocaţie, viziune de Margareta Pâslaru, Editura Curtea Veche, 2012].

Expoziția va fi deschisă la Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) până la data de 15 aprilie 2021.

Un spectacol marcant și un regizor care a revoluționat prin ingeniozitate și stilistică – cadoul lunii februarie pentru abonații Scenei Digitale

Spectacolul „Idiotul”, în regia lui Andriy Zholdak, este cadoul acestei luni pentru abonații Scenei Digitale. Acesta este produs de Charity Producers’s Foundation, Ucraina, în parteneriat cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Producția ucraineană este oferită tuturor iubitorilor de teatru, ca omagiu adus marelui scriitor rus, de la a cărui moarte se împlinesc, pe 9 februarie 2021, 140 de ani. Spectacolul îl are în distribuție pe Constantin Chiriac, în rolul lui Rogojin, este jucat în limba rusă, cu subtitrare în limba română, și este oferit cadou deținătorilor unui abonament pe Scena Digitală.

Cea mai recentă premieră a Naționalului sibian, disponibilă momentan doar în format digital, filmul „Cea mai frumoasă zi” marchează primul proiect regizoral al Ofeliei Popii pentru Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu. Producția ce are la bază textul aclamatului dramaturg Sławomir Mrożek urmărește prietenia spontană a două personaje confruntate cu marea dilemă a vieții lor: merită să trăiești sau nu? O experiență cinematografică de neratat pentru pasionații de întorsături de situație și de momentele de poezie cotidiană prin care vedem dincolo de monotonia lumii în care trăim. Din distribuția filmului „Cea mai frumoasă zi” fac parte actorii Adrian Matioc și Ciprian Scurtea.

În același registru dramatic punctat de un comic tandru și antrenant se plasează și one-woman-show-ul semnat de Mariana Mihu-Plier, „Sunt o babă comunistă”, cu Dana Taloș, care ilustrează povestea unei femei ce radiografiază tranziția dinspre comunism între aparenta democrație a prezentului. Nostalgică și autoironică, confesiunea protagonistei din această adaptare pentru scenă a romanului omonim semnat de Dan Lungu este alegerea perfectă pentru cei care vor să rememoreze sau să descopere ritualurile și realitățile tragicomice ale „epocii de aur”.

Pattern, în premieră la Teatrul Tineretului Piatra Neamț

Timp de o lună și jumătate, regizorul-dramaturg Daniel Chirilă și actorul Daniel Beșleagă au explorat împreună un teritoriu necunoscut, punând pe hartă teme comune, experiențe personale sau împrumutate. Au descoperit împreună o poveste și un personaj, în care regăsim, fiecare dintre noi, ceva din viața familiilor noastre.

Un spectacol care se adresează tuturor categoriilor de public, care încearcă să privească lucrurile dramatice cu detașare și să aducă și puțină lumină, și puțină candoare, și puțin amuzament sau ironie spre autoironie.

„Pattern“ este al doilea spectacol din cadrul programului Blind date, după „O cameră doar a ta“ (regia Mariana Cămărășan). Acest program privilegiază relația regizor-actor, aducând față în față doi artiști care nu au mai lucrat împreună.

Următoarele reprezentaţii ale spectacolului sunt programate la Sala Mare a teatrului, în zilele de 12, 13, 14, 21 februarie, orele 19:00.

Stagiunea de marți seara: Violonistul Aaron Cavassi și pianistul Iulian Ochescu în recital

Doi tineri muzicieni români cu cariere internaționale. Amândoi au pornit de pe băncile Colegiul Național de Muzică « George Enescu » din București. Apoi, violonistul Aaron Cavassi a fost bursier la Academia Menuhin (Elveţia), unde a lucrat cu Liviu Prunaru și Maxim Vengerov. Violonistul a obținut și diploma de bachelor/ licență la Universitatea de Arte din Berlin, unde a studiat în clasa de vioară a doamnei profesoare Marianne Boettcher. Iulian Ochescu este student al Universității Naționale de Muzică București (clasa prof.univ.dr. Dana Borșan) și a cucerit până acum a peste douăzeci de premii la concursuri naționale și internaționale printre care și premiul pentru “Cel mai bun acompaniator al secțiunii violoncel”, la ediția a XVI-a a Concursului Internațional Piotr Ilici Ceaikovski, un eveniment important în muzica clasică. organizat anual la Moscova.

Vremurile i-au adus alături uniți de pasiunea comună pentru muzica de cameră. Așa au ajuns să fie invitați și în Stagiunea de marți seara, 9 februarie, ora 19 la Ateneul Român, Sala mică

În program: Johann Sebastian Bach – Ciaccona din Partita nr. 2, în re minor, BWV 1004; Giuseppe Tartini – Sonata în sol minor, „Trilul Diavolului”; Eugène Ysaÿe – Sonata nr. 2 pentru vioară solo, Eugène Ysaÿe – Sonata nr. 3 pentru vioară solo, „Balada”, Camille Saint-Saëns / Eugène Ysaÿe – Studiu în formă de vals; Béla Bartók – Şase dansuri româneşti, Sz. 56.

Recitalul va fi transmis pe canalul de youtube al Filarmonicii „George Enescu”, pe pagina de facebook a Filarmonicii și pe canalul de youtube al Radio România Muzical. Accesul este gratuit.

Aaron Cavassi a absolvit Colegiul Național de Muzică « George Enescu » din București la clasa doamnei profesoare Carmen Runceanu. S-a perfecționat prin lecţii private sau participări la cursuri oferite de violoniștii Alexandru Gavrilovici, Varujan Cozighian, Gabriel Croitoru, Liviu Câșleanu, Dmitri Tombasov. În cadrul unor cursuri de măiestrie a lucrat și cu violoniști reputați, precum Pierre Amoyal, Boris Kușnir, Christian Altenburger, Serghei Kravchenko, Remus Azoiţei, Pavel Vernikov, Svetlana Makarova. Palmaresul tânărului violonist din anii de școală și liceu numără aproape 50 de premii, majoritatea fiind premii I şi „Mari premii”. În 2017 a obținut Premiul I. la Concursul internațional „Modest Iftinchi” (București), iar în 2018 Premiul III. la Concursul Internațional „Città di Filadelfia” (Italia).

Aron Cavassi s-a făcut remarcat prin numeroasele recitaluri solistice susținute în țară, în Germania și în Austria, dar și prin evoluțiile sale ca solist împreună cu orchestrele Filarmonicilor din Bacău, Rm. Vâlcea, Târgovişte, precum și cu „Orchestra Simfonică Bucureşti”, „Orchestra Philarmonia București” sau, în mai multe rânduri, cu Orchestra Medicilor „Ermil Nichifor”.

Iulian Ochescu a absolvit Colegiul Național de Muzică “George Enescu”, (clasa de pian prof. Gabriela Enășescu). Este câștigător a peste douăzeci de premii la concursuri naționale și internaționale. A participat la cursuri de măiestrie conduse de pianiști de renume, precum Justus Frantz, Andrei Gavrilov, Dan Grigore, Diana Ketler ș.a. A evoluat ca solist alături de Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii “Ion Dumitrescu” ș.a. A susținut recitaluri camerale, printre care cele din Festivalul Internațional “George Enescu” – alături de violonistul Erzhan Kulibaev, sau Festivalul „Aurora Chamber Music” din Suedia – alături de violistul Alexander Zemtsov. A participat ca bursier la Academia ICon Arts Roma 2015 și la Festivalul Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo. Este membru al Ludens Piano Trio, al Orchestrei Române de Tineret și al ansamblului Violoncellissimo. În 2016 a fost acompaniator oficial al Concursului internațional “George Enescu” și a susținut o serie de concerte și cursuri de măiestrie la Hanoi și Ho Chi Minh City.

Maria de Buenos Aires la Teatrelli

Teatrelli va găzdui începând din această stagiune un nou spectacol de excepție marca Răzvan Mazilu: Maria de Buenos Aires, pe muzica lui Astor Piazzolla și libretul lui Horacio Ferrer, cu actori de excepție, muzică live și o atmosferă care te face să te rupi cu totul de orice zgomot al timpurilor noastre.

După „Mon Cabaret Noir”, Răzvan Mazilu este deja la o a doua colaborare cu Teatrelli și avem convingerea că spectacolul „Maria de Buenos Aires” va fi nu doar o producție-eveniment, ci va oferi publicului posibilitatea unei experiențe totale în receptarea actului artistic.

Repetițiile pentru noua producție au început încă de la mijlocul lunii octombrie, aducându-l mai aproape de public pe unul dintre cei mai bine cotați actori români, Gheorghe Visu – în rolul Spiritului, alături de tinerii Ana Bianca Popescu – în rolul Mariei de Buenos Aires, și Lucian Ionescu, câștigător al premiului UNITER 2020, interpretând mai multe roluri masculine, într-o „operetă-tango” marca Răzvan Mazilu. În viziunea scenografică a lui Dragoș Buhagiar, spațiul Teatrelli va fi cu totul reinventat și recreat în spiritul și atmosfera poetică și decadentă a orașului Buenos Aires de la începutul secolului 20.

„Maria de Buenos Aires continuă, în mod firesc, interesul meu pentru tangoul argentinian – acest fenomen mondial care nu încetează să ne fascineze, să ne seducă, să ne emoționeze. Spectacolul continuă, de asemenea, și cercetările mele în zona musicalului – genul de show total, în care performanța muzicală se îmbină cu cea actoricească și coregrafică într-o formă strălucitoare. Am creat totul în condiții speciale, în aceste vremuri stranii, în care nouă – artiștilor – pare că ni s-a luat totul și poate tocmai de aceea avem nevoie, mai mult decât oricând, de povești, de iluzii, de vise puse pe muzică, gata să ne fascineze, să ne seducă, să ne emoționeze”, mărturisește Răzvan Mazilu.

Insultați Belarus(ia) / serie de spectacole-lectură acțiune de solidaritate a teatrelor din România cu artiștii din Belarus

15 teatre din România și un teatru din Republica Moldova se reunesc într-o acțiune de solidariatate fără precedent, alăturându-se programului mondial de lecturi – Belarus(sia) Worldwide Reading Project, ce are la bază piesa Insultați Belarus(ia) de Andrei Kureicik.

Alegerile prezidnețiale din 9 august 2020, fraudate de președintele în funcție al Belarusului (din 1994), Aleksandr Lukașenko, au declanșat un val de proteste în sprijinul Svetlanei Tihanovskaia, candidata care, potrivit numărătorii paralele, ar fi trebuit să le câștige. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, greve generale au paralizat țara pentru săptămâni în șir, în ceea ce dramaturgul rus Ivan Vîrîpaev numește „revoluția magică”.

În Belarus protestele continuă până în prezent, acțiunea fiind considerată cea mai mare represiune politică din Europa în ultimii 40 de ani, în care s-au înregistrat peste 32.000 de arestări, 83.000 de zile de încarcerare, 900 de dosare penale, 169 deținuți politici, 381 persoane bătute, 482 persoane spitalizate, 5 morți. Printre cei arestați (sau concediați) se află și numeroși actori, dramaturgi, producători, critici și profesori de teatru.

La Teatrul Național „Ianka Kupala” din Minsk, directorul Pavel Latușko (fost ministru al culturii și ambasador al Belarusului în Polonia și Franța) a fost demis pentru declarații de susținere a protestatarilor. În semn de solidaritate și-au dat demisia majoritatea angajaților, astfel, pe 26 august 2020, cu doar 20 de zile înainte de a împlini 100 de ani de la înființare, Teatrul Național din Minsk a încetat să mai existe.  În ciuda încercărilor repetate ale Ministerului Culturii, nu s-a putut forma o nouă trupă, iar teatrul a rămas inactiv. În schimb, trupa demisionară s-a reunit într-un subsol unde continuă să lucreze, difuzându-și spectacolele online.

În acest context, dramaturgul Andrei Kureicik a scris, în timp ce mergea la proteste, o piesă despre realitatea în care trăia el însuși împreună cu toată țara, folosind ca punct de pornire declarațiile lui Aleksandr Lukașenko și ale Svetlanei Tihanovskaia.

Insultați Belarus(ia) este o piesă dură, plină de demnitate și umor, în care pe lângă cei doi candidați la președinție, mai sunt cinci personaje reprezentative, a căror viață a fost afectată în mod tragic de decizia lui Lukașenko de a înăbuși revoluția pașnică a bielorușilor prin violență și tortură. Este o imagine a ceea ce se întâmplă acum în Belarus, dar se poate întâmpla oriunde, oricând. Este un strigăt de ajutor și un semnal de alarmă, prin care se dorește conștientizarea de către un public cât mai larg a unei situații concrete și totodată a pericolului reprezentat de orice formă de dictatură.

Pe 12 septembrie 2020 a avut loc un prim spectacol-lectură în Ucraina, la Herson, ce a dat startul unui proiect conceput de John Freedman, traducătorul piesei în limba engleză: Belarus(sia) Worldwide Reading Project, care, în ultimele 4 luni, a fost tradusă în 21 de limbi și a contorizat circa 130 de lecturi în peste 80 de teatre din 28 de țări, de la New York și Boston la Hong Kong, Londra, Edinburgh, Haga, Amsterdam, Stockholm, Praga, Budapesta, Vilnius, Tel Aviv, Tbilissi sau Tașkent.

În România, primul spectacol-lectură a avut loc pe 26 octombrie 2020 la Teatrul Național din Iași, în cadrul proiectului LECTURI³. Au urmat două lecturi la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și Teatrul Național „Satiricus I.L.Caragiale” din Chișinău.

În data de 7 februarie 2021, declarată de Svetlana Tihanovskaia, „Ziua internațională de solidaritate cu Belarusul”, în România va începe ce-a mai mare serie de spectacole-lectură de până acum, din cadrul Belarus(sia) Worldwide Reading Project, în semn de solidaritate cu oamenii de teatru și cetățenii din Belarus.

La inițiativa Ralucăi Rădulescu, traducătoarea în limba română a piesei, în perioada 7-22 februarie 2021 va avea loc un maraton de spectacole lectură:  16 teatre din România și Republica Moldova s-au alăturat acestui demers. Spectacolele lectură vor fi difuzate online sau vor fi jucate cu public în sală – gratuit, în limita locurilor disponibile, respectând toate restricțiile impuse de situația sanitară din fiecare oraș.

Orice gest de solidaritate este util în perioada pe care o traversăm și cred că acestă acțiune comună a teatrelor din România în sprijinul artiștilor din Belarus este și un semn de solidaritate teatrală internă, de care și noi avem la fel de mare nevoie în această epocă a incertitudinilor. Am ales simbolic data de 7 februarie pentru prima lectură și începem cu reluarea a două spectacole, primul din România, realizat la Teatrul Național din Iași, la a cărui inițiativă am și tradus textul, și primul realizat la Chișinău. Urmează noile spectacole-lectură, fiecare dintre dintre ele aducând ceva specific în această acțiune comună de solidaritate artistică și umană.” – spune Raluca Rădulescu, traducătoarea piesei în limba română și inițiatoarea programului de lecturi în teatrele din România.

Această piesă este răspunsul meu la represiunea cruntă cu care s-au confruntat artiștii și cetățenii Belarusului pentru poziția lor. Lukașenko închide teatre și galerii de artă, aruncă sute de actori în stradă, mulți dintre ei sunt arestați sau plătesc amenzi, dar asta nu face teatrul să tacă. Noi continuăm să spunem adevărul despre ce se întâmplă în Belarus. Pentru mine, proiectul de solidaritate internațională Insultați Belarus(ia) este dovada că pentru vocea teatrului nu există granițe. Și cred că această solidaritate românească, pe care o vedem în numărul impresionant de spectacole lectură, este urmare a faptului că și românii au trecut prin ce trecem noi, au scăpat dintr-o tiranie, nu au uitat și știu prețul libertății, pe care bielorușii îl plătesc acum, zi de zi – spune dramaturgul Andrei Kureicik, autorul piesei Insultați. Belarus(ia).

Programul spectacolelor-lectură este următorul: duminică, 07 februarie 2021 – Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași; luni, 08 februarie 2021 – Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău; marți, 09 februarie 2021 – Teatrul de Nord – Trupa „Mihai Raicu”, Satu Mare; miercuri, 10 februarie 2021 – Teatrul Național „Radu Stanca”, Sibiu; joi, 11 februarie 2021 – Teatrul Municipal „Bacovia”, Bacău; vineri, 12 februarie 2021 – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad; sâmbătă, 13 februarie 2021 – Teatrul „Tony Bulandra”, Târgoviște; duminică, 14 februarie 2021 – Teatrul Regina Maria, Oradea; luni, 15 februarie 2021 – Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe; marți, 16 februarie 2021 – Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; miercuri, 17 februarie 2021 – unteatru, București; joi, 18 februarie 2021 – Teatrul de Stat Constanța; vineri, 19 februarie 2021 – Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați; sâmbătă, 20 februarie 2021 – Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, Suceava; duminică, 21 februarie 2021 – Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri”, Craiova; luni, 22 februarie 2021 – Teatrul Național Târgu Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

Detalii despre fiecare dintre cele 16 reprezentații – ora spectacolului, modalitatea de prezentare (online sau în sală), distribuția etc  – sunt disponibile pe website-urile teatrelor participante.

(concept grafic afiș: Benedek Levente)